Page 66 - 1959-04

PdGf. 2 ’n w m ’m s m r s m L m aaaKry* Nr. Î346
< Bitaanf«w»?a?>

Un grup de tinere

se îndreaptă spre şcoală...

Sirena şi-a făcut datoria, In clasa XI-a A, am întll-

iar muncitorii schimbului I nit-o pe Maria Georgescu. In

au pornit-o spre casele lor. meseria pe care o practică

In după-amiaza aceea înso­ ( controloare la secţia mon­

rită de primăvară fiecare a- taj), este foarte apreciată,

vea să-şi petreacă timpul li­ iar în şcoală la fel. La toate

ber după cum credea mai bi­ materiile are numai note bu­

ne de cuviinţă. Unii la vi­ ne. Dar, Maria Georgescu ACŢIUNEA FEMEILOR F I L A T O A R E A
zionarea unui film, alţii vi- mai are şi alte preocupări HUNEDORENE
zitînd expoziţia de caricaturi nobile. In fiecare seară, spre Slavici
din localitate, o parte lucrlnd exemplu, după terminarea
cursurilor, o poţi întîlni la
la amenajarea grădinilor etc. clubul muncitoresc „Gheorghe
De fapt la despărţire se pu­

teau auzi numeroase discuţii Apostol" recitind poezii sau In aceste zile, în mai toate pe şi de creşterea păsărilor de Zilele trecute am cunoscut o Şi nimeni nu poate spune că
pe aceste teme. interpretînd diferite roluri în muncitoare tînără. E brigadieră tînăra şefă de brigadă îşi pre­
piesele de teatru pe care co­ localităţile din raionul Hune­ curte. Astfel, s-au luat toate la Filatura din Lupeni, depu­ cupeţeşte energia. In organiza­
Cum îşi vor petrece însă lectivul clubului urmează a tată în Sfatul popular al raionu­ ţia de tineret, în echipa sani­
timpul liber grupul celor 22 le prezenta pe scenele din lo­ doara femeile se preocupă pen­ măsurile pentru ca numărul pă­ lui Petroşani. tară, în brigada culturală, pes­
de tinere care — aşa după calitate. te tot, ea este în rîndul prime­
cum spunea portarul uzinei tru însămînţarea de legume şi sărilor să crească cu încă 60.000 Fiică de miner din Lupeni, ea lor muncitoare.
— întotdeauna sînt printre Tovarăşul Gheorghe Gruiu, şi-a început ucenicia în Filatură
ultimele care părăsesc uzina? director adjunct al şcolii, în zarzavaturi. La îndemnul Comi­ bucăţi, faţă de anul trecut, fo­ cu 9 ani în urmă, la secţia unde De aceea, la 2 martie, fila­
Dar iată că nu am avut discuţiile pe care le-am avut, bobinele se învîrteau ameţitor toarele au ales-o să le repre­
timp suficient să reflect a- s-a oprit mai mult asupra tetului raional al femeilor, s-a losind posibilităţile din gospo­ pe rulouri primind firele născu­ zinte în Sfatul popular raional
supra acestui lucru pentru că elevei Rodica Bucur. „Cu ea te în jgheaburile cu apă. Din Petroşani. Munca obştească nu
grupul despre care aminteam e o adevărată poveste“ — pornit acţiunea ca fiecare petec dăriile proprii şi incubatoarele. prima zi a vrut să plece. O obo­ era pentru ea o noutate. împreu­
mai sus se apropia de ieşire. spunea tovarăşul director. sea zgomotul acela continuu şi nă cu fetele din brigada ei, ea
Fetele erau vesele, semn că de teren să fie lucrat şi însămîn- In scopul popularizării aces­ enervant, firele lipicioase de a făcut multă muncă voluntară
rezultatele obţinute în pro­ Şi povestea despre care vîscoză, zîmbetele înscămoşate pentru înfrumuseţarea întreprin­
ducţie în cursul dimineţii au este vorba, am ascultat-o ţat cu legume şi zarzavaturi. tor acţiuni s-a iniţiat campania şi îngăduitoare ale celor cei pri­ derii şi a oraşului. Brigada ei
fost bune. Şi, într-adeuăr, mai chiar de la Rodica. „Acum veau neîndemînarea. de altfel, are cele mai multe
tîrziu am aflat că frezoarea trei ani — spunea ea — am Răspunzînd acestui îndemn, ca fiecare femeie-gospodină să ore muncă voluntară şi cele mai
Rodica Bucur a executat în plecat din Bâcăinţi cu gîndul femeile din raionul Hunedoara crească cel puţin 50 de păsări La sfîrşitul schimbului însă, multe economii realizate.
ziua aceea 300 de piese peste de-a învăţa o meserie. Mă s-au angajat ca în acest an să şi să aibă o grădină de legume în drum spre casă, şi-a făcut
prevederile planului, Maria atrăgeau mult maşinile, fapt producă răsaduri de bună ca­ şi zarzavaturi. multe mustrări de conştiinţă
lordache, tot frezoare, a dat pentru care am şi venit la litate pe o suprafaţă de 2.022
lucru de foarte bună calita­ Cugir. Aici, cind am intrai m.p. teren, din care. 1.748 m.p. Tot în cadrul acestei acţiuni,
te, iar celelalte s-au străduit în hala mare a frezelor, m-a în cadrul G.A.C. Totodată su­ femeile au hotărît să încheie
contracte cu organizaţiile co­
luat în primire maistrul Si- prafaţa cultivată cu legume şi merciale, pentru vînzarea de le­
gume şi zarzavaturi de pe o su­
zarzavaturi va creşte la 650 ha. prafaţă de 50 ha.

