Page 62 - 1959-04
P. 62
Pac?. 2' n im m w em rsM U L üi Nr. 1345
wcBBÄSRHaaa ¦fii
Din viaţa şi activitatea tineretului haţegan
¦•»®®®aftaéaffla9ao«ffloa»<B®aaooettaa8»afli<iiecaonffiaff>
Z iua a cţiu n ilo r tinereşti Propagandişti BRIGĂZILE Un început
Era în dirhineaţa uriei zile de dumi Venise şi tov. Maria Zelschi, secretara La intrarea în curtea gospodăriei co fronfaşl de muncă patriotică la lucru promiţător
nică. Uliţele satului, pustii la ora a- comisiei de femei din gospodăria co lective se află o poartă de fier. Cum la cercurile
ceea. Doar la poarta sediului gospodă lectivă. vopseaua acesteia se cojise, şi rugina Prelucrarea instrucţiunilor Co găzi au adunat 500 borcane şi Printre realizările pe tărîm
riei colediVe au sosit, cam în acelaşi căuta şi ea să-şi facă loc, tine. au cursurile sticle, 2.000 kg. fier vechi, au cultural obţinute în ultimul timp,
timp, doi tineri. Şi-au dat bineţe şi, * hotărît s-o revopsească. Au făcui rost mitetului Central al U.T.M. cu plantat în grădina şcolii 80 de se numără şi constituirea unei
împreună, l-au aşteptat apoi pe Samo de vopsea şi fraţii losif şi Francisc (l. t. Pi. pomi fructifer), au săpat şi au brigăzi artistice de agitaţie la
ilă Dragotă, preşedintele colectivei ...Soarele se ridicase bine pe belta Macra, ajutaţi de Samoilă Stoica, au privire la organizarea brigăzi însămînţat culturile timpurii în fabrica de marmeladă din Ha
Peste puţin timp a Sosit şi acesta şi cerului. Tinerii colectivişti se apuca vopsit poarta din nou. SALVINA MANEA grădina de legume şi zarzavat ţeg. înfiinţată ca urmare a preo--
au intrat împreună întf-iitl birou. seră de mult de treabă. Candidatul de propagandistă la cursul se lor de muncă patriotică a fost a şcolii şi au amenajat două ră cupării manifestate de către or
partid' Adrian Toma, electrician, îm In ziua aceea, satul şi împrejuri ral al organizaţiei U.T.M. de sadniţe. ganizaţia U.T.M., (secretară tov.
Preşedintele gospodăriei colective preună cU tînărul Victor Bociat, u i mile au fost împînzite de tineri. Pe la Uniunea raională a coope primită cu viu interes de către Lucreţia Goadi), comitetul de
„8 Martie“ şi cei doi tineri, Stoica miseră sarcina să facă instalaţia elec-' păşunea colectivei brigada de muncă rativelor de consum - Haţeg. Brigăzile de muncă patriotică întreprindere şi conducerea ad
Lase — secretarul organizaţiei de bază trică în birourile gospodăriei colective, patriotică, formată din 20 de utemişti, elevii Şcolii medii din Haţeg. ministrativă a fabricii, tînăra
U.T.M. şi Ladislau Toma — activist iar utemistele Clara Jurmoni, Iţa Da- declarase război mărăcinilor, iar alţii brigadă a debutat cu succes.
