Page 63 - 1959-04
P. 63
Nr. 1345 DRUMUL SOCIALISMULUI 'V4f*' **i:¦' V Pag. 3
: '• c •¦ i i ií i
in preajma aniversării naşterii marelui Lenin r/'" rv w -v>ţy îşi îndeplineşte
Sme-tnlL m m&aţttean e u ita tCONCURSURI numai cînd este mobilizatoare
artistice
ale pionierilor
întregul Smolnîi este luminat ca — A. V. Lunacearski — că se va revărsa peste noi şi ne va şi şcolarilor Intre formele muncii politice de masă indicii, cînd ei au angajamente mult cărbune energetic, în lupta pentru eco
ziua. Mulţimi agitate foiesc de-a lun înghiţi nu sperie pe nimeni. nomii le dau dreptul să privească cu
gul tuturor coridoarelor lui. Toate în De cUva timp scenele multor folosite de Comitetul de partid de la mai mbbilizatoate şi cînd obţin suc
căperile palatului freamătă de viaţă, Vladimir Ilicl se simţea la largul centre din regiunea noastră sini optimism în viitor. Tocmai de aceea
dar cea mai mare afluenţă e s u s : lu i: vesel, lucrînd neobosit, a şi izbu martore ale unor manifestări ar mină Petrila, pentru mobilizarea colec cese remarcabile în realizarea acestor nu există temei pentru a crede că mi
un adevărat torent tumultuos se revar tit să scrie pe undeva, într-un colţ tistice oferite de pionieri şi şco nerii petrileni vor considera ceea ce au
să pe coridorul de ia etaj. Acolo, în Cînd spun că nu e nici urmă de decretele cu privire la noua putere, tivului de mineri, tehnicieni şi ingineri angajamente ? realizat pînă acum o limită peste care
camera cea mai din fund, s-a întru panică, mă refer lă bolşevici şi la u- decrete care vor deveni cîndva — lari i n , cadrul concursurilor din nu se poate trece spre succese şi mai
nit în şedinţă, Comitetul militar-revo- riaşa majoritate a congresului, care ştiam asta de pe acum — cele mai anul acesta. Micuţii * artişti a- la înfăptuirea sarcinilor stabilite de Unele grafice, mai ales cel din sala mari. Pentru aceasta este însă nece
luţionar. Cîteva fete cu desăvîrşire slei se situează pe poziţia acestora. Dim măreţe pagini ale istoriei veacului tnatori aflaţi în faza pe raion sar ca entuziasmul for să fie sprijinii
te de oboseală ţin totuşi vitejeşte piept potrivă, elementele duşmănoase „socia nostru. s-au străduit să interpreteze cit conferinţele regională şi raională de de apel şi cel de la intrarea în clădi mai puternic cu ajutorul mijloacelor
puhoiului uriaş de oameni veniţi să liste" de dreapta, înfuriate, tulburate, mai biné punctele prevăzute în muncii politice de masă, între care şl
ceară lămuriri, indicaţii, să prezinte nervoase, se lăsaseră pradă panicii. La aceste rînduri scrise în fugă a- program, pentru a Se califica partid, agitaţia vizuală ar trebui să rea administraţiei, oglindesc sugestiv agitaţia vizuală.
diferite cereri sau plîngeri. daug amintirile mele despre numirea în faza regională. Munca celor
Cînd, însfîrşit, se deschide şedirtţa, primului Consiliu al Comisarilor Po mai buni a fost răsplătită de -j ocupe un loc de frunte. In Incinta mi (atunci cînd sînt complectate operativ, Comitetul de partid al minei Petrila
Dacă nimereşti în această viitoare, porului. Lucrurile Se petreceau într-o către spectatori. 'cu. aplauze, iar are datoria să ia măsurile corespun
vezi în jurul tău numai feţe înfier- cămăruţă din Smolnîi, unde pe scau de către juriu cu note.-Duminica nei* sînt expuse multe grafice, unele pentru că uneori tovarăşii care se zătoare pentru a ridica neîntîrziat con
bîntate, numai miini întinse după ne erau îngrămădite paltoane şi şepci trecută in multe centre ale re ţinutul agitaţiei vizuale din incinta
vreo directivă sau după vreun mandat. şi toată lumea se înghesuia în jurul giunii noastre s-au desfăşurat destul de sugestive, altele mai puţin, ocupă cu evidenţa realizărilor le uită minei la nivelul sarcinilor actuale ce-i
unei mese prost luminate. Alegeam asemenea concursuri la care ati stau în faţă, al entuziasmului şi re
Aici se fac numiri şi se trasează conducătorii Rusiei noi. Mie mi ‘se participat zeci de pionieri şi şco panouri cu chipurile unor inovatori ş i. perioade destul de îndelungate) roa zultatelor muncii rodnice a colectivului
sarcini de cea mai mare importanţă părea că alegerea se făcea adesea lari din şcolile elementare şi minei.