Femeile din raionul Hunedoa­ M. CRISTEA

ra au fost îndrumate să se ocu­ corespondentă

să fie la înălţimea sarcinilor mion Munteanu. El mi-a dat De curînd, uzinele metalur- c in OL pentru gîndurile ei de mai îna­ In circumscripţia nr. 12, unde
de muncitoare în uzină şi e- primele noţiuni ale meseriei. gico-chimice din Zlatna au inte „burghezoaică sînt eu, harnica brigadieră a fost alea­
leve ta cursul seral. Intre timp am aflat că în Cu­ primit drapelul de întreprin­ De la cineva, am aflat în- podăriei, despre oameni, nici sau fiică de miner ?“. să deputată, s-au realizat de a-
gir este şi o şcoală serală, dere fruntaşă pe ramură. în­ tîmplător, două lucruri: că pre­ n-am observat cind am traver­ semenea multe obiective de in­
Aşa dar, de la uzină, spre Şi fără să mai stau pe gîn­ A doua zi, şi de atunci în teres obştesc la care ea şi-a a-
şcoală. Acolo mergeau în du­ duri am hotărît. să o urmez. fiecare dimineaţă, Rozalia Sla­
pă-amiaza aceea însorită de

primăvară cele 22 de tinere Intre timp m-am calificat în tregul eolecliv de muncă de şedinta gospodăriei colective sat perimetrul gospodăriei. Am vici s-a prezentat zîmbitoare dus o însemnată contribuţie.

de la uzina metalurgică Cu- meseria de frezoare, iar la aici a primit cu bucurie a- „Octombrie roşu“ din Biscaria, văzut astfel că însămînţările pentru a-şi lua schimbul în pri­ De la treburile gospodăreşti
gir. Sînt în clase diferite, au şcoală sînt deja în clasa a ceastă veste. Era doar răs­ Ileana Deac, este fiică de acar prevăzute pentru epoca I-a e- mire. Comuniştii din secţie şi mărunte, cum sînt curăţirea
gînduri deosebite pentru anii X-a. Cit priveşte gînduri.le de plata muncii depuse. De acest şi că gospodăria condusă de rau de o săptămînă terminate, organizaţia de tineret au aju­ străzii şi a şanţurilor, îngriji­
studenţiei, dar la toate există viitor, doresc să devin ingi­ lucru s-a bucurat şi comu­ dinsa e fruntaşă pe raion în în grădină se răsădise peste 90 tat-o să-şi ridice nivelul pro­ rea curţilor şi a imobilelor etc.,
o singură dorinţă, aceea de neră". campania agricolă de primăva­