al comitetului raional tl.T.M., mai dis vid şi tînăra Iţa Prip, sub' îndrumarea se ocupau de curăţitul şanţurilor de pe Chiar cu ocazia acelei adunări
cutaseră şi în ajurii Au cerut şi pă Măriei Zelschi, îşi propuseseră să se marginea uliţelor. După ce timp de aproape o
rerea tovarăşului Constantin Simion, ocupe de curăţenia sediului G.A.G. Au ei s-au constituit în patru bri lună de zile s-a pregătit în ca
instructorul de partid, şi cu toţii au spălat geamurile, au frecat duşumeaua Apusul soarelui a găsit Silvaşu de drul casei raionale de cultură,
hotărît ca această zi de duminică să şi pentru că le rhai rămăsese timp, Sus mult schimbat. Sediul gospodăriei găzi care cuprind un număr de brigada artistică de agitaţie de
fie consacrată acţiunii de înfrumuseţare au spoit cu var faţada sediului ca să colective era curăţit, spoit, luminat 133 elevi din cla la fabrica de marmeladă şi-a
a sediului gospodăriei şi a satului, de aibă un aspect cît mai frumos. electric şl poarta proaspăt vopsită. To sele VIII—XI. spus cuvîntul. In ziua de 29
tul în jur părea întinerit şi înnoit. martie, de pildă, aceasta a ţinut
strihgere a fiorului vechi şi altor ac Colectiviştii Simedroni Zepa şi Gheor- Sub îndrumarea un frumos şi reuşit program
ghe Buhulică primiseră de la preşedin Căruţele s-au întors şi ele încărcate organizaţiei U.T.M. în faţa colectiviştilor din satul
tivităţi la care aveau să-şi aducă con tele gospodăriei colective două căruţe cu peste 2.500 kg. fier vechi, iar în pe şcoală (secretat Ruşi, iar la 5 aprilie a salutat
tribuţia tinerii colectivişti. şi, însoţiţi de tinerii Ladislau Dragola, păşunea din Valea Prislopului, peste 5 Leoiltin Barbu) şi prin programul prezentat la Bo-
Aurel Lupulesc şi secretarul de O T .H ha. de păşune au fost curăţite de mă a conducerii şcolii
Nu terminaseră încă de discutat cei Stoica Lase, puteau fi întîlniţi pe uli răcini. Uliţele satului, cu şanţurile des (director Petre Cri- iţa, constituirea în acest sat a
trei, cînd în curte îşi făcuseră apari ţele satului, încărcînd în căruţe fierul fundate, erau şi ele „lună“,.. Ziua „ac şovan), brigăzile
ţia primele grupuri de tineri. Utemislu! vechi pe care colectiviştii, strîngîndu-1 ţiunilor tinereşti" se sfîrşise, dar nu de muncă patrioti unei gospodării agricole colecti
Aurel Scorobete adusese cu el şi pe de prin gospodăriile lor, îl scoteau la şi preocupările tinerilor. In ritmul me că au participat ac
tînârul Dumitru Jurmonl. Ceva mai poartă. Ii însoţea şi comunistul Mărcuţ lodiilor ce izvorau din strunele viori tiv la înfrumuseţa ve. Prin cele două deplasări e-
tîrziu, în mijlocul tinerilor adunaţi pu Stan pentru că de, acţiunea era oare lor la căminul cultural, tinerii s-au şi rea oraşului şi al
teau fi văzuţi şl comuniştii Mărcuţ cum înrudită cu munca lui de fierar distrat. te acţiuni întreprin fectuate pînă acum, brigada, care
Stan şi Adam Munteartu, colectiviştii al colectivei. se de către şcoală
Simedroni Zepa şi Gheorghe Buhulică. ANA GLIGOR şi comitetul orăşe are un program adecvat mun
nesc U.T.M. Ast
fel, două din bri cii de colectivizare a agricultu
găzile elevilor au
organizat un nu rii, s-a bucurat de frumoase suc
măr de 4 ieşiri la cese.
săpatul gropilor şi Cei 18 tineri care formează
plantatul arborilor brigada — şi din care un nu
ornamentali în măr de 14 sînt fete — au fost
centrul şi pe stră
Tineri cu ca re ne m îndrim zile oraşului. recrutaţi din rîndurile muncito
Străzile Gheor rilor fruntaşi. Despre hărnicia
v~ V /'•V -y-v unor tovarăşe ca Etelca Rili,
ghe Gheorghiu-Dej,
Educatoarea de Io grădiniţa liuedenllor Ilie Pintilie, Tu- /Maria Breteanu, Augustina Ra
dor Vladimirescu, du, Lucreţia Goadi, Ana Cata
Filimon Sîrbu şi lan, Victoria Marcu, Dorina Pe-
Mai — 1952. La Comitetul orăşe „Capra cu trei iezi", îl corectează ori familie poveştile şl poeziile învăţate IOAN DUCA Piaţa Stalin au cu ale elevilor nu-şi vor desminţi tea şi despre toţi ceilalţi mem
nesc U.T.M. Tîrgu Jiu, o fată de 16-17 de cîte ori e nevoie, pe Rodica Ungur de la educatoarea lor. noscut animaţia tinerilor elevi, nici în viitor denumirea de „bri bri- ai tinerei brigăzi se pot
ani, îmbrăcata în uriifonnă de şcolă o sfătuieşte să se încalţe pentru că propagandist Ia cursul seral , care au săpat 210 gropi şi au găzi harnice“ pe care şi-au cîş- spune multe lucruri frumoase.
