Page 68 - 1959-04
P. 68
P<ig. 4 drumul socialismului Nr. 1346
yrotaiasmaiaBiiriaaaMaESggafc'^^
U ria ş u l succes Mesajul Un articol al ziarului „Prem iul
lui Gharlie Chaplin consacrat celei de-a zecea miiîfarişfilor“
al artiştilor sovietici la New York BERNA 18 (Agerpres). — Ia Germania occidentală „Premiul
irlandaa n iv e rsă riLa 16 aprilie cunoscutul actora
american de cinema Gharlie
Republicii
NEW YORK (Agerpres). Onii amatori au mai stat la Ghaplin a împlinit 70 de ani. MOSGOVA 18 (Agerpres). ţarea de baze militare americane păcii" pe anul 1058 a fost decernat
.— in seara zilei de 16 aprilie coadă pentru bilete 39 de ore Nevoit să se expatrieze în ur TASS a n u n ţă : Ziarul „Izvestia“ pe teritoriul ei. Poziţia dîrză a filozofului Karl Jaspers. Inminarea
publică un articol consacrat ce Irlandei în această problemă, premiului a avut loc la biserica Sf.
a avut loc la Opera Metropoli fără întrerupere chiar după ce ma campaniei macchartiste dez lei de-a zecea aniversări a con scrie „Izvestia“ va arăta în mod Paul din Frankfurt. Pritnindu-1,
tan din New York primul spec toate locurile fuseseră vîndute cu lănţuite împotriva sa de comi stituirii Republicii Irlanda. Po grăitor că ponderea politică a Jaspers a declarat: „Nimeni nu ştie
tacol dat de Teatrul Mare de 0- săptămîni înainte. Printre cei tetul pentru cercetarea activi unui stat pe arena internaţio ce este lumea in întregul ei şi în
peră şi Balet al U.R.S.S. cu prezenţi la spectacol se aflau tăţii anti-americane din cauza litica de neparticipare lâ blocuri nală nu este determinată neapă cotro merge ea. Numai puritatea ne
concepţiilor sale progresiste, militare şi de neutralitate pro rat de mărimea teritoriului sau cunoaşterii face posibil tot ceea ce
movată de Irlanda, scrie ziarul, de forţa lui. noi numim adevăr, raţiune sau slu
„Romeo şi Julieta" de Serghei Dag Hammarskjoeld, secretar Oharlie Ghaplin, laureat al pre cunoaşte o nouă dezvoltare. A- jirea Domnului“.
ceastă linie se explică în bună In articol se arată în continu
Prokotiev. Spectacolul s-a bucu general al O.N.U., cunoscutul miului internaţional al păcii, măsură prin deplasările care au are că în Irlanda se accentuează „Desigur, Jaspers nu este chiar
loc în rîndurile opiniei publice tendinţa spre stabilirea de con atît de străin de orice cunoaştere,
rat de un uriaş succes. După pianist american Van Cliburn, care i-ă fost decernat de Con ale cercurilor de afaceri şi oa cum încearcă el să-şi convingă con
cum relatează agenţia Reuter, laureat al concursului internaţio siliul Mondial al Păcii în anul menilor politici irlandezi. Ziarul tacte şi legături cu Uniunea temporanii" scrie săptămînalul
interpreţii şi în special prima nal pentru vioară şi pian P. I. 1954, trăieşte în prezent la Ve- aminteşte că îndată după consti Sovietică şi eu celelalte ţări ale „Sonntag". La urma urmei, el ştie'
balerină Galina Ulanova au fost Ceaikovschi, precum şi alte per vey în Elveţia, împreună cu fa tuirea sa, tînărul stat şi-a mani lagărului socialist. destul de bine cu ce scop identi
milia sa. festat năzuinţa de a-şi apăra îm fică adevărul cu slujirea domnului,
potriva unor atentate din afară Gu prilejul celei dc-a zecea a- necunoaşterea cu raţiunea. Faptul
ovaţionaţi atît ta începutul cît sonalităţi. Ziarele „New York Răspunzînd numeroaselor fe suveranitatea cucerită. El a res niversări a constituirii Republi că lui Jaspers 1 s-a acordat aşa-
pins cu hotărîre cererile insisten numitul „premiu al păcii“ este o
şi la sfîrşitul spectacolului cu un Times" şi „New York Herald licitări care i-au parvenit, te aile Washingtonului şi Londrei cii Irlanda, opinia publică sovi jignire adusă adevăraţilor parti
entuziasm „probabil cel mai mare Tribune" au publicat în legătură Gharlie Ghaplin a adresat prie de a include tara în blocul nord- etică urează poporului irlandez
din istoria teatrală a New cu acest prim spectacol articole tenilor săi Uri mesaj în care Atlantio şi de a aproba înfiin
Yorkului". Cei 3.700 de specta elogioase despre măestrla inter spune printre altele: „In a- succes în dezvoltarea economiei
ceastă zi de' aniversare, speran naţionale, în apărarea intereselor
păcii şi securităţii.
