Page 67 - 1959-04

N n 1346 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Organizaţiile de partid îşi îm­ sulfat de amoniu şi Mifcea Ta- rîndurile partidului, de a lupta • •PURI\ •T.<ĂTO• R•¦I
bunătăţesc continuu munca de flan — chimist, au cerut şi au alături de comuniştii de aici ai insignei

„Prieten al c ă rfii"

educare comunistă a oamenilor fost primiţi în rîndurile membri­ pentru înfăptuirea politicii parti­

muncii în mijlocul cărora îşi lor de partid. dului nostru, pentru realizarea

desfăşoară activitatea. Pe cei Organizaţia de bază s-a dove­ Sarcinilor de producţie ce Ie
mai înaintaţi din rîndul aces­ dit deosebit de exigenţă faţă de stau în faţă.

tora îi primesc în rîndurHe can­ cei care cer să intre în rîndurile Pe. cei care solicită acest lu­ La. sfîrşit de trimestre..»

didaţilor şi apoi ale membrilor partidului. Comuniştii de aici îi cru organizaţia de bază, prin

de partid. ajută pe cei care doresc să in­ membrii săi, îi ajută să-şi ridice

&reocupare aîenfă tre în partid, să se ridice la ni­ nivelul politic şi profesional, îi ROMULUS BENA, Bibliotecile din raionul Sebeş moase în această perioadă. 4.903 nale, la fiecare înregistrîndu-se
velul sarcinilor unui comunist. îndrijmă cu grijă să se pregă­ elev în clasa a XI-a a Şco au obţinut, rezultate frumoase cititori şi 23.276 volume împru­ peste 330 cititori şi 1.200 cărţi
rezultase bune Dacă acesta nu reuşeşte să se tească pentru a putea deveni k Ui medii din Sebeş, este unul^ în activitatea lor din primul tri­ mutate, iată pe scurt cifre grăi­ citite.
ridice la nivelul cerut unui co­ candidaţi. Atunci cînd se con- din cei mai buni în clasă ( mestru al anului acesta. Astfel, toare care demonstrează activi­ \ Cuvinte de laudă se pot aduce
Organizaţia de bază din sec­ munist organizaţia de bază cau­ statjţ că sînt îndeajuns de pre­ la limba romină, ca rezultat{ la biblioteca raională ş-au în­ tatea bibliotecilor, comunale din de asemenea bibliotecilor să­
ţiile chimice ale uzinei cocso- tă să-l ajute pentru a se ridica gătiţi, cînd dovedesc că merită scris 1.649 cititori, iar numă­ raion. In această privinţă, cele teşti şi ale căminelor culturale
chimice din cadrul Combinatu­ la acest nivel. Aşa a procedat să poarte cu cinste acest titlu al cărţilor citite în cadrul bi- { rul cărţilor împrumutate a atins mai bune rezultate au fost în­ din raion. Numărul cititorilor
lui siderurgic Hunedoara mani­ şi cu tov. Dumitru Burileanu. de mare răspundere, sînt pri­ bliotecii raionale Sebeş. cifra de 10.017. Gele mai bune registrate la biblioteca din Po­ înscrişi la aceste biblioteci în
festă o grijă deosebită pentru In timpul stagiului de candidat miţi în rîndurile candidaţilor de metode folosite în difuzarea căr­ iana (responsabilă tov. Sanda trimestrul 1 a.c., este de 4.394
educarea muncitorilor şi pentru el n-a reuşit ca sub raportul ca­ partid. ţii au fost colportajul şi orga­ Muntean), care a înscris 600 iar al cărţilor citite de 12.246.
primirea celor mai înaintaţi din­ nizarea de biblioteci de casă. La cititori şi a difuzat 4.059 cărţi Aceste cifre reprezintă un mare
tre ei în rîndurile sale. lităţilor sale politice şi morale Recent, în cadrul unor adu­ bibliotecă s-au mai desfăşurat şi broşuri şi biblioteca din Pia- progres faţă de anul trecut.
nări generale au fost puse în şi alte acţiuni de masă ca pre­ nu de Sus (responsabilă Avaria Printre bibliotecile fruntaşe se
O dovadă grăitoare o consti­ să se ridice la nivelul unui discuţia comuniştilor cererile zentări de cărţi, recenzii, seri losif), care a înscris 602 cititori numără cele din Jina, Draşov,
tuie faptul că numai în luna mecanicului Traian Opriţa, a Răhău, Cîlnic, Gunţa şi Spring.
martie, comuniştii din secţiile membru de partid. De aceea, a- ajutorului de maistru de Ia sec­ literare, cercuri de basme pen­ şi a difuzat 2.917 cărţi şi bro­
chimice au primit în rîndurile ţia încheiat ciorapi, Simion PARASCHIVA RĂDĂCINA
dunarea generală a organizaţiei Schiau, a muncitoarei Doina tru copii etc. şuri.
lor 6 candidaţi şi 2 membri de Mărgineanu şi a muncitorului
de bază nu l-a primit încă în Traian Belei. Apreciindu-le aşa Şi bibliotecile comunale din Activitate bună au desfăşu­
partid. rîndurile membrilor, prelungin- cum se cuvine meritele pe care
Printre cei primiţi în luna raion au obţinut succese fru­ rat şi celelalte biblioteci comu­
du-i stagiul cu încă 6 luni.

