Page 65 - 1959-04

oí*.-... p
- - a ntrafâ I
Wa

i? H uunnedoara-Dev^

PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAI A 89-a aniversare a naşterii lui V. I. Lenin Veşti culturale

ulsocialismului „FO CH ISTU L“ din Simeria

«te pe locomotiva or. 293 Vie activitate
cultural-artistică
După evenimen­ - G. E. IALAVA Trebuia să-l duc
tele din Iulie 1917, pe Ilici puia Clubul muncitoresc C.F.R. „Fili-
mon Sîrbu" din Simeria cunoaşte o
Anul XI Nr. 1346 Duminică 19 aprilie 1959 4 pagini 20 bani precum se ştie, contrarevoluţia din la staţia Terioki. Întotdeauna la rodnică activitate cultural-artistică.
Rusia a trecut la ofensivă. Lenin graniţă, la Beloosiroo, documentele Spectacolele prezentate de formaţiile de
mananBSBaaMW-aa^aag a fost nevoit să intre din nou ln\ tuturor pasagerilor erau verificate teatru, cor, dansuri etc. sînt mult a-
ilegaliiaie. La sfîrşilul lunii august, cu muliă atenţie. Se putea îniîm- preciate de muncitorii ceferişti.
VA PREZENTAM: cînd nopţile începuseră să fie fri­ pla să verifice şl actele brigăzii
guroase, dă venii intr-o seară la de pe locomotivă. Dar, pentru îmbunătăţirea continuă
Muncitori fryrstaşs de la 5I n mine nişte lovarăşi. 'Am siai, am a activităţii cuitural-artistice de masă
vorbii şi deodată unul din ei m-a La Bcloosirov trenul slăica 20 acest club a fost înzestrat de curnîd
U zinele m e îa lu rg ic o - Kj.1.—-r-ir. - ţin tim întrebai; de minute. La această staţie tre­ şi cu două aparate de proiecţie pentru
buia să ne aprovizionăm cu apă. rularea de filme. De asemenea, în cu-
chsmíoe din Zlatna __ __¦—_________ 7. t t . (118 — Ei, băirine conspirator, te Coloana de apă se afla mai la o rînd se va trece la amenajarea sălii
prinzi să ireci un moşneag pesie parte. Cînd am intrat în staţie, am de spectacole şi Ia construirea cabinei
----——-*--------' ----_--_-—- ... ---- Jl-I-L-. riu? Te previn că este an lucru de observat că pe peron mişună mai de proiecţie. Prin aceste amenajări se
mare răspundere şi legat 'de pri­ mulţi poliţişti şi iuncheri decii de poate afirma că in curînd oraşul Si­
c Recent, colectivul Uzinei meta- In 17 zile — 12.812 force cărbune mejdii. Ce zici, poţi 7 obicei. Am desprins repede locomo­ meria va dispune de un nou cinemato­
tLLlpuerngiircuo-cahidmoiucae p e sfe p Ia n tiva de garnitură şi m-am îndrep­ graf.
din Zlcitna a primii Am consimţit, bineînţeles, şi 'am tat spre coloana de apă, calculîn-
oară consecutiv dra­ şi început să chibzuim împreună du-mi timpul în aşa fel Incit să Dintre toate compartimentele de ac­
planul de trecere a lui Ilici pesie mă întorc pentru a ataşa locomo­ tivitate ale clubului cea mal rodnică
Cpelul roşu de fruntaş pe ramură, graniţă, 'stabilind. pînă şi cele mai tiva la tren chiat în momentul ple­ activitate a desfăşurat-o pînă în pre­
cării. zent cercul dramatic care în cele 4.500
L îndeplinirea planului producţiei glo­ mici amănunte. de ore a făcut 128 de repetiţii. Aceste
L bale In proporţie de 108 la sută, La 22 august (4 septembrie) Cînd a sunat a treia oară, am repetiţii s-au soldat cu 15 spectacole
care au fost prezentate în localitate şi
l sporirea productivităţii muncii cu In primul trimestru al acestui bune cocsiticabil şi mai mult cărbune, din care 6.600 tone căr­ 1917 trenul peniru vilegiaturişii nr. în comunele din împrejurimi. Printre