tori umpleau sala pînă la refuz. preţilor. ţa mea este că vom avea pace
în lume, vom desfiinţa războiul
şi vom reglementa diferendele
Presa vest-germană critică zborurile internaţionale în jurul unei zani ai păcii, — lucru confirmat de
mese de conferinţă şi că vom
avioanelor americane în coridorul suprima toate bombele „A“ şi
„H“ înainte ca acestea să ne Dezbaferi în senatul italian în problema însăşi spusele lui Jaspers".
suprime pe noi. Viitorul lumii
aerian al R. D. Germane Karl Jaspers este autorul cărţii
am plasării de baze americane pentru rachete „Bomba atomică şt viitorul omeni
moderne cere o concepţie mo-,
BONN 18 (Agerpres) Refcrin- gul Occident, să intrăm din cau dernă. Să utilizăm deci pe de ROMA 18 (Agerpres) TASS se conduce după principiul rii" căreia presa din Germania oc
du-se la violarea de către avi za acestor zboruri într-un con plin în reglementarea diferen anunţă : După o şedinţă furtu
oanele americane a condiţiilor flict serios cu sovietele“. Ziarul delor internaţionale puterea in noasă, în senatul italian au luat ostilităţii preconcepute împotri cidentală i-a făcut o reclamă alit
de zbor prin coridorul aerian cere reglementarea cît mai grab teligenţei noastre în locul me sîîrşit dezbaterile în problema
amplasării de baze americane va Uniunii Sovietice şi ţărilor de mare. In această carte autorul
peste R. D. Germană spre Ber nică a acestei probleme. todelor distructive depăşite“. pentru rachete pe teritoriul Ita socialiste. Conducătorii Italiei declară că lupta maselor populare
liei. Majoritatea reacţionară a vorbesc despre aceste ţări ca pentru pace este inutilă.
linul occidental, ziarul vest-ger- senatului a respins cu 133 de despre duşmani potenţiali ai Ita
voturi contra 87 şi o abţinere
man „Welt“ arată că aceste acţi cererea partidelor de stînga de liei. Guvernul nu vrea să supu Jaspers merge şi mai departe. El
a se supune spre aprobare par
uni ale Statelor Unite sint o Semnarea unui tratat de prietenie lamentului acordul italo-ame- nă acordul italo-american spre | declară că „nu este exclus ca bom
consecinţă a influenţei pe care rican cu privire la crearea de
baze pentru rachete în Italia. examinare parlamentului, îniru- ba atomică să fie pe placul lui
cercurile militare americane o e- între Malaya şi Indonezia
Ministrul Afacerilor Externe, cît acest acord cuprinde puncte dumnezeu pentru ca să distrugă cu
xercită asupra politicii externe a KUALA LUMPUR 18 (Ager Din Hussein, primul ministru Pella, 3 pretins că acordul italo- pe care guvernul vrea să le păs
american cu privire la bazele treze secrete laţă de parlament ea omenirea în starea ei actufală".
S.U.A. şi că cetăţenii din ţările pres). Agenţia France al Malayei, au semnat un tra pentru rachete ăr avea un carac şi fa|ă de popor.
tat de prietenie „în scopul res ter tehnic şi de aceea prezenta Adevăratul substrat al acestor ra
occidentale sînt cuprinşi, in le Presse anunţă că primul mi tabilirii şi întăririi relaţiilor rea lui spre examinare parla Vă temeţi de părerea noastră ţionamente, subliniază „Sonntag“
gătură cu aceasta, de o îngrijo nistru al Indoneziei, Djuanda, culturale şi istorice tradiţionale mentului nu ar li Obligatorie. se reduce la urm ătoarele: pentru
rare crescîndă. „Este posibil, dintre cele două ţări, relaţii
scrie ziarul, ca noi, adică între- care' se află în vizită la Kuala care au fost întrerupte timp de h'uîn’d cuvîntul, comunistul sau de părerea poporului italian, Jaspers este mai buna bomba alo- §
Lumpur, şi Dato Abdul Razak Terracini a declarat că discuţiile a declarat în încheiere Terracini. mică care distruge totul şi pe toţi,
care au avut loc în senat au dez decît victoria comunismului.
veacuri ’din cauza dominaţiei văluit în laţa tuturor italienilor Senatul a adoptat în încheiere
o rezoluţie a democrat-creştini- După cum se vede militariştii de
occidentale în Asia“. adevăratele intenţii ale guver lor care se pronunţă pentru cre la Bonn au premiat după merite pe
Criza cărbunelui în fările „€©munîlăfîi In baza acestui tratat cele nului. Aduailul guvern, a spus area de baze americane pentru filozoful războiului atomic.
două părţi se obligă să res
pecte Garta O.N.U. şi princi el, ca şi toate cele precedente, rachete în Italia.