Organizaţia de bază

martie în rîndurile candidaţilor a devenit mai puternică Ie au în producţie şi în activi­ Din activitatea unui cerc pedagogic
tatea obştească, comuniştii au
se numără laboranta Eugenia
votat în unanimitate primirea a-
Hanciu, operatorii Nicolae Stan- .Datorită prestigiului de care cestor harnici muncitori în rîn- In ultimii ani, datorită mă­ pildă, în urma materialelor tri­ gogic cadrele didactice din şcoa­
ciu, Gavrilă Gonza, Constantin se bucură organizaţia de bază durile candidaţilor de partid. surilor luate de partid şi gu­ lă se pregătesc pentru a parti­
Florică şi alţii. de la fabrica „Sebeşul" din vern, învăţămîntul profesional şi mise la cabinetul metodic din cipa la sesiunea de lecturi peda­
Sebeş în rîndurile muncitorilor, tn ultimul timp un număr de tehnic a fost înzestrat cu un Gluj, am fost apreciaţi ca avînd gogice organizată de cabinetul
In aceeaşi lună, expirîndu-le tot mai mulţi dintre aceştia îşi 4 candidaţi cărora le-a expirat mare număr de cadre didactice o activitate rodnică. In cursul metodic din Gluj şi la expoziţia
stagiul de candidaţi, tovarăşii manifestă dorinţa de a intra în stagiul de candidatură au fost cm o bună pregătire politico- trimestrului II al acestui an şco­ de materiale didactice ce va a-
Abel Lupu, operator la secţia primiţi în rîndurile membrilor de ideologică şi profesională. lar cercul pedagogic din şcoala vea loo cu acest prilej. In acest
partid. Printre cei primiţi în noastră a ţinut trei şedinţe. Din sens, maistrul Damian Giurin,
partid se numără : fruntaşa în Ucenicii de azi sînt muncitorii discuţiile purtate la aceste şe­ membru de partid, şi cel mai
producţie Maria Linibeanu, An­ de mîine şi cu cît pregătirea lor dinţe, pe marginea lecţiilor des­ bun maistru al şcolii care la
va fi mai temeinică cu atît şi chise şi a referatelor, a reieşit
contribuţia adusă la opera de că cea mai bună lecţie a fost recenta consfătuire a directori­

tal Csonior şi aifii. construire a socialismului va fi cea ţinută Ia clasa I-a lăcătuşi lor şcolilor profesionale din ca­

Prin primirea în rîndurile NICOLAE GHEORGHIU mai substanţială şi hotărîtoare. de tov. ing. Achim Cherloabă, drul AAinisterului Industriei Gre­
membrilor şi a candidaţilor de Această sarcină de seamă de a cu titlul „Determinarea momen­ le, ce a avut foc anul acesta la
partid a acestor tovarăşi, orga­ elev in clasa Xl-a a Şcolii i da patriei cadre de muncitori telor înconvoietoare şi a forţelor Bucureşti, a fost premiat ca cel
nizaţia de partid a devenit mai 'medii din Sebeş. In anul 195fii calificaţi, bine pregătiţi, cere ca­ tăietoare“. Lecţia aceasta a în­ mai bun maistru din şcolile pro­
puternică, mai capabilă să-şi ' a citit peste 60 de cărţi, cetei drelor didactice o intensă mun­ trunit multe calităţi printre care fesionale ale acestui minister,
îndeplinească rolul de conducă­ ' mai multe fiind din biblio-î că de perfecţionare a metode­ şi aceea că profesorul a folosit pregăteşte comunicarea „Cum
tor politic în întreprindere. 'grafia concursului „Iubiţi, car lor de predare, o permanentă un bogat material didactic ca organizez şi desfăşor instruirea
>tea", preocupare pentru lărgirea şi a- eprubete de încercări Ia tracţi­ practică a ucenicilor în atelie-
dîncirea orizontului lor ştiinţi­ une întregi şi rupte, planşe, rul-şcoală şi în producţie“. Tot­