riţă, îşi fixase privirile la copertele nu-i frumos să te descalţi în faţa co Utemistă destoinică, educatoarea de al organizaţiei U.T.M de la plantat tot atîţia arbori orna tigat-o prin muncă. Elevii haţe- La reuşita programelor prezen
roşii ale cornelului pe care prim-secre- piilor, iar pe neastîmpăratul Tuţu Vla Ia grădiniţă a fost rînd pe rînd se Sfatul popular raional Haţeg. mentali. În acelaşi timp, alte gani sînt gata să ia parte şi la tate şi-au adus un însemnat a-
tarul i-1 întindea. „Să-l păstrezi cu dislav îl aşează pe un scăunel, Am cretară de U.T.M., propagandistă, iar două brigăzi de muncă patrioti restul acţiunilor ce vor fi între port şi tovarăşele Maria Gali
cinste şi să fii demnă de titlul de utc- stat aproape un ceas îri ,,împărăţia“ acum instructoare de pionieri. Oamenii că formate din elevi au scos din prinse. şi Lucia Popa, funcţionare la
mistă I" — a îndemnat-o acesta. Ni- nenumăratelor jucării şi am ascultat din sat s-au obişnuit s-o vadă pe pepiniera de la Reia peste birourile fabricii, care au înso
cofiţa Brădiceănu, elevă a şcolii peda din lectura educatoarei poveşti şi poe- „fata“ lor jucînd în pífese de teatru, 23.000 puieţi de foioase. In to GlişeUl nostru reprezintă pe ţit brigada în deplasările ei.
gogice, şi-a învins sfiala şi sigură pe cîntînd în cor, ori prezentă îh echipa tal, cele 4 brigăzi de muncă pa- cîţiva membri ai brigăzilor de
ce spune, ă răspuns: zii c a : „Punguţa cu doi bani", ;,Pata de dansuri a căminului cultural. Ti triotică de la şcoala medie au muncă patriotică, săpînd la gro In prezent membrii brigăzii
moşului şi fata babei“, „Porumbelul nerii s-au obişnuit şi ei s-o întîlncască prestat peste 1.500 ore muncă pile destinate plantării arborilor continua repetiţiile în vederea
— Oriunde voi fi trimisă şi oricare alb al păcii“, „La grădiniţă“ şi multe la repetiţii, la bibliotecă, ori la cămi voluntară. In afara acestora, mo ornamentali în piaţă şi pe stră îmbunătăţirii interpretării artis
va fi munca ce m’ se va încredinţa, altele. Le-au repetat pînă la urmi — nul cultural, unde au loc şedinţele de bilizaţi de organizaţia U.T.M. zile oraşului Haţeg. tice â programului împrospătat
n-am să dau înapoi. Voi dovedi prin şi încă destul de corect, majoritatea U.T.M pe şcoală, membrii celor 4 bri cu ultimele noutăţi.
fapte că sînt la înălţimea titlului de copiilor. Şi sînt sigur că la sosirea SIDON1A RUSAN
membră a Uniunii Tineretului Munci acasă primul lucru pe care l-au făcut La gazeta de perete á sfatului popu ARlSTlCA SPATARU
tor I... Neonelia Revitea, Petrică Băiteanu, su lar comunal, articolul „Un document •«•«••a
rorile Angela şi Adriana Vladlslav şi care desfiinţează exploatarea cuiului
? toţi ceilalţi copii, a fost să repete în de către dm în agricultură“ are jos • M II» »
semnătura Nicoliţăl Brădiceănu, iar la
Se împlinesc toamna aceasta 5 ani biblioteca sătească, printre alhle, pe \L \ iNALTMflEA ŞARCMNILOft
de cînd, coborînd scările vagonului în fişa personală a cititoarei Nicoliţs Bră-
halta Livadia, educatoarea Nîcoliţa diceanu am văzut titlul unor lucrări ELENA MAIER Intre iormele de învăţămînt Bucurîndu-se de ajutorul pri Legat de succesele pe care
Brădiceănu, frămîntată de îndoieli, îşi Ca : „Opere“ de Lenln, ;,Manifestul poIitiG U.T.M. din oraşul Haţeg mit din partea tov. Alexandru cursul seral de la U.R.C.G. Ha