a învăţa cit mai mult şi mai Firul povestirii a fost între­ nista Lucia Farcaş, laboran­ ră. Am hotărît deci să facem la sută din legume, iar în plus, se fesional, astfel că în scurt timp s-a trecut Ia satisfacerea unor
rupt. Se anunţase începerea tă. La obţinerea succesului o vizită în această gospodărie. însămînţase 10 ha. de cartofi, ea a ajuns şefă de brigadă. cerinţe pe care alegătorii şi le-au
bine. cursurilor. Cele 22 tinere de şi-a adus şi ea o părticică de se puseseră îngrăşăminte chi­ exprimat încă de la început în
Şi, cum se pot comporta la uzinele metalurgice Cugir contribuţie. De altfel, în uzi­ ...Tocmai cind ani intrat In mice pe 80 de hectare teren pla­ Brigada ei nu a rămas nicio­ adunările dintre alegători şt can­
au intrat fiecare în sălile de nă este cunoscută ca o tova­ curtea colectivei, un grup de nificat pentru insămînţatul po­ dată sub plan, nimeni nu a fost didaţii de deputaţi. S-au făcut
altfel tinerele Lucia Gheor­ clasă, de care aparţineau. La răşă harnică şi conştiincioa­ femei ieşeau pe poartă cu sa­ rumbului, se plantaseră 750 bu­ vreodată neîndreptăţit de fiica astfel cuptoare de pîine pentru
ghe şi Stela Berian din cla­ sfîrşitul orelor de curs am a- să. pele pe umăr fredontnd vesele căţi pomi, alţi 1.300 bucăţi fu­ minerului. Se apropie de toată cetăţenii din cartier, s-a cana­
sa Xl-a B care şi în produc­ ţlat că şi în ziua respectivă un început de cîntec. Mai ră­ lumea cu înţelegere şi căldură,
ţie sînt în primele rînduri ? măseseră pe platou doar cîteva
Strădaniile lor depuse pe li-