an, în întrecerea socialistă pen­ de 11.500 tone cărbune e- bune cocsiticabil. Mina Lupeni a piesele de teatru, pregătite şi prezen­
l 6,1 la. sută, reducerea preţului de tru îndeplinirea cu cinste a sar­ nergetic. In luna aprilie, be­ contribuit la aceste rezultate cu 71 a plecat l a ---------------- ----- - ________________ ataşai locomotiva1 tate de acest cerc dramatic, se nu­
L cost cu 9,5 procente in semestrul cinilor economice trasate de Gon- neficiind de condiţii tot mai peste 3.100 tone cărbune cocsifi- mără : „Oaspetele în faptul serii" de
L îerinţa regională de partid şi în­ bune de muncă, rezultatele sînt cabil extrase peste plan. ora obişnuită din de garnitură; lo- ' Horla Lovinescu, „Răsfăţaţii" de Th.
C II al anului trecut, simt doar cî- deplinirea angajamentelor luate tot mai mari. Din abatajele Văii gara Petrograd, în- comotiva a şuierai Mănescu, „Dezertorul" de Mlhail Sor­
în întrecere, minerii Văii Jiului Jiului, economia naţională a Pe primul loc al întrecerii so­ A m in tiri d esp re L enin ' puternic şi a bul şi altele.
au dat peste plan 6.500 tone căr­ primit în 17 zile 12.812 tone de cialiste se situează minerii de ia dreplindu-se spre
Í leva 'din succesele acestui harnic Uricani. La buna interpretare şi reuşita spec­
tacolelor au contribuit în mare mă­
l colectiv. Raivola. Locomotiva a fost trasă sură şî cursurile bilunare ale studiou­
l din iimp, era locomotiva nr. 293. lui „Actorul amator" frecventate de
Í Cînd ne-am apropiat de stafia U- pornit. Iar pesie ciieoa minute e- membrii cercului dramatic al clubului.
delnaia, situată Ia zece verste de ram deja pesie graniţă, in Fin­ In vederea celui de-al V-lea concurs
C Petrograd, am început să scrulez landa. Intre noi s-a legai o dis­ al formaţiilor artistice de amatori, cer­
cu aienţie îrdunericul Şi am văzut cuţie însufleţită. Vladimir Ilici m-a cul dramatic al clubului C.F.R. Sime-
t imediat un om de staiură mijlocie, inircbal despre siarea de spirit a ria face intense pregătiri pentru pre­
t îndesat, care se îndrepta în grabă muncitorilor finlandezi, despre eve­ zentarea pieselor de teatru „Fami'ia
C întrecere aprige pentru obţinerea înaltei disiincfii spre locomotivă. Omul avea pe cap nimentele din Finlanda, mi-a vorbit Covaci" de Ana Novac şi „Recolta de
t Casca de aur a tehnicianului44 o şapcă, era îmbrăcat intr-o ve­ despre perspectivele revoluţiei in aur" de Aurel Baranga.
L che „troică“ — costumul obişnuit Finlanda.
t al muncitorilor din Petrograd — şi La căminul cultural
Lonea şi alte exploatări ale Văii Cu şanse mari candidează la era proaspăt bărbierii. S-a apro­ La staţia Terioki, situată la o din Simeria-Veche
L Pînă acum înalta distincţie, Jiului. Pînă la data de 17 apn- obţinerea acestui titlu şi colecti­ piat în fugă de maşină, şi fără a distanţă de cincizeci de kilometri
t „Casca de aur a tehnicianului", lie, situaţia întrecerii pentru ob­ vele sectoarelor I Uricani, I Lo­ spune nici un cuvint, s-a agăţat de graniţa rusă, Lenin a coborît in perioada care a trecut de la în­
care se atribuie colectivului de ţinerea „Căştii de aur a tehnici­ nea, II Vulcan şi altele. Trebuie cu putere de bară şi s-a căţărat din tren. înainte de plecare mi-a ceputul anului şi pînă în prezent bri­
l sector cu cele mai bune rezul­ anului" se prezenta astfel: sec­ arătat însă că obţinerea acestui in cabina locomotivei. sirius mina prieteneşte. De pe pe-, gada artistică de agitaţie a căminului