(üO T A fic, politic şi ideologic. Tocmai schiţe, fotografii din reviste de odată la expoziţia de materiale
această sarcină o au cercurile specialitate etc. Cel mai bun re­ didactice şcoala noastră va par­
pedagogice organizate în învă- ferat a fost considerat cel ţinut ticipa cu o serie de exponate
ţămîntul profesional şi tehnic de de maistrul losif Racoţi, cu tit­ printre care colecţii de piese e-

către Ministerul Invăţămîntului lul „Gum vede maistrul instruc­ xecutate de ucenici în atelierul-
şcoală, caiete de practică ale
Lucrările campaniei agricole de primăvară sini In toi. Alături de ţă­ Jreahă pe şi Culturii, de comun acord cu tor să fie ajutat de profesorii ucenicilor, planşe confecţionate
şî folosite de către profesori la
ranii muncitori, ieşiţi la muncă pe ogoarele întinse ale gospodăriilor agri­ ...aşa o face echipa de repa raţii condusă de tovarăşul Vil- ministerele tutelare. de cultură generală şi tehnică în predarea lecţiilor etc,
cole colective şi ale întovărăşirilor, în aceste zile pot !I văzuţi luorînd helm Ghyreş, aşa o fac mecanl cii de la pompele de injecţie, Ia
fel şi maistrul. Vflsile Iordaches cu (care răspunde de calitatea Cercul pedagogic al şcolii pro­ pregătirea ucenicilor“. Acest re­ GH. PĂDUREŢ
reparaţiilor) de Ia atelierul de reparaţii utilaje din cadrul profesor
de zor ps loturile şcolare şi elevii din regiunea noastră. fesionale de ucenici . Victoria“- ferat a cuprins numeroase e-
In clişeu: Elevii Şcolii elementare de 7, ani din o m ilia Vinerea man-
Gălan este subordonat cabinetu- 1 xemplificări din munca cadrelor

j cind pe iotul şcolar. \ lui metodic din Gluj, care-1 în­ didactice din şcoala noastră.

drumă şi-J controlează.- El cu­ Tot în cadrul cercului peda­

I.C.S. Hunedoara. Astfel se ex plică faptul, că din cele 14 auto- prinde un număr de 15 membri,