şi tot aici se dictează la maşinile ca prea la nimereală şi mă temeam că medii. fruntaşi în producţie, un panou (cel dele muncii din subteran prin cifre
re. ţâcăne fără întrerupere, se semnea între sarcinile uriaşe care le stăteau Un loc de frunte în cadrul agitaţiei
ză cu creionul pe genunchi, şi cîte IIS în faţă şi oamenii aleşi este o prea M iercurea din sala de apel) care ar trebui să indicatoare cu privire la îndeplinirea, vizuale de la mina Petrila trebuie să-f
un tovarăş tînăr, mîndru de sarcina mare neconcordanţă; cunoşteam bine ocupe chemările la o muncă avîntată
care i-a fost încredinţată, zboară deja Am inîirî pe aceşti oameni şi mi se părea că Sute de copii din şapte lo prezinte fapte demne de laudă şi oa depăşirea ori nerealizarea sarcinilor de pentru îndeplinirea şi depăşirea anga
cu automobilul prin noaptea întune despre V. I. Lenin nu sînt încă pregătiţi pentru cutare calităţi impinziseră încă de di jamentelor care au drept scop atinge
coasă într-o viteză nebună. Şi în ca sau cutare specialitate. Lemn mă opri mineaţă uliţele comunei Miercu- ) meni înaintaţi din rîndurile colectivu plan şi a angajamentelor, constituind rea obiectivelor economice stabilite de
mera cea mai din fund, cîţiva tova cu un gest enervant şi spuse zîm- rea. Ei se îndreptau, însoţiţi de -j conferinţele raională şi regională de
răşi, fără să se ridice de la masă, bind: educatori, spre sala unde au,ea lui minei, cît şi pe cei certaţi cu dis astfel mijloace de stimulare a activi partid — în privinţa sporirii cantita
trimit în toate direcţiile, ca nişte cu loc concursul. S-au prezentat tive a producţiei de cărbune pe baza
renţi electrici, ordine adresate oraşe — Asta deocamdată, apoi o să ve ţ. aici, pe. scenă, corul şcolii ele ciplina sau vinovaţi de alte abateri, tăţii colectivului minei. In diferite unor Randamente îmbunătăţite, realiză
lor răsculate ale Rusiei. dem ; în toate posturile e nevoie de mentare din Poiana, brigada ar rii de economii însemnate prin folosi
oameni de răspundere. Dacă nu se vor tistică de agitaţie din Draşov, j etc. locuri întîlnite de ochii minerilor sînt rea economicoasă a materialelor şl
Nu-mi pot aminti fără uimire aceas dovedi a fi capabili, o să-i putem în fluieraşii din lina, echipa de ) energiei, extragerea unui cărbune de
tă muncă titanică şi socot că activi starea de spirit a congresului devine locui. Ç dansuri din Sîngătln, solista j Privită din punctul de vedere al Vo prezente mai multe lozinci cu caracter bună calitate şi întărirea disciplinei so
tatea depusă de Comitetul mllitar-re- cu desăvîrşire clară. Cuvintele bolşe ţ Elena Bija din Poiana şi reci- \ cialiste a muncii în rîndurile colective
voluţionar în zilele lui Octombrie a vicilor sînt înthnpinate cu entuziasm Cîtă dreptate a av u t! Unii, desi tatoarea Elena Răpunţeanu din } lumului, se poate spune că la mina permanent. In ce priveşte conţinutul, lor minei.