tate în întrecere, se află la co­ torul fl Uricani — actualul de­ titlu este legată de o seamă de ron, Il.ici m-a salutai încă ddaiă.fă- cultural din Simeria Veche, formată
t lectivul sectorului II al minei ţinător — a extras peste pla­ condiţii în ce priveşte ridicarea Lenin, căci el era, ne-a salutai cîndti-mi semne cu mina, iar, apoi, din colectivişti, a desfăşurat o vie ac­
L Uricani. Cînd au primit-o, mine­ nul la zi, 3.950 to n e ; sectorul tuturor brigăzilor la plan, eco­ prieteneşte şi şi-'a scos paltonul: A împreună cu tovarăşii cărc-i. ieşi­ tivitate concretizată prin cele 10 spec­
rii de aici s-au angajat să obţi­ ÎI Petriia şi-a depăşit sarcinile nomii la preţul de cost. şi mai încercai să glumească cu ajutorul seră în inămpinare, s-a îndreptat tacole prezentate atît la căminul cultu­
rL nă rezultate tot mai bune pentru Ia zi cu 11.900 tone cărbune; la ales, o perfectă protecţie a mun- de mecanic, dar văzind că acesla. spre satul lalkaia, unde a . locuit ral din localitate cît şi în aite părţi
a o putea păstra. sectorul V Lonea depăşirea de cii. nu înţelege nici o ; iotă ruseşte a pînă cînd s-a mutai fa Helsingfors. ca Rapoltu Mare, Cinciş, Deva etc.
t plan se ridică la peste 6.200 început să rida, şi apoi, sărind in Programele prezentate de această bri­
Cu gîndul acesta au pornit la tone cărbune. tender, l-a bălul prieteneşte pe u- La 7 (20) octombrie 1917 l-am gadă au fost alcătuite pe teme ac­
L întrecere şi minerii de la sectoa­ măr, dindu-i să înţeleagă că poa­ dus iar pe Lenin, de data aceasta tuale şi în special pe teme tnale oin
rele de producţie din Petriia, din Finlanda la Retrograd. S-a ur­ viaţa gospodăriilor agricole colective.
l cat din siaţia Raivola şi a luat
Creşterea înzestrării tehnice a sectorului carbonifer Lupeni loc Ungă mine pe locomotivă. S. MUNTEANU
l corespondent
Capacitatea de producţie a sec- utilaje şi dispozitive de mare Pentru partea electromecanică te să rămlnă la locul său şi să Apoi, in anii Puterii sovietice,
t torului carbonifer Lupeni, care productivitate. au sosit 2 grupuri convertizoa-
L cuprinde mina şi preparaţi, re, 15 trolii de diferite capaci­ fumeze liniştit. Cit despre lemne... l-am vizitat de mai midie ori pe
t Faptul este dovedit de tăţi, 22 motoare electrice, 5 au- Ilici s-a urcat cu uşurinţă pe sti­ Lenin la Moscova, ia Kremlin, unde
creşte necontenit. Lună de lună masivele cantităţi de utilaje totransformatoare şi altele. în
l economia naţională primeşte de primite Ia Lupeni în acest total, volumul utilajelor primite va de lemne şi a început să le a- mi-a făcut întotdeauna o primire
an. In perioada 1 ianuarie — 1 de sectorul carbonifer Lupeni în
l aici cantităţi tot mai mari de aprilie, la magazia din Lupeni acest an, trece de 2 milioane ranjeze cu multă tndeminare. caldă, cordială.
au sosit printre altele : 155 va- lei. Multe din utilajele primite
l IOSIF BIBOLAR cărbune cocsificabil. Dezvoltarea gonete de mină, 55 ciocane de sînt produse ale industriei noas­
abataj, 23 garnituri craţere tre constructoare de maşini.
L muncilor lemnar capacităţii de producţie se dato- SKR-11 şi 7 garnituri TP-1, 3
locomotive electrice de 4 tone. ' GH. D.
L reşte, printre altele, creşterii con­
l tinue a nivelului înzestrării teh­
nice a minei şi preparaţiei cu
l
in c a m p a n ia d e p r im ă v a ră
L