isterea fondului debază dumpere Csepel care au intrat în atelier în toamna şi iarna E c o n o m ii î n s e m n a t eprofesori şi educatori, şi îşi des­
trecută pentru reparaţii capitale şi curente, au fost date în ex-
făşoară activitatea pe baza unui
ploatare numai 9. plan de muncă întocmit de con­ prin m u n că voluntară
Io atenţia gospodăriilor agricole ducerea şcolii la fiecare început
\m dio raionul iba Din acestea din urmă însă, zilnic se întorc în atelier cîte de an şcolar şi adus la cunoş­ In urma iniţiativei luată de pe o lungime de 400 metri, e-
unul sau două pentru remedieri şi reparaţii. Aşa de exemplu, tinţa tuturor membrilor în pri­ un grup de deputaţi, cetăţenii conomiile rezultate fiind de
Gospodăriile agricole colecti­ conform prevederilor statutare, autodumperul nr. 50.104 Dv., ca re în ziua de 3 aprilie a.c. a mul consiliu pedagogic. Potrivit din comuna Vinerea au pietruit 1.200 lei. O economie de 1.350
Gospodăriile agricole colective intrat în atelier pentru repara ţia pompei de injecţie şi regla acestui plan de murrcă (afişat de curînd o stradă cu piatră din lei s-a mai realizat şi prin să-
ve din. raionul Alba, şi-au de­ din raionul Alba' au înţeles ă- rea frînelor, în 8 aprilie a intrat din nou pentru sudarea une în cancelaria profesorilor), care rîu pe o lungime de 300 metri. sarea a 250 gropi în care au
monstrat practic an de an su­ ceastă obligaţie statutară depu- genţi, iar în 9 aprilie pentru înlocuirea prezoanelor Ia roţi mai apoi este defalcat pe tri­ La pietruitul străzii au parti­ fost plantaţi 250 de duzi. Prin-
perioritatea tată de micile gos­ nînd la fondul de bază în anul Autodumperul nr. 50.114 Dv. a intrat în 3 aprilie pentru repa mestre, cercul pedagogic îşi ţine cipat peste 200 de cetăţeni ca­ irei cei mai activi în aceste ac­
podării individuale. In anul 1958 peste 10 la' sută din veni­ rarea radiatorului, iar în 9 apri He a intrat din nou pentru repa şedinţele lunar în cadrul cărora re au efectuat cca. 250 zile de ţiuni au fost cetăţenii Petru
1958, deşi condiţiile climaterice turile' băneşti obţinute. Astfel, rarea radiatorului, înlocuirea pr ezoanelor Ia roţi şi repararea se predă o lecţie deschisă înso­ muncă voluntară. Munca depu­ i'urlea, Aurel Gugereanu, Tra­
de exemplu, la G.A.G. „Viaţă pompelor de injecţie. ţită de un referat, urmată apoi să de ei pentru realizarea aces­ ian Herlea, Domiţian Qancea,
nu au fost suficient de prielnice nouă“ din Ţelna a fost reparti­ de discuţii. tei lucrări echivalează cu o e-
obţinerii unor producţii mari la zată la fondul de bază suma de Exemple de acest fel s-ar mai putea da încă multe. Este conomie de 7.200 lei. Tot aici Simion Bogola şi alţii.
hectar, totuşi gospodăriile agri­ timpul ca conducerea sectorului să analizeze temeinic această Din arhivă cercului pedago­
cole colective au reuşit să ob­ situaţie şi să tragă Ia răspunde re pe cei în cauză. gic al şcolii noastre, reiese că s-a lucrat în mod voluntar şi SERGIU MARZAG
cercul pedagogic are o vechime
OGNEANU IACOB corespondent '

NICOLAE TEHEl

ţină recolte mult mai mari la 34.174 lei, iar is G.'A'.G. Obreja’ corespondenţi de peste 8 ani. Anul acesta, de ! pentru adîncirea albiei unui iaz

hectar decît ţăranii muncitori suma de 46.107 lei. Din exp erien ţa fruntaşilor Direcfia Regională
individuali. Astfel, G.A.G. „Par­ Pentru a obţine venituri cit C.F.R. Timişoara
tizanul păcii“ din satul Gistei,
a' obţinut 1.150 kg. grîu la1 ha'., măi mari, şi ca urmare ă aces­

1.760 kg. orz de toamnă, G.A.S. tui lucru, pentru a-şi întări pu­ Mina Lonea recrutează candidaţi pentru următoa­
Aiiceşti a ob’ţinut 1.560 kg. grîu, terea economică, gospodăriile rele şcoli:
2.667 kg. porumb' la ha’., G.A.S. agricole colective din raionul A obţine drapelul de colectiv productivitatea muncii planifica­ lemnului în abataje şi galerii, cost de cel puţin 2 Iei pe tona
Obreja a recoltat în medie la Alba acordă o deosebită atenţie fruntaş pe ramură în minerit, tă pe exploatare cu 7,1 Ia sută. 1. Şcoala de
ha. 2.400 kg. ovăz şi 3.500 kg. cultivării terenului cu plante’ ca­ nu e lucru uşor. Mai ales cînd Sectoarele cu cele mai bune re­ s-a ajuns la reducerea consumu­ de cărbune, coniirmă că pe mi­ „Casieri de bilete“
porumb' boabe, iar gospodăria re aduc cele mai mari venituri. trebuie luat de Ia un colectiv zultate în această direcţie au
agricolă colectivă din comuna Astfel, G.A.G. din Miceşti, ca­ cum este cel de la Petrila. Şi fost sectoarele I, IV şi V, cu o lui de material lemnos cu 6,5 neri îi frămîntă această proble­ Examenul de admitere s? va fine
Ţelna a recoltat în medie 1.710 re a' cultivat în anul 1958 o su­ totuşi, minerii de la Lonea au depăşire de 14,5 la sută, 5 la la data de 4 mai 1959 la Grupul
kg, grîu şi 2.450 kg. porumb prafaţă de 8,45 ha. cu legume şi reuşit să-( cucerească. sută, şi respectiv 15 la sută. la sută faţă de planificat. mă şi sînt dornici de a o rezolva Şcolar C.F.R. Timişoara din str,
cartofi, a obţinut numai de pe C. Rădulescu, nr. 1. (deschiderea în
la ha. această suprafaţă un venit de Trebuie să menţionăm în pri­ Trebuie să mai adăugăm că La calitatea cărbunelui însă, cît mai favorabil. 25 mai 1959).
Producţiile mari obţinute au mul rînd, că Ia baza acestui suc­ la obţinerea acestor succese a
deşi Ia costurile comune s-au In primul trimestru ai acestui Durata şcolii este de 8 luni.