fost una din acele manifestări de e- de nedescris. Cu multă căldură şi ad gur, au fost înlocuiţi, alţii au rămas Sîngătin, care au ocupat pri- j
nergie umană care dovedesc ce rezer miraţie sînt ascultaţi bravii matrozi Ia posturile lor. Şi cîţi dintre cei care mul loc la concurs. In mod deo- ) Petrila se face suficientă agitaţie vi toate acestea sînt corespunzătoare, dar Sub îndrumarea comitetului de par
ve inepuizabile se ascund într-o inimă veniţi să povestească adevărul în le au pornit sfioşi la îndeplinirea misiu sebit cai fost apreciaţi de către j tid, comitetul sindical al minei, care
revoluţionară şi de ce este capabilă gătură cu luptele care se duc în jurul nii ce le-a fost încredinţată nu s-au public şi juriu, micii dansatori j zuală. nu se poate trece cu vederea faptul dispune de mijloacele corespunzătoare
ea atunci cînd o cheamă glasul de Palatului de Iarnă. dovedit a fi, după aceea, într-adevăr din Sîngătin, Constantin Oana j în acest sens, va trebui să folosească
tunet al revoluţiei. la înălţimea ei. Au fost şi dintre a- din clasa II-a elementară. Cor- ^ Cînd agiiagîa vizuală nu că unele dintre ele sînt şterse de vre îrilr-o măsură mai mare decît pînă
Cu ce ropot de aplauze care nu măi ceiă, desigur şi nu numai printre Ç, ftcl iMaţ'eş-, din, clasa 111-a .şi L me, înnegrite, ceea ce le imprimă un acum agitaţia vizuală pentru antrena
Şedinţa Congresului al II-lea al contenesc este întîmpinată comunica spectatori, dar chiar printre partici Alemán din clasa IV-a. rea întregului colectiv la întrecerea so
Sovietelor a început seara în sala albă rea mult aşteptată că Puterea sovie panţii la revoluţie, care şi-au pierdut esie la nivelui aspect neatrăgător. Trebuie amintit la cialistă, să popularizeze mai larg bri
a palatului Smolnîi. Cei întruniţi au tică a pătruns, însfîrşit, în Palatul capul în faţa perspectivelor grandioa C S< găzile de mineri fruntaşe în producţie,
un aer sărbătoresc, solemn. Domneşte de Iarnă şi miniştrii oapitalişti au fost se şi în faţa greutăţilor ce păreau de Hunedoara entuziasmului m aselor fe! că nici panoul „Ce trebuie să fa iniţiativele valoroase (Tucaciuc), să
o mare agitaţie, dar nici urmă de arestaţi! Deodată se urcă la tribună neînfrînt. Lenin ducea sarcinile la în cem“ şi „Ce nu trebuie să facem" combată cu ajutorul formelor adecvate
ale agitaţiei vizuale atitudinile îna
panică, deşi în jurul Palatului de Iar locotenentul Kuci.n, menşevic, care juca deplinire cu un uimitor sînge rece. şi Colectivul minei Petrila, însuşindu-şi nti-şi poate atinge ţelul din moment poiate, lipsa de grijă faţă de avutul
obştesc, pe chiulangii şi risipitori etc.
pe vremea aceea un rol de seamă sarcinile trasate de conferinţele regio ce nu este complectat perioade destul
nală şi raională de partid şl alăturîn- de îndelungate cu fapte pozitive şi ne Şi organizaţia U.T.M. din cadrul mi
în organizaţia din armată, şi ne a- du-se iniţiativei celor opt întreprinderi gative, aşa cum cere sensul lui. Cel nei trebuie să folosească cu mai multă
bucureştene, s-a angajat să realizeze în mult ei poate servi ca „decor" ală încredere formele agitaţiei vizuale pen
meninţa că va trimite imediat soldaţii acest an un randament de 1*030 tone turi de panourile cu chipurile unor tru mobilizarea tinerilor mineri şi mun
pe post la nivelul exploatării, să îe- inovatori şi fruntaşi în producţie ui citori la acţiuni de muncă patriotică,
de pe frontul său împotriva Petro- ducă cu 1 leu preţul de cost pe tona tate de multă vreme. Este oare just să popularizeze mai larg demişii) frun
gradului. In numele armatei I, a 2-a, de cărbune, să folosească raţional ma ca numai un grup mic de inovatori şi taşi în producţie şi în acţiunile de
terialele şi energia, şi pe această cale, fruntaşi în producţie să-şi facă „sta folos obştesc, contribuind astfel ia ge
a 3-a şi aşa mai departe, pînă la a să extragă în acest an 20.000 tone de giul" pe cete două panouri de aproape neralizarea exemplelor înaintate.