^ nie de învăţămînt sînt apre- ele au obţinut pe toată linia In clişeu : Tov. Lucia Far­ care încercau să demonstreze seseră curăţaţi ?tc. a'jutînd pe fetele de-abia sosite lizat strada Gh. Gheorghtu-Dej
caş făcînd o analiză de labo­ ceva unei alte femei, cu basma Preşedinta colectivei ne face etc. Acum, în întîmpinarea zilei
¦ ciate de întregul colectiv al note bune ta învăţătură. rator. înflorată şi haină de velur. Pî­ de la ţară să-şi ridice nivelul de Î Mai, deputata filatoare­
nă la noi ajungeau doar frin- cunoştinţă cu colectiviste frun­ lor, mobilizează pe cetăţeni în
elevilor si cadrelor didactice. I. MANEA ţuri din spusele lor .„...al meu taşe în muncă cum sînt Otilia profesional. Apoi a fost primită acţiunea de înfrumuseţare a o-
e în şut azi pe locomotivă"... raşului. Şi, în fruntea lor, lu­
„doar ştiţi că soţul meu e la Teodoreseu, Romaniţa Badiu, !în rîndul membrilor de partid crează însufleţindu-i cu exem­
birou“... „bărbatul meu vine de- luda Zudor, Zamfira Oană şi plul lor, filatoarea Slavici Ro-
uvîntul colectivistelor abia la prînz" etc., etc. altele multe. Unele din ele au şi acum cind îşi aminteşte de zalia şi fetele din brigada ei.
deja prestate peste 20 de zile-
muncâ, iar hărnicia lor este cele ce i-au spus tovarăşii în GH. STOICOV1CI
mult apreciată în gospodărie.
ziua aceea, cea mai importantă
1LIE GROZA
Cind ne-am apropiat, femeia din viaţa ei, repetă în gînd an­
cu haină de velur punea capăt
Comitetul raional al femeilor din Ha­ (iazdele cheamă la grădină irigate, despre melegarete pe discuţiei. gajamentul dat zicîndu-şi: „am
ţeg a organizat de curînd o constă' întrecere... care le au şi despre hotărîrea colec­
tuire la care au participat membrele tiviştilor fărcădeni de-a contracta cu — Ştiu, dragile mele, şi so­ făcut într-adevăr destul ? Oare
comisiiIor . de femei din cele 18 gos­ Hotărîte să-şi aducă din plin contri­ cooperativa o bună parte din legumele ţul meu e strungar la ateliere. nu pot face mai mult ?“.
podării colective ale raionului. Consfă­ buţia la întărirea economică a gospo­ şi zarzavaturile lor.
tuirea, care s-a desfăşurat în cadrul dăriei lor colective, colectivistele din Dar ce, noi nu ştim să dăm cu .¦.-...,...im.........i.......... •••••••• . .............. .—
gospodăriei colective „Dr. Petru Gro- Toleşti au lansat în cadrul consfătu­ Pe colectivistele din Reia ie-a re­ sapa ? Doar toate hectarele as­
irii o chemare adresată tuturor comi­ prezentat Maria Lăzărescu care, în cu­ tea cine le-a muncit pînă acum, Fiecare filatoare — o luptătoare
za" din Toteşti, a avut caracterul unui siilor de femei din gospodăriile colec­ vîntui său, a arătat importanţa ce o nu tot noi ? Mi se pare mie că
tive ale regiunii noastre. vor acorda cultivării de legume şi zar­ ne e cam frică să nu ne zgiriem M patra castrata sociafaului
larg schimb de experienţă privind an­ zavaturi, iar în ce priveşte creşterea manichiura! Aţi văzut pe Ro-
trenarea tuturor colectivistelor la cul­ De la masa prezidiului colectivista păsărilor pe lîngă casele lor, colecti­ maniţa Badiu şi Zamfira Oa- La noi, la Filatura Lupeni, lucrează a activizat toate formele de activitate de1 masă au contribuit în
tivarea legumelor şl a zarzavaturilor Sofia Lada a dat citire chemării ce vistele din Reia au cumpărat pînă a- nâ ? Din noapte au venit la foarte multe temei. Mai mult de 50 la politică şi obştească, îndrumînd şi con- mare măsură la acest succes al mun­
pe suprafeţe cît mai mari. In acelaşi cuprindea obiectivele întrecerii. In baza cum peste 500 pui de găină de la sta­ treabă. sută din numărul salariaţilor noştri trolînd în mod permanent desfăşurarea cii politice în rîndul femeilor.
timp lucrările consfătuirii au accentuat acesteia toteştenele se angajează să ţiunea de incubaţie artificială. De sînt femei, mai ales femei tinere. acestora.
şi importanţa ce trebuie acordată identifice toate terenurile prielnice cul­ faptul că colectivistele din Ruşi şl cele — Păi şi noi mergem dar, Aproape 500 de femei îşi aduc aici a- Pentru ca rezultatele să fie şi mai
creşterii unui număr cît mai mare de tivării legumelor şi zarzavaturilor şi din Bretea Strei vor răspunde chemă­ am spus aşa... ca să ştii — portul lor pentru realizarea planului de S-au făcut astfel şedinţe unde s-a bune, noi vom intensifica pe viitor
păsări de curte. să le însămîoţcze în cel mai scurt rii s-a angajai tovarăşa Lelia Copeţ, spuse în cele din urmă una din producţie, peste 95 la sută din ele prelucrat codul familiei, recenzii, întîl- eforturile noastre pentru a face din
timp. Pentru obţinerea de cel puţin cele ce se codise să iasă la lu­ fiind fruntaşe în muncă. De asemenea niri între tinerele fete şi luptători din fiecare filatoare o luptătoare dîrză pen­
Din munca loteştenelor 20.000 kg. legume la ha. colectivistele 50 de femei au fost primite în rîn­ ilegalitate ai partidului, excursii, cursuri tru construirea socialismului în patria
sînt hotărîte să consulte inginerii şi dul membrilor şi candidaţilor de par­ de croitorie, etc. De asemenea, toate noastră.
tid, iar 25 sînt cooptate în munci de femeile de la filatură sînt antrenate
Faptul că femeile din Toleşti sînt tehnicienii de la care să se înarmeze iar ca invitate — în numele intovără- cru. Peste puţin timp porniră răspundere. în munci obşteşti şi activitate cultu­ EMMA VA5IU