realizat economii în valoare de an minerii de la Lonea au dat 2. Şcoala de
„Impiegaţi de mişcare"
393.000 Iei, nu s-a făcut tot po­ patriei în afara sarcinilor de pian

sibilul. peste 8.300 tone de cărbune. Ast­

făcut posibil ca odată cu întă­ 188.878 lei, iar G.A.G. Obreja, ces a stat munca susţinută şi contribuit în mare măsură crea­ Astfel, conţinutul de cenuşă a fel, angajamentul anual — Examenul de admitere se «a ţine
rirea economică a gospodăriilor care a cultivat 2 ha. cu butaşi plină de abnegaţie a întregului rea condiţiilor optime de lucru fost depăşit cu 1,1 la sută, iar 1 0 .0 0 0 tone cărbune în plus — la data de 27 aprilie 1959 la Gru­
să crească şi valoarea zilei- de vie a obţinut un venit de colectiv, care antrenat în între­ pentru brigăzi, prin buna apro­ umiditatea a fost depăşită cu e pe cale de a îi îndeplinit. Cu pul Şcolar C.F.R. Timişoara (des­
muncă, ,să se ridice nivelul de circa 253.000 lei. cerea socialistă a săvîrşit ade­ vizionare cu lemne şi vagonete 0 .6 la sută. Din calcule rezultă ocazia; primirii drapelului de chiderea în II mai 1959).
trai al colectiviştilor. Astfel, vărate acte de eroism în muncă. goale, asistenţa tehnică, precum că, dacă ar fi existat mai multă fruntaşi pe ramură minerii de la
G.A.G. Miceşti a împărţit colec­ Analizînd toate sursele de for­ Şi controlul minuţios şi siste­ preocupare pentru alegerea şis­ Lonea s-au angajat că vor da Durata şcolii este de 12 luni.
tiviştilor la zi-muncă 35,50 lei, mare a fondului de bază din Lunar şi trimestrial, comitetul matic efectuat de către conduce­ tului vizibil, preţul de cost ar fi pînă Ia sfîrşitul anului peste plan Pentru ambele şcoli se primesc
3,440 kg. cereale, 2,500 kg. car­ gospodăriile agricole colective de întreprindere, în colaborare rile tehnice ale sectoarelor. fost redus cu încă 2,90 lei pe încă 15.000 tone cărbune, în a- candidaţi — pentru şcoala de im­
tofi şi alte produse legumicole. ale raionului Alba se observă cu conducerea exploatării, sub îara angajamentului iniţial. piegaţi de mişcare numai bărbaţi,
Asemenea venituri au obţinut şi că în cursul anului 1958, va­ îndrumarea organizaţiei de par­ Faptul că productivitatea mun­ tona de cărbune. iar pentru şcoala de casieri de bi­
colectiviştii din G.A.G. „Viaţă loarea fondului de bază a cres­ tid, a organizat consfătuiri de cii a crescut cu 7,1 la sută, a Prin urmare, conducerea ex­ Avem convingerea că acest an­ lete bărbaţi şi femei — absolvenţi
nouă“ — Ţelna, G.A.G. Cistei cut pe ansamblu cu 531.909 lei. producţie la nivelul brigăzilor, făcut ca la fondul de salarii să ploatării va trebui să-şi îndrepte gajament va fi îndeplinit şi de­ ai şcolilor medii teoretice cu exa­
şi altele. Toate aceste rezultate Printre gospodăriile care au sectoarelor şi întreprinderii, în se înregistreze o economie de men de maturitate, vîrsta între 18-
pozitive, care duc la ridicarea contribuit mai mult la mărirea care s-au propus şi dezbătut de 611.000 lei. Acest lucru a con­ pe viitor atenţia şi în această păşit. 35 ani, de pe Regionala C.F.R. Ti­
nivelului de trai al colectivişti­ fondului de bază cităm : G.A.G. către mineri măsurile tehnico- tribuit mult la realizarea a 8,42 mişoara,
lor, se datoresc în mare parte AAiceşti, care şi-a mărit fondul organizatorice ce urmau a fi in­ lei economii pe tona de cărbune direcţie, îndrumînd conducerile Cererile de înscriere a candidaţi­