cărbune peste plan, realizînd în ace un ari, in timp ce în această perioadă
12-a, şi în numele corpului special de laşi timp 2.000.000 lei economii. s-ail afirmat zeci de alţi fruritaşl în Veghind asupra conţinutului agitaţiei
producţie şi inovatori care astfel sînt vizuale, comitetul de partid trebuie ca
armată, el dă citire unei rezoluţii îm Cutn oglindeşte agitaţia vizuală de vitregiţi de dreptul de a fi şi ei popu- în viitor să se îngrijească ca agitaţia
potriva Puterii sovietice şi încheie cu la mina Petrila aceste obiective, cum , larizaţi ? Comitetul de partid şi sub să aibă un pronunţat caracter concret
militează ea pentru mobilizarea colec îndrumarea lui comitelui sindical al şi actual, să se situeze cu un pas îna
ameninţări directe la adresa Petro- tivului la înfăptuirea lor? minei aveau datoria să seziseze acest
neajuns. Dar cum se poate observa un intea a ceea ce s-a făcut deja, Să mi
gradului, care a avut îndrăzneala să Un niiiiiăr de lozinci din cele cori- aspect negativ cînd, în realitate, faţă
ceptite şi expuse recent, se adresează de agitaţia vizuală în general se ma liteze pentru dezvoltarea succeselor,
nă se mai duc lupte, şi ştiri, una mai pornească la o „asemenea aventură". a pus mîna pe frînele conducerii cu Sala Teatrului muncitoresc din minerilor chemîndu-i ca în cinstea zilei nifestă dezinteres şi subapreciere.
alarmantă decît cealaltă, sosesc neîn Aceasta nu sperie pe nimertl. Nici siguranţa cu care un pilo't încercat a- Hunedoara a găzduit în aceeaşi de 1 Mai să lupte pentru ca nici o pentru generalizarea experienţei pozi
cetat. pucă cîrma unui uriaş transatlantic. . zi concursul pionierilor şi şco- brigadă să nu rămînă sub normă, să La mina Petrila s-a desfăşurat în
afirmaţia că întreaga masă ţărăneas- (¦ larilor din raion în uederca ca- îndeplinească planul de producţie la acest an o muncă rodnică pentru tra tive.
( lificării pentru faza regională. toţi indicii. ducerea în viaţă a sarcinilor irasate de
1 <w Aici au venit să-şi întreacă for conferinţele raională şi regională de Agitaţia vizuală nu este un mijloo
ţele copiii din 11 óomune şi 'sa In incinta minei nu există însă nici partid iii direcţia extragerii unei pro
te ale raionului Hunedoara. In măcar o singură lozincă care să în ducţii sporite de cărbune, de bună ca de „decor“, ea este o latură importantă
urma concursului, juriul a ho- demne pe mineri să lupte pentru ex litate şi cu un preţ de cost redus.
iărît să participe la faza pe re- tragerea celor 20.000 tone de cărbune Şi rezultatele obţinute fac ciriste co a activităţii politice de masă desfăşu
V glune corul din Simeria, format peste plan şi pentru obţinerea celor lectivului minei. Dar agitaţia vizuală
C din 100 de persoane şi condus 2.000.000 lei economii. In plus, în sala prezentă în incinta minei Petrila nu a rată de organizaţiile de partid şi îşi
<-de io v .. prof. Bassa, echipa de de apel a rniriel a fost afişată la în sprijinit in măsura necesară entuzias
L dansuri pădureneşli din ' Alun, ceputul anului (putea ti văziită şi la mul minerilor, n-a oglindit realizările îndeplineşte rolul numai cînd conţinu
< reeiialoarea D. Crâciunesçu din 3 aprilie a.c.j o lozincă prin care mi obţinute şi nu a militat pentru înlătu
c Ghelar şi alţii. nerilor li se aminteşte că şi-au luat rarea' piedicilor care le mai stau în tul ei este mobilizator, educativ. De
angajamentul să extragă îri acest an cale, pfent.-u obţinerea unor succese
y Ilia ¦ peste plan 15.000 torie de cărbune, să acest fapt trebuie să ţină seama şi
realizeze un randament de 1.030 tone şi mai însemnate, rămînînd deficitară
C Şi la Ilia s-a desfăşurat con- ^ pe post (în realitate angajamentul este comitetul de partid de Ia mina Petrila.