bune gospodine estp cunoscut în între­ cu regulile agrotehnice ce trebuie a- şifelor au vorbii tovarăşele Maria şi ele cu sapele pe umăr spre rală. Ele au făcut multe mii de ore membră a biroului org. de bază
gul raion. Cusăturile alese, covoarele plicate în grădini. Colectivistele din Vancea, din Bretea Romînă. Elisabeta ogoarele gospodăriei. Pentru a arăta cum s-a muncit peri muncă voluntară pentru înfrumuseţa­
şi carpetele luprşte cu multă măiestrie, Toteşti s-au .nai angajat de asemenea Donţu, din Vâlcele Bune şi altele. tru educarea comunistă a acestor fe rea întreprinderii şi a oraşului, iar în P.M.R. a Filaturii Lupeni
curăţenia şi aranjamentul care dom­ în chemarea lor să dea un substan­ • ' • jj L ? . ? . • • • i ? mei, trebuie să amintesc de la înec echipa artistică, cercurile de teatru, e-
neşte în case sînt doar cîteva din mul­ ţial ajutor consiliului de conducere al Rozalia Mihuţ şi Silvia Popa, re­ puţ faptul că mai mult de jumătate chipele de dansuri şi cor sînt antre- La sfîrşitul
tele calităţi pe care le-au dovedit a- G.A.C. în ce priveşte înfiinţarea în ca­ prezentînd colectiva gazdelor, au vor­ — Avem — ne întimpină pre­ din muncitoarele noastre sînt provenite nate aproape 100 de femei. cursurilor
ceste harnice gospodine. Dar ele s-au drul gospodăriei a unor crescătorii de bit despre faptul că toteştenele sînt şedinta colectivei — peste 10 din rîndul fetelor de la ţară care au
dovedit tot aşa de pricepute atît în cul­ păsări (găini, raţe, gîşte, etc.). Acum, hotărîte ca prin muncă să realizeze ha. de grădină. Acum e mo­ adus cu ele spiritul acela şovăielnic O atenţie deosebită a fost acordată Zilele trecute în raionul Ha­
tivatul legumelor şi al zarzavaturilor în sat, se dă bătălia pentru aplicarea obiectivele propuse în chemare şi în mentul să punem varza, cono­ şi neîncrezător. Primul element al trans­ de către biroul organizaţiei de bază ţeg a început închiderea cursu­
cît şi în creşterea păsărilor de curte. în viaţă a unei holărîri privind gospo­ aceiaşi timp s-au angajat că vor răs­ pida, guliile şi celelalte răsa­ formării lor a fost însăşi contactul cu P.M.R. din fabrică pentru buna desfă­ rilor de îndrumare a femeilor.
In Haţeg, la Petroşani şi pe alte pieţe, dăriile personale ale colectivistelor sub punde prin fapte şi chemării Comitetu­ duri. Acum e mai mult de lu­ viaţa oraşului de mineri — Lupeni — şurare a cursurilor de -îndrumare poli­ La închiderea acestor cursuri au
produsele gospodinelor din Toteşti sînt lozinca: „Nici o gospodină să nu lui regional al femeilor. cru ca orieînd. Grădina cere unde relaţiile dintre oameni sînt mai tică a femeilor. In cele 6 cursuri au fost înmînate celor mai bune
muncă nu glumă... legate, unde viaţa nu poate fi conce­ fost atrase femeile din activul fără de cursante diplome. Astfel, unui
PETRE FARCAŞ IU pută decît în colectiv. Cantina, creşa partid, utemistele şi celelalte femei — număr de 280 femei, care au
Vorbind despre treburile gos­ de copii, grădiniţa, şedinţele, viaţa cul­ 85 la sută din numărul total de sa. avut O frecvenţă bună şi şi-au
turală şi celelalte elemente ale vieţii lariate. Aceste cursuri şi-au atins sco­ însuşit temeinic lecţiile preda­
mult solicitate. E adevărat că atît crească mai puţin de o sută p ăsări!“. = 33 = din fabrică le-a deprins cu mediul nou pul, majoritatea femeilor obţinînd cali­ te, li s-au dat diplome. închide­
şi sănătos unde interesele generale, co­ ficative satisfăcătoare cu ocazia închi­ rea cursurilor şi înmînarea de
grădina cît şi îngrijirea păsărilor ră­ ...ş? participantele lective, sînt mai presus decît cele indi­ derii lor. diplome a avut loc într-un ca­
peşte timp şi cere o muncă susţinută, răspund viduale, unde interesele fiecăruia se dru festiv, unde au fost prezen­
dar veniturile însemnate pe care aceste împletesc strîns cu ale colectivităţii. In şedinţele birourilor organizaţiilor tate şi dări de seamă.
preocupări le aduc răsplătesc din plin Pe marginea referatului prezentat şi de bază P.M.R. s-a analizat deseori
timpul şi ohnseala femeilor. a chemării lansate, participantele ia Despre eficacitatea acestui contact modul cum se desfăşoară activitatea Printre cursantele care s-au
cu oraşul, nu rămîne nici o îndoială. în toate aceste forme de educaţie, in- evidenţiat în mod deosebit şi
An de an valorificarea prin contrac­ consfătuire au purtat rodnice discuţii, Dacă însă el va fi lăsat să se petreacă dieîndu-se măsurile ce trebuie luate şi care au primit diplome se nu­
la voia întîmplării de la sine, rămîne metodele folosite în diferite cazuri. Ast­ mără tov. Iuliana Deac, din
tări şi pe pjaţa liberă a legumelor şi in cuvîntui lor vorbitoarele s-au anga­ pericolul de a se împrumuta unele de­ fel, controlul şi îndrumarea promptă comuna Pui, Gheorghina Cră-
prinderi greşite, de a lua cu alte cu­ şi competentă ne-a scutit de surpri­ ciunescu, din Livadia, Eleonora
zarzavaturilor, a păsărilor şi ouălor au jat, in numele colectivistelor pe care zele neplăcute. Breteanu şi Zanfira Henter, din
Haţeg şi altele. Gercuri cu ac­
adus totaştenelor însemnate venituri. le reprezentau, să-şi aducă aportul la