lucrării mecanizate a pămîntu- de bază cu 41.100 lei, G.A.C. cluse în planurile de măsuri, fe­ în perioada amintită. lor de la toate şcolile se vor depune
lui, aplicării agrotehnicii avan­ Cistei cu 84.898 lei, G.A.G. O- lul în care va fi organizată şi sectoarelor şi pe şefii de brigăzi t Luna aprilie este LUNA CU- la secretariatul Grupului şcolar
sate. breja cu 73.433 lei etc. controlată întrecerea socialistă. Pentru că ne-am oprit asupra C.F.R. Timişoara, pînă în preziua
Aşa, de pildă, au fost propuse preţului de cost, să vedem mai să ia măsuri în consecinţă; se­ C RATENIE1 1 ţinerii examenului şi vor fi însoţite
Un element de mare impor­ G.A.G. din raionul Alba, în­ măsuri care să ducă la îmbună­ pe larg cum s-a ajuns la aceas­ pararea şistului să se facă jos, t de următoarele a c te :
tanţă în întărirea economică a drumate şi sprijinite de organele tăţirea transportului şi evitarea tă economie, şi dacă îţi acest 1 — certificat de naştere (copie le­
gospodăriilor colective este per­ de partid şi de stat, vor avea şi strangulării lui ca rearmarea ga­ scop au. fost utilizate toate posi­ în abataje. Exemplul sectoarelor ( In magazinele de chimica- j galizată).
manenta creştere a fondului de în acest an o principală preo­ leriei de bază ia sectorul 111, ce bilităţile de care dispune mina. — certificat de studii (original).
bază. cupare în mărirea fondului in­ era fisurată, etc. Sectorul I şi 1, IV şi V, a dovedit că se poate ^ le din Deva şi de pe reţea j — dovadă de starea materială a
divizibil, vor lupta pentru întă­ brigada minerului Petru Luca In afară de creşterea producti­ extrage cărbune, mult şi de bună t ale O. C. L. Produse Indus-) candidatului cît şi a părinţilor.
Unul dintre elementele cele rirea şi mărirea lui prin toate Stanciu au lansat chemări Ia în­ vităţii muncii, Ia reducerea pre­ calitate. — autobiografia.
mai importante ale fondului de izvoarele sale de formare. trecere, iar un număr de 30 de ţului de cost a mai contribuit Ceea ce a influenţat în mod L triale Interraionala Deva gă- -j Informaţii şi lămuriri suplimen­
bază îl constituie reţinerile din brigăzi şi-au luat angajamente într-o măsură apreciabilă redu­ tare se pot primi de Ia staţiile
veniturile băneşti ale anului, ROMANIŢAN ZA1IARIE pe baza iniţiativei minerilor de cerea consumului de energie şi pozitiv preţul de cost la calita­ [ siţi de vînzare: alba — praf ] C.F.R., Grupul Şcolar C.F.R. Timi­
l;< Aninoasa. a cheltuielilor de secţie. Prin şoara, lelefon interior 128 sau 129
îndrumător contabil G.A.C. raţionalizarea orelor de funcţio­ te, acoperind penalizările la ce­ L de spălat universal, sin-pral j şi de la Serviciul Personal C.F.R.,
In felul acesta, în semestrul II nare ia consumatorii principali telefon interior 123.
al anului trecut, minerii de la s-au realizat economii în valoare nuşă şi umiditate, a fost granu- [ de spălat, tix — praf de fre- ]
Lonea au reuşit să depăşească de 43.000 lei. laţia foarte bună fa care s-au A A /V A <
primit bonificaţii. C cat, diferite săpunuri, lacuri, j
Printr-o utilizare raţională a
La preţul de cost deci, colecti­ [ vopsele cu ulei, pămînturi co- 1

vul minei mai trebuie să se L lorante, humă, perii pentru j

străduiască pentru a obţine în [ frecat, pentru haine şi încăl- ]

anul 1959 rezultate şi mai bune. l ţăminte şi alte articole uece- ^
Iniţiativa brigăzii de tineret
r sare curăţeniei. J
condusă de loan Compody, de a r ¦' :
realiza o economie la preţul de
—!uf i—11—1 u-7l