¦ cursul formaţiilor artistice ale j de 1,030) şi să reducă preţul de cost
T. TITIRCA
pionierilor şi şcolarilor la care 3 al tohei de cărbune extrase cu un în privinţa rolului său mobilizator şi
au luat parte elevii şcolilor e- )
lementare din 21 de comune şi < leu. Cu excepţia cifrei eronate referi educativ.
sate. Datorită numărului mare ) toare la randament, lozinca a fost
de formaţii artistice, juriul a ^
avut mult de lucru în ce pri- 3 bună fa vremea ei, pentru Că ea a- Ce frebuie iacul
veşte desemnarea ¦formaţiilor
care s ă . participe la- faza re mintea în fiecare zi colectivului minei, neîntîrzial
gională. In cele din urmă s-a principalele angajamente de întrecere.
stabilii că cel mai. bine s-a pre Ne mal desparte puţin timp pînă la
zentat corul din Dobra, soliştii Nu s-ar putea spune că lozincile t Măi, cînd rhinerii de la Petrila, ala
vocali din • Certej, Brănişca şi afişate recent sînt greşite. Lăsînd la iuri de toate colectivele din Valea
Buruiene şi alţii. o parte faptul că majoritatea lor sînt Jiului vor face bilanţul primei etape
îngrămădite la poarta minei şi că în a întrecerii desfăşurate pentru îndepli
restul incintei locurile frecventate de
„Lenin la Smolnîi tn zilele lai octombrie 1917“ — tablou de M. So colon. Lucrarea reprezintă pe V. I. muncitori sînt oarecum descoperite, lo nirea sarcinilor economice concrete sta
Lenin in timp ce distribuia ordinele de luptă participanţilor la insurecţia armată. zincile afişate recent au un caracter bilite de conferinţele raională şi re
militant. Dar este oare suficient ca mi gională de partid. Rezultatele obţinute
nerii să fie chemaţi să nu rămînă sub pînă acum în sporirea producţiei de
normă, să îndeplinească planul la toţi
f-*i*í*.*:*'.*!*--tr:*í*.OOOCCOOGOCQOOt500tXXXX«>ÎXXXîGCX«200C!OOOCO^-^CKX>CX300COOOCOOOOOOOCX2OOCXXXXXXXXXXXKKKXJOGOGXÎOSXÎOλ D irecfia Regională
TINERETUL DIN VALEA JIULUI mult să fie îmbrăţişate 6 serie de să cunoască atît lucrările de exploa C.F.R. Timişoara
iniţiative aplicate în toate întreprin tare proprlu-zise cît şi cele de des
poate aduce o mare contribuţie derile din ţară. Amintim pe aceea a chidere, să-şi cunoască bine unealta recrutează candidaţi pentru următoa
la sporirea producţiei de cărbune tinerilor de la fabrica „Enczel Mau- cu care lucrează — a spus tov, Ioan rele şcoli:
riciu“ din Tg. Mureş, a tinerilor de Barna, prim-secretar al comitetului
(Urmare din oag. l-â) O altă formă tinerească de organi Aceasta, şi datorită preocupării insu la „Progresul" Brăila şi a tinerilor de raional de partid. Această iniţiativă 1. Şcoala de
zare a muncii o constituie brigăzile ficiente a comitetului orăşenesc U.T.M. la „Tudor Vladimirescu" Bucureşti. trebuie studiată şi extinsă pe o scară „Casieri de bilete“
comitetul U.T.M. al minei Lupeni, ca de muncă patriotică, a căror număr şi al comitetului U.T.M. al minei faţă In afară de acestea, o largă răspîrtdlre cit mai largă.
re numai în luna martie a sporit nu a crescut simţitor în ultimul timp. li] de activitatea brigăzilor de producţie a luât-o încă de la începutul anului Examenul de admitere se va ţine
mărul brigăzilor de tineret cu încă 40. toate formele tinereşti de muncă din de tineret, introducerea iniţiativelor noi, trecut, iniţiativa brigăzii Iui Mihai Tu- Recent, brigada condusă de Ioan la data de 4 mai 1959 la Grupul
S-au mai evidenţiat de asemenea co- raionul Petroşani sînt cuprinşi peste întocmirea planurilor de muncă ale caciuc de la mina Aninoasa: ,>o tonă Kompody de la Lonea, a lansat că Şcolar C.F.R. Timişoara din str.