l
L

l

l
L

L

t
Í
L
l
l
.1
l

rL

rC Să grăbim ritm ul lucrărilor agricole

tr lÉE, l.;I MZMzé Lucrările agricole din campania de minat semănatul acestei culturi. Nu­ cartofi pe o suprafaţă de 720 ha. iar
L primăvară au început să se desfăşoare mai G.A.C. din Roşia de Secaş, de în raionul Brad pe 263 ha.
în regiunea noastră mai intens în ul­ exemplu, a semănat 140 ha. cu porumb.
L PARASCHIVA IRIMIE tima săptămînă, datorită muncii poli­ Cu toate că timpul a fost la fel V. I. LENIN
tice desfăşurate de către organizaţiile Succese au obţinut în ceea ce pri­ de prielnic şi în aceste două raioane, şi AL GORKI,
[ de partid şi sfaturile populare. In veşte semănatul porumbului şi majori­ semănatul porumbului a rămas in ur­ la Gorki.
i muncitoare Ia secţia chimie cursul săptămînii trecute, colectiviştii, tatea gospodăriilor colective din raio­ mă. Din suprafaţa prevăzută în plan
înfovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu nul llia. La G.A.C. din Bretea Mure- a se însămînfa cu porumb, în raio­ Tablou al pictorului
l gospodării individuale din raioanele şană şi llia, de pildă, s-a terminat în­ nul Haţeg nu s-a însămînţat decît sovietic V. Efanov.
Alba, Hunedoara şi llia au terminat sămînţatul porumbului. 6,11 la sută iar în raionul Brad 27,87
L arăturile de primăvară iar cei din ra­ la sulă. ¦siseas-
ioanele Orăştie şi Sebeş sînt pe ter­ Ludrările de >însămînţare puteau fi
minate cu această lucrare. mult mai avansate, dacă organele de Este necesar ca timpul Favorabil să Min e n in întrecere
partid şi de stat din toate raioanele fie folosit din plin pentru terminarea
Succese s-au obţinut şi la însămîn- regiunii ar fi desfăşurat o mai largă grabnică a însămînţărilor. In acest
ţarea culturilor din epoca a Il-a. In sens organele de partid şi de stat tre­
raionul Alba,' s-au plantat cartofi pe muncă politică în rîndul colectivişti­ buie să ia cele mai eficiente măsuri,
o, suprafaţă de 1.591 din 1.600 ha. cît lor, întovărăşililor şi ţăranilor munci­ să mobilizeze toate forţele pentru gră­
e planificat, în raionul llia pe 1.775 tori cu gospodării individuale. Dar a- birea ritmului însămînţărilor.
faţă de 1.800' ha. cît prevede planul. cest lucru s-a făcut mai puţin în ra­
In total pe regiune, s-au însămînţat ioanele Haţeg şi Brad. De aceea, în Situaţia însămînţărilor
cu cartofi 11.186 ha. din planul de raionul Brad nu s-a arat decît 64,68 pe raioane, la daîs
13.260 ha. la sută din totalul suprafeţei planifi­ de 17 aprilie
cate iar în raionul Haţeg 79,34 la
NICOLAE AVRAM • Peste tot s-a început în ultima săp­ sută. Astfel, nici stadiul însămînfări- f ILIA 68,48% 1 Şedinţa a luat sfîrşii. In inima că poate fi ciştigală de minerii el că e un miner priceput, bun or­
tămînă însămînţatul porumbului. In a- lor nu este avansat în aceste raioane. 1 SEBEŞ fiecărui miner a începui să prindă din Petriia. ganizator al muncii, un om cu ex- (
priin-topitor ceastă muncă se evidenţiază colectiviş­ Raionul Haţeg se situează ultimul pe I64,14% viaţă hotărîrea luată de adunarea perienţă.
tii din cele 20 gospodării colective ale regiune la însămînţări, avînd realizat generală c organizaţiei de bază Mîndria sectorului
-i w I %—r\—r«—i y—iy,yj ,_r,_\ ,_ţw raionului Sebeş, care au însămînţat cu numai 32,88 la sută din planul pe ORAŞTfE 62,65% nr. 2 de la mina Petriia cu privire în abataj