Printre cele mai pricepute gospodine în întărirea economică a gospodăriilor lor

lucrarea grădinilor şi în creşterea pă­ colective şi prin aceasta să contribuie

sărilor sînt tovarăşele Clara Lada, Vio­ la creşterea veniturilor colectiviştilor.

rica Muşa, Rozalia Mihitf, Elisabeta In numele colectivistelor din Silva-

Macra, Floarea Vlăiponi şi multe al­ şul de Sus a vorbit Susana Ciurea

tele. care, cu toţi cei 68 de ani pe care îi

Despre toate aceste lucruri şi fapte, are, s-a angajat ca Împreună cu restul

precum şi despre ajutorul, îndrumarea şi silvăşenelor să se întreacă cu colecti­

sprijinul susţinut pe care femeile din vistele din Toteşti. Reprezentînd pe

Toleşti l-au primit din partea comite­ membrele gospodăriei colective din Ber- Grupa sanitară nr. 2 din cadrul Filaturii !din Lupeni a cu­ vinte obiceiurile uscăturilor care, din Astăzi noi ne mîndrim cu femeile tivitate bună au fost cele din
tului raional al femeilor s-a vorbit în thelot, tov. Clara Ghiţescu a vorbii cerit de 4 ori consecutiv locul doi pe raion la concursurile or­ păcate, mai ¦există în oraş, moştenire noastre. Ele muncesc bine, îşi îndepli­ comunele Sîntămărie-Orlea, lo-
referatul pe care tov. Clara Lada, pre­ despre cele 2.50 ha. de grădină pe care ganizate-, In prezent membrele acestei, grupe se pregătesc tristă de la burghezie. nesc cu cinste sarcinile obşteşti, iar teşti, Sermizegetusa şi din ora­
şedinta comisiei de femei din G.A.C. tînăra colectivă le-a şi contractai cu pentru cel de al V-lea concurs al grupelor sanitare. nivelul lor politic este în continuă şul Haţeg.
„Dr. Petru Groza“ l-a prezentat în cooperativa, iar Aurora Groşan din Aceşt lucru l-a avut în vedere orga­ creştere. Organizaţia de femei, organi­
In clişeu: grupa sanitară condusă de iov. FmmaVasiu la nizaţia de partid din fabrică, care, SIDONIA RUSAN

faţa celor peste 100 de participante. G.A.C. Fărcădin despre cele 5 ba. un exerciţiu practiq. . _ -- - .- | pentru educaţia comunistă a femeilor,; zaţia de tineret şi celelalte organizaţii corespondentă

“ / , ...13-1, ' ’^