rfiitelele U.T.M. de la minele Lonea, brigăzilor, organizarea consfătuirilor de cărbune peste plan, de fiecare om, tre toate brigăzile exploatării chema C. Răduiescu, nr. 1. (deschiderea în
Vulcan, Petrila şi Urlcani. 8.000 de tineri, iar aclivitatea lor se de producţie periodice, sînt problemele în fiecare schimb". Pe baza ei şi-au rea de a lupta pentru realizarea unei 25 mai 1959).
cele mai importante, şi care în perioa luat angajamente un număr mare de economii la preţul de cost de cel pu
De asemenea, sectoare întregi au face pe deplin simţită. da amintită au scăpat din atenţia, brigăzi de Ia toate exploatările, iar ţin 2 lei pe tona de cărbune. Extin Durata şcolii este de 8 luni.
început să treacă sub patronajul tine organizaţiei U.T.M. rezultatele sînt din cele mai bune. derea acestei iniţiative la toate exploa
retului. Aşa, de pildă, sectoarele 1 şi Un v a ie r gs sc h im b tările, va duce cu siguranţă la extra 2. Şcoala de
II de la Petrila, 1 de la Urlcani, IV de experienţă Dornici de a face totul în Vederea gerea cărbunelui la un preţ de cost cîl „Impiegaţi de mişcare“
A şl IV B de la Lupeni etc., sînt pa sporirii producţiei de cărbune şi la un mai redus.
tronale de tineret şi se află în fruntea Pe lingă trecerea în revistă a unor preţ de cost cît mai redus, minerii Examenul de admitere se va ţine
întrecerii socialiste pentru sporirea pro realizări bogate, consfătuirea despre caută noi şi noi metode prin care să ( -A- la data de 27 aprilie 1959 ia Gru
ducţiei de cărbune. formele tinereşti de muncă din Va ajungă Ia rezultate cît mai frumoase. pul Şcolar C.F.R. Timişoara (des
lea Jiului a constituit un minunat pri Din frăriiîntările şi experienţa lor se Luînd cuvîntul în încheierea lucră chiderea în 11 mai 1959).
Organizaţi în brigăzi de producţie lej de schimb de experienţă. Numeroşii nasc noi iniţiative. Aşa de pildă, Ia
de tineret, tinerii mineri au săvirşit vorbitori au împărtăşit participanţilor îmbucurător este faptul că în ultimul începutul acestui an, brigada lui Ni- rilor consfătuirii, tov. Carol Szabo, Durata şcolii esie de 12 luni.
adevărate acte de eroism. Rezultatele din metodele lor de muncă, sau ale Pentru ambele şcoli se primesc
brigăzilor conduse de Aurel Cristea de colectivelor lor, căile prin care au a- timp, activitatea organizaţiei U.T.M. colae Guţă de la mina Lupeni a lan prim-secretar al Comitetului regional candidaţi — pentru şcoala de im
la Aninoasa, Gheorghe Michiev de la juns la cele mai bune rezultate. De a- sat iniţiativa de a realiza cel puţin piegaţi de mişcare numai bărbaţi,
Petrila, Ioan Kompody de Ia Lonea, semenea au fost scoase în evidenţă şi de la Lupeni s-a înviorai Ca urmare, U.T.M., a menţionat faptul că lucră iar pentru şcoala de casieri de bi- i
au devenit cunoscute în întreaga ţară. criticate cu mult simţ de răspundere 100 m.l. de galerie pe Iurtă la lucră lete bărbaţi şi femei — absolvenţi )
o serie de lipsuri ale unor brigăzi au fost create un număr considerabil rile conferinţei au constituit un prilej ai şcolilor medii teoretice ou exa- )
Un rol de seamă în obţinerea unei şi sectoare de producţie, precum şi rile de înaintare în piatră. îmbrăţişa men de maturitate, vîrsta între 18-
producţii sporite şi de burtă calitate ale unor organizaţii U.T.M. de noi brigăzi de tineret, s-au luat tă de fcîfevâ brigăzi de ta această mi de bogate învăţăminte, iar lipsurile 35 ani, de pe Regionala C.F.R. Ti
îl au şi posturile utemiste de control. nă, ea şi-a dovedit din plin eficaci mişoara.