porumb 1.750 ha. Colectiviştii din cea campanie iar raionul Brad, penultimul, la intensificarea întrecerii socialis­ Dacă întrebi pe şeful sectorului
Festivalul mai tînără gospodărie colectivă a ra­ cu 36,15 la sută însămînţat din supra­ Al. BA 60,36% te în cinstea zilei de 1 Mai, pentru II de la mina Petriia care e cea In dimineaţa aceea de primăvară,
ionului — „Steaua roşie" din Roşia faţa prevăzută în plan. In aceste două cucerirea „căştii de aur". mai bună brigadă de mineri din
ni de fasale raioane se întîrzic nejustificat însă- secior, o să-ţi răspundă prompt: şeful brigăzii, Gheorghe Michiev,
de Secaş — cei din Doştat, Daia, Pău- mînţarea culturilor din epoca a 11-a. In prezent această cască o deţin a lui Gheorghe Michiev. Şi asia
L â festivalul tineretului din In raionul Haţeg mai sînt de plantat harnicii mineri de la sectorul II al o spune numai fiindcă aceaslă bri­ s-a simţit parcă mai vioi. A fost
comuna (Bărmăzineşti, organizat ca, Draşov şi Pianu de Jos au şi ter­ gadă, prin succesele obţinute in
duminică 12 aprilie a. c., au HUNEDOARA 50,24% I minei Uricani. Dar cele 10.216 tone muncă, a ajuns să fie mîndria sec­ printre primii mineri care au făcut
participat tinerii din satele Boiu de cărbune dale pesie pian pînă torului.
de Sus, Boiu de Jos şi D.ănu- la 8 aprilie 1959 de sectorul II al pontajul şi a coborîl cu colivia în
leşti. minei Pelrila, arală că această cas- Tovarăşul Gheorghe Michiev e
BRAD 36,15% }iu de pescar din regiunca Con- adine. Nu după mult iimp l-au ur­
După programul artistic pre­ HAŢEG j */ v w v
zentat de tinerii din Boiu de ÎN RAIO NUL IL IA mat şeful de schimb Meianu Mişti,
Sus a urmat un concurs sportiv. 32,88 % j
minerul Lepădata Alexandru şi cei­
In cinstea festivalului, tinerii
au plantat 2.000 de puieji şi au S-au însămînţat aproape 6M O ha. lalţi ortaci. 'Au preluat ortul, apoi
efectuat 1.500 ore de muncă vo­ cu porumb
luntară la construcţia căminu­ au început munca. O parie din a-
lui cultural, evidenţiindu-se E-
lena Medrea şi Elena Andrica < stanţa. Cu toate acestea a îndrăgit baiaf era armat. 'Aici Michiev şi
din Bo:\t de Sus. < atit de mult meseria aceasia, de
Comune frunîaşe... > parcă ar fi miner de cînd lumea, Meianu au începui să bată găurile
VIRGIL' DIMPARI f A venii in Valea Jiului in toamna
1 anului 1950, minat de dorul de a-şi pentru puşcat, iar alţi doi mineri
corespondent ( găsi un rost în. viaţă. Aflase din
In toate comunele din raionul llia de pildă, cei 'din llia şi Bretea Mure-, $ ziare de bătălia pe care o dau mi- incărcau cărbunele din celălalt ort.
semănatul porumbului este in toi. Or- şană —- aparţinătoare comunei llia — < norii din Valea Jiului pentru căr­
nanele locale de pariid şi de stat din au şi terminat semănatul. porumbului. Praful de cărbune a început să /
majoritatea comunelor se preocupă în­ Această lucrare este avansată şi în
deaproape de bunul mers al însămîn­ comunele Sîrbi şi Furcşoara care sînt înnegrească faţa ţiecărui miner. Ş
ţărilor. Rezultatele sînt evidente. Co­ complect cooperativizate. ]n comuna
lectiviştii din comunele Şoirnaş şt llia Sîrbi, de pildă, au fost însăminţatc Doar dinţii albi luceau ca nişte pie- ţ
sînt fruntaşi la insăminţarca porum­ ca porumb,208 din 220 ha. cit se pre­
bului. Colectivişiii din unele sate ca, vede în plan. tre preţioase la lumina palidă a /