pusese întrebarea : „oare cum voi răzbi Partidului Comunist“, „Lucrările celui propagandistă la cercul „Să care desfăşoară o bună activi Pantea, secretar al organizaţiei ţeg le-a obţinut în activitatea
în viaţă ?“. de al doilea Congres al P.M.R.“ şi tate sé numără şi cursul seral U.T.M., a sprijinului şi îndru sa, trebuie amintit interesul pe
altele. Bibliotecara Aurica Baia a ţi ne cunoaştem patria“ al or ce funcţionează în cadrul orga mării organizaţiei de partid, pre care organizaţia de partid îl ma
Ionel Vladislav şi lori Grăciunescu nut să precizeze : „Se pregăteşte pen ganizaţiei U.T.M. din Sîntă- nizaţiei U.T.M. de la Uniunea cum şi de încrederea pe care nifestă ţaţă de buna desfăşurare
âîht acum în clasa a IV-a, Dorina tru învăţămîntul politic al cadrelor di măria Orlea. cursanţii o au în propagandista a cursului. La fiecare predare
TîrjoiattU şi Silvia BălteanU sînt în- dactice. Le-a luat pentru conspect“. raională a cooperativelor. încă şi seminarizare participă tie
tr-a 11l-a • toţi poartă cravate roşii. tor, cursul a obţinut rezultate tov. Petre Inureanu — secreta
Niculiţa Brădiceănu le este nu numai ...Am plecat din Livadia pe deplin de Ia începutul anului şcolar, rul organizaţiei de bază, fie
instructoare superioară a unităţii, dar mulţumit de rezultatele muncii aceleia trumoase. Pînă acum au fost Micu Gligor, locţiitorul aces
Şi fostă educatoare. Acestea sînt pri propagandista cursului, tov. Sal- tuia.
mele „promoţii“ ale tinerei educatoare. care, în urmă cu aproape 7 ani, se predate nouă lecţii la care frec
vina Manea ă acordat importan GH. P1RVAN
In sala de clasă a grădiniţei se a- angajase în sediul Comitetului orăşe venţa a fost de sută la sută.
flă acum alţi „pitici". Educatoarea, a- ţa cuvenită îndeplinirii sarcinii
tentă, se află mereu în mijlocul lor, îi nesc din Tîrgu Jiu, să fie la înălţimea Printre cei mai buni cursanţi se
povăţuieşte şi-i îndrumă. Pe Dănuţ de propagandistă, calitate pe
Tîrjoiănu, care le povesteşte cu mult titlului de membru al Uniunii Tinere numără Nicolae Timaru, Lucia
zel colegilor săi de grădiniţă despre tului Muncitor. care utemiştii de aici i-au încre
dinţat-o. Toma, Maria Kiss şi alţii.
F. PETREANU
rattnno«X3000QCOnOOOCXXXXX>OCOOOOCXXX»gOOOOOOQOCCXXXXXXXOOO OOOOOOCXXXXXXXXXXXXXXKXÎCiOCOOCOiXXXXXÎOOOOOOtXîOOQOOOOOCXXJOOOOOOCSOîXXKXÎOOOOCa
Printre tinerii de la G. A. S. suri care avea să fie prelucrat în şe ...Pavel Szekey, tractorist, dacă simţit pe cineva la spate şi m-am cărucioarele special construite penlru
dinţa conducerii G.A.S., la obiective împrejurările o cer, zi şi noapte el întors. transportul găinilor la iarbă verde şi
Sîntâmâria Orlea le muncii de viitor pe care tot în na coboară de pe tractor. alte lucruri pe care teoretic le învă
seara acelei zile aveau să le dezbată — Pe cine căutaţi? ţase la şcoală şi în care se specia
Hoiărirea C.C. al P.M.R. şi a Con- său, iraciorisial Ilie Călin montase riei, avea să mi-l prezinte drept „mln- utemiştii în adunarea lor generală. ...loan Nistor, mecanic agricol, esle — Pe tovarăşa Aurica Bogdan — lizase lucrînd la sectorul avicol al
sihulUi de Miniştricu privire la im- căruciorul pe care-l sudase la un ale- dria noastră“. Maistrul zootehnist mi-a mult apreciat de către cei 7 tracto am răspuns. gospodăriei de stat.