Acestea sîiit chemate să combată cu S-a constatat astfel, că succesele măsuri folositoare pentru buna utili tatea. semnalate aici vor intra pe viitor în Cererile de înscriere a candidaţi
tărie lipsurile manifestate în secţii, bune ale brigăzilor de tineret de la lor de la toate şcolile se vor depune
actele de ihdisciplihă, lipsa de preo mina Uricarii se datoresc în mare par zare a timpului liber (organizarea se Comitetul raional U.T.M. n-a luat preocuparea comitetelor raional şi re la secretariatul Grupului şcolar
cupare faţă de calitatea riîuhcii, etc. te preocupării comitetului U.T.M. al însă măsuri de-a o extinde şi Ia alte C.F.R. Timişoara, pînă în preziua
Ca exemple pozitive pot fi citate pos minei, pentru organizarea judicioasă a rilor de întrebări şi răspunsuri pe te exploatări din Valea Jiului. Aceasta, gional U.T.M. pentru a fi lichidate. ţinerii examenului şi vor fi însoţite
turile ufemiste de control de la sec brigăzilor de producţie de tineret, or cu atît mai mult, cu cit este cunos de următoarele acte:
torul IV de tineret din Vulcan, de la ganizării consfătuirilor de producţie me de producţie, etc.). In prezent, cut faptul că lucrările de deschidere Apoi, tov. Carol Szabo a înmînat — certificat de naştere (copie le
sectoarele I şi VIII de la Aninoasa, lunare la nivelul brigăzilor şi sectoa şi pregătire hotărăsc soarta producţiei galizată).
care au criticat atît lipsuri ale mun relor. mina extrage cărbune peste - planul lu viitoare de cărbune. drapelul de organizaţie U.T.M. minie — certificat de studii (original).
citorilor, cît şi ale conducerilor sec — dovadă de starea materială a
toarelor, venind în acelaşi timp cir pro Mina Lupeni a rămas datoare pa nar la zi. i O altă iniţiativă importantă scăpa ră fruntaşă pe regiune, organizaţiei candidatului c ît' şi a părinţilor.
puneri concrete pentru îmbunătăţirea triei în primele două luni ale acestui tă din atenţia Comitetului raional — autobiografia.
situaţiei. U.T.M. Petroşani este şi aceea a ti U.T.M. de la mina Uneam, pentru re Informaţii şi lămuriri suplimen
an, cu circa 10.000 tpne de cărbune. nerilor de la mina Vulcan, de a pre tare se pot primi de ia staţiile
La Aninoasa şi Petrila, deşi formele găti cadre de mineri cti o calificare zultatele valoroase obţinute în produc C.F.R., Grupul Şcolar C.F.R. Timi
tinereşti de muncă existente au obţi superioară. şoara, telefon interior 128 sau 129
nut realizări frumoase în producţie, ţie şi în munca obştească. şi de la Serviciul Personal C.F.R.,
s-ă conslâtat toiuşi o slabă coordo — Trebuiie să facem aşa fel, îneît telefon interior 123
nare a activităţii lor de către orga minerul să Se priceapă atît la săparea Drapelul de brigadă minieră de ti
nizaţia U.T.M. Aici, mare parte dintre
brigăzi, în goana după o producţie puţurilor, cit şi la săparea galeriilor, neret fruntaşă pe regiune a fost în
mărită, au neglijat îmbunătăţirea ca
lităţii cărbunelui şi reducerea preţu mînat brigăzii conduse de Aurel Crls-
lui de cost.
lea de la mina Aninoasa.
Au fost înmînate apoi diplome de
odoare ale Comitetului regional U.T.M.
unui număr de lt tovarăşi, pentru me
rite deosebite în munoa de organiza
Mai mulfă atenţie ţie şi profesională.
introducerii
Tov. Ştefan Antal, prim-secretar al
iniţiativeior noi!
comitetului raional U.T.M., ?, înmînat
In Valea Jiului au început îtiCă de
drapelul de brigadă fruntaşă pe ra
ion, brigăzii conduse de Gtţe.-r !Big Mi-
r.NHI -I 1„
AD A