ţi bune. Şi de alunei în inima lui a lămpilor. S
$ încolţit dragostea peniru frumoasa
S meserie de miner. In anul 1950 In felul acesta muncesc toate ce- .
( printre cei mai buni elevi ai şcolii.
Duminică 12 aprilie a. c. a > S.F.U. din Petriia se număra şi le irei schimburi din brigada Uu
j Gheorghe Michiev, un tinâr de sta-
avut loc şi în satul Mihăieşti, Gheorghe Michiev, obţinînd zilnic

comuna Roşcani, festivalul tine­ depăşiri de normă de 20 la sată.

relului. ...şi unele codaşe De ia începutul anului şi pînă
acum, brigada lui Michiev a dat
După demonstraţia tineretului, Alai slab s-au preocupat de concen­ Pînă la 16 aprilie, in intreg raionul ( tură mijlocie, cu faţa rotundă, frun-
trarea tuturor forţelor pentru termina­ llia au fosl semănate cu porumb 5.924 < iea lată şi cu părul castaniu. Dc-
în sala căminului cultural „Tu- rea ia iimp a însânunţării porumbului, din 9.330 ha. prevăzute a se însămîn- patriei mai bine de 1.200 ione de
organele de pariid şl de stai d in . co­ ta cu această cultură.' Timpul fiind
dor Viladimirescu” din Mihăieşti munele Pojoga şi Veţel. In comuna prielnic, in raionul llia se poate ur­ ^ alunei se vedea un băiat destoinic, cărbune pesie plan. Cu aceste suc­
Pojoga, nu s-au însămînţat cu. porumb genta şi mai mult ritmul de însămîn-
s-a desfăşurat un bogat pro­ deciI 30 ha. şi în comuna Veţel 20 tare a porumbului, mai ales in comu­ cu dragoste de muncă. A lucrat ca cese se pot mindri toţi minerii de
ha. deşi în pian se prevede însăinin-
gram artistic. In aer liber au a- ţarea unei suprafeţe de 205 şi, respec­ nele rămase în urmă. ajutor de miner şi ca miner in mai la sectorul 11 p.l minei Petriia.
tiv, 299 ha.
vut loc apoi diferite competiţii mulle grupe pînă in anul 1957, cînd
a fost numit şef de brigadă. To­
sportive, la care au participat Colectivul secţiei de lăzi de la U.I.L. Sebeş a realizat planul pe tri­ varăşii lut de muncă spun despre

sportivii din Mihăieşti si Ros- mestru) I al anului în proporţie de 100,80 la sută. -v* R. BAL'ŞAN
corespondent
cani. ' s. popescu In clişeu; Colectivul secţiei din hala mică, lucrînd îă maşifliile de

corespondent spintecat. • '• • ,;

iI