bunălăţirea conducerii şicontrolului lier şi ajutai de doi băieţi, pe nume arătat-o şi pe „Bimba“, o vacă sare, Am văzui pe biroul directorului un rişti ai gospodăriei pentru strădania
număr din ziarul „Scînieia". Pe prima şi interesul pe care le depune la în Fata care mă-ntrebase, şi căreia De la poartă am mai privit odată
de partid şi a activităţii economice in Conslantin Virlan şi Anii Vinţan, în- datorită îngrijirii zilnice, dă la cele pagină mi-a atras atenţia un iiilu ce lăturarea defecţiunilor tractoarelor. nu-! dădeam mai mult de 15—16 ani, înapoi.
gospodăriile de slat subliniază şi rolul fusese subliniat cu creion roşu: „Ho a zîmbit şt, parcă slingherilă, mi-a
organizaţiei U.T.M. din cadrul gos- iărirea C.C. al. P.M.R. şi a Consiliu ...Ştefan Benke, afulor fierar, a îm răspuns: f,eii sînt“. ...„Ce mancă frumoasă" I gj’idii,
podăriilor de stat. lui de Miniştri ca privire ta anele prumutat de la „meşterul său" (fiera şi-mi văzui de (reabă.
măsuri pentru îmbunătăţirea conduce rul Emil Sfetca), obiceiul de-a face Privind-o nu-mi venea să cred. Nu
Sub conducerea directă a organiza tindea şi se străduia să fixeze la loc m lso ri ciie 25 litri lapte. La sec- rii şi controlului de partid şi a acti numai lucrări de bună calitate. ştiu de ce, dar în urma celor aflate
ţiilor de partid, utemişiil din G.A.S. vităţii economice în gospodăriile agri despre ea, mi-o închipuisem mai mare,
trebuie să-şi aducă deplinul lor aport cole de stat“. Am dedus motivul pen
tn lupta pentru îndeplinirea şt depă şenila, l-am întrebat dacă-i „ascultă“ ^ ^ ^ ^ /flp. tru care cei cinci se adunaseră să ...Grigore Bufii, îngrijitor al bovi mai voinică. La cănim, directorul gos
şirea planului, pentru obţinerea de pro discute în biroul directorului. nelor puse la îngrăşare, a obţinui în podăriei şi inginerul şef Niţă Stănucă
ducţii mărite la hectar, pentru creşte tractoarele. ,,, . semnate sporuri ia creşterea în greu îmi spuseseră că-i fală muncitoare şi Sînt mulţi tineri la G.A.S. Sîntă-
rea rentabilităţii gospodăriilor în ca , „ . .... ie!ui e depăşit cu. zeci de litri. Candidaţii de partid — tate a animalelor. Utemiştii l-au ales pricepută. îngrijeşte singură IjOOO de măria Orlea şi s-ar putea vorbi mul
re ei lucrează. — Al meu e „ceas — s-a grăbit ,, : , muncitori de nădejde recent ca secretar al organizaţiei lor. găini (o mie 1...) şi felul cum le în te despre faptele lor. Utemişti şi tineri
grijeşte e dovedii de rezultate: zilnic destoinici ca inginerul zootehnist
Pentru a cunoaşte cîteva aspecte ale Socad să-M răspundă, arătîndu-mi P!ec'md> Uam Mrebai pe i0U‘ Cva?a Am cunoscut la gospodăria de stat Aceştia constituie mândria organiza obţine depăşiri la producţia de ouă Gheorghe Stan, mulgătorul-îngrtjitor
activităţii pe care tineretul o desfă din Sîniămăria Orlea oameni minu ţiei U.T.M., care i~a crescut. Sini cu cile 60—70 de bucăţi. V asile, Huţuţuc, îngrijitorul Dumitru
şoară, am vizitat zilele acestea Gos un „U.T.O.S.-26“ ce strălucea de cu- ce părere are despre tinerii ce lucrea- naţi, începînd de la directorul gospo şase muncitori harnici, şase can Vărzaru, mulgăloarea Cătălina llona,
podăria de slat din Sîniămăria Or dăriei şi organizatorul de partid şi didaţi de partid — muncitori de nă Am întrebai-o dacă-i place munca medicul veterinar losif Miiller şi al
lea. răţenie. In schimb, ăsta al lai Ilie Ză în secţia pe care o conduce. „La pină la loan Boloroagă — conductor dejde ai gospodăriei de stai din Sîntă- cu păsările. Nu mi-a răspuns direct ţii, merilă loaiă lauda. Sînt oameni
de atelaj şi Emil Sjetca, fierarul. Am măria Orlea. dar mi-a povestii că a avui două care, alături de restul muncitorilor,
La secţia ditt Berthelot... mai jace nazuri, dar nu-i merge. Cînd început m-am îndoit — mi-a răspuns stal de vorbă şl cu ciţtva candidaţi prietene, două colege care au plecat sub conducerea şi îndrumarea comu
de partid, oameni de nădejde, cres In „împărăţia“ găinilor de-aci. Una, la o aliă muncă în G.A.S. niştilor, nu vor precupeţi nimic pen
Călin nu-i dă de cale, sar şi eu şi-i acesta, dar acum m-am convins că cuţi şi educaţi în sinul organizaţiei Câlan, iar Cealaltă casieră la un ma- lru a traduce în fapt hdlărîrăa par
U.T.M. Nu adaug nimic la cele au Pe firma aşezată la intrare scria: gazin din Sebeş, Nu le plăcuse mun tidului şi guvernului privind activi
ajut, iar dacă nu merge nici aşa, dăm sini tineri buni şi cu el se poate zite despre aceştia. Las să vorbească „Gospodăria agricolă de stal Sîntă- ca cu găinile. Mi-a mai povestii că tatea gospodăriilor agricole de stal.
faptele lor: măria. Sectorul avicol Haţeg“. Am în curuid se împlineşte anul de cînd
telefon la „centru“ şi îndaiă Nistor, face ireabă frumoasă deschis poarta şi am intrai în curtea e aici. Nu-mi răspunsese la întrebare, PETRE FARCASIU
...loan Cadar II, tractorist, deţine padocurilor. In coridorul clădirii mi-a
mecanicul agricol, Pine ca piesele de ...şi ia sediul gospodăriei de mult timp drapelul de frurllaş pe
schimb... gospodărie.
Am aflai că cele două tractoare ara de stat
...Francisc Varga, tractorist, se Stră
seră in total 124 hectare şl că lucra La G.A.S. Sîniămăria Orlea am so duieşte ca zi de zi să execute numai
arăţuri şi lucrări de calitate.
seră la însăminţalul mazărei, ovă- sit în primele ore ale dimineţii. In
sului şi cartofilor. Acum ară la alte tr-un birou i-am găsit slind la sfat
138 de hectare ce vor fl însămlnţale pe tovarăşii Adalbert Kun — organi-
Condus de inginerul Visarion C.vaşa, cu porumb hibrid. In vreme ce mă zatorul de partid, inginerul Oclavian atras atenţia un „program“ pe care dar din cele povestite am dedus ade
şeful Secţiei, am făcut cunoştinţă cu Bona, directorul gospodăriei, Vasile
tinerii tractorişti Gheorghe Socaci şi îndreplam spre grajdul de animale al Rehieă şi Alexandru Nemeş, activişti tl zărisem afişat pe perete. Era în vărul. Padină redactată de
Iile Călin. Cei doi tocmai termina secţiei, am auzit în urmă păcănitul ai comitetului raional U.T.M. Se afla In ziua aceea am¦ aflat multe lu
seră curăţitul şi gresalul tractoarelor. motoarelor: Socaci şi Călin făceau de faţă şi Marin Constantineseu, pre tocmit pe ore şl lucrări: „ora 5 — subredacţia
proba practică a tractoarelor. şedintele comiteiului sindicat. Discu cruri interesante de la Aurica Bogdan,
— Au terminat cu lucrările de în- tau problema creării în gospodărie a deşteptarea, scoaterea păsărilor
sămlnţări din urgenţa l-a şi astăzi La grajd l-am cunoscut pe utemis- unui post utemist dă eonirol. De aici
au zi de îngrijite a tractoarelor — tul Tisa Laurenţiu, maistru zootehnist, din hală, „.prepararea şi transportul absolveniă a şcolii zootehnice din noastră voluntara
un fmăr pe\care a doua zi inginerul furajelor, ...transportul apei, adminis Galliu. Mi-a ţinut o lecţie despre a- din Haţeg
trarea hranei“, etc. Toiul planificat, mestecul şi cantităţile din care se
m-a lămurit şeftU secţiei. La K.D.-UI Octavian Borta, directorul gospodâ- discuţiile au trecut la glanal de mă- M ul după o ordine bine stabilită. Am pregará hrana păsărilor, mi-a arătat j