jr@p@rte a cărbunelui şî ©felului"!®t piile conferinţei de la Bandung
a ţărilor Asiei şi Africii. Tra
tatul prevede întărirea colabo Succesele R. P. Chineze
în ridicarea nivelului de trai
PARIS 18 (Agerpres). La Stras- rea extracţiei cărbunelui în cele derea faţă de organele suprarfa- rării multilaterale dintre cele
bourg şi-a încheiat lucrările se 6 ţări vest-europene şi limitarea ţionale, şi în special GEGO“, două ţări în domeniile culturii, al poporului
siunea adunării parlamentare eu importurilor de cărbune din ţă „dorinţa precisă de a se respec ştiinţei, învăţămintului, comer
ropene care întruneşte pe mem rile care nu fao parte din comu ta suveranitatea naţională“ a ţă ţului.
brii parlamentelor din cele 6 nitate. rilor care fac parte din această
jări vest-europene, membre ale Presa relatează că acest pro comunitate. Mesaj de salut adresat de U. /. S. PEKIN 18 ’(Agerpres) Ghina cat se constată de asemenea o
„Comunităţii europene a cărbu gram a stîrnit obiecţiuni din Nouă anunţă: Potrivit comuni- sporire însemnată a vînzărilor
nelui şi oţelului“ (CEGO) şi ale partea unor membri ai comuni In legătură cu dezbaterile în cu prilejul zilei libertăţii Africii catului publicat la 14 aprilie de de biciclete, maşini de cusut, te-
aşa-ziseî „Pieţe comune“ — tăţii, mai ales din partea Fran problema situaţiei din industria Direcţia de stat de statistică, a- curi rezervoare, vase emailate
Franţa, Germania occidentală, ţei şi Germaniei occidentale, care cărbuneluţ, recunoaşte agenţia, *.T nul trecut în R. P. Ghineză a
Italia, Belgia, Olanda şi Luxem consideră că nu se ţine seama în au ieşit !la iveală dificultăţile pe {ost lichidat şomajul. Preţurile s-au menţinut stabile
burgul. suficientă măsură de situaţia care le întîmpină mişcarea de PRAGA 18 (Agerpres). — poarelor Africii de la Acera. în tot cursul anului.
care s-a creat în fiecare din ţă Agenţia GETEKA anunţă că Uniunea Internaţională a Stu- Gomunicatul a arătat că 8 mi
In centrul atenţiei acestei se „integrare europeană“. In adu Uniunea Internaţională a Stu- denţilor asigură popoarele A- lioane de persoane au lost anga Numărul elevilor înscrişi în
siuni se află criza acută prin rile GEGO. Ziarul „Les Echos“ narea parlamentară a apărut o denţilor, al cărei secretariat se fricii că sprijină cu hotărîre jate în fabrici şi birouri, astfel şcolile elementare a lost în 1958
care trece industria cărbunelui „nouă opoziţie“ care atacă din află la Praga, a adresat cu pri- luptă lor împotriva colonialis- îneît numărul total al salariaţi de 86 milioane, reprezentând 85
din cele 6 ţări membre ale co scrie că în cadrul sesiunii' adu interior concepţiile şi metodele lejul zilei libertăţii Africii, un mului şi pentru independenţa lor din R. P. Ghineză a ajuns la la sulă din numărul total al co
unificării Europei, proclamate de mesaj de salut secretariatului naţională, că este solidară cu 32 milioane. piilor de vîrstă şcolară din ţară.
nării parlamentare au ieşit la „planul Schuman“. permanent al Conferinţei" po- această luptă. In majoritatea regiunilor învăţă-
iveală contradicţii economice în Au sporit de asemenea veni
turile muncitorilor şi funcţionă
munităţii europene a cărbunelui tre partenerii GEGO. In Anglia tot mai I rilor. In comunicat se subliniază mîntui elementar a 'devenit uni
şi oţelului. Organul .superior al Comentînd lucrările sesiunii mulţi oameni ai mun că creşterea puterii de cumpăra versal.
CEGO a elaborat în vederea lup cii protestează împo - ~.....jU ţP * '- , re a populaţiei din R. P. Ghine
tei împotriva acestei crize un adunării parlamentare europene, ză s-a oglindit în volumul vîn Numărul studenţilor din insti
program care prevede o serie în agenţia France Presse sublinia tutele de învăţămînt superior a
ză că în discursurile numeroşilor fost 662.000, adică cu 50 Ia sută
mai mare decît anul trecut
treagă de măsuri pentru limita- parlamentari străbătea „neîncre triva instalării de ram- Wjj-Bgj/ zărilor cu amănuntul, care ¦a Numărul elevilor din şcolile
iSbl lost.la cereale cu 16 la sută mai medii ă sporit la peste 12.000.000
pe pentru lansarea ra mare decît în anul precedent, la fiind cu 70 la sută mai mare
chetelor şi a folosirii armelor ato
idGeorge Wolf mice sau cu hidrogen. ţesături de bumbac cu 17 la sută, decît în 1957.
invocă, biblia »., Zilele trecute, din oraşul Alder- ia tricotaje cu 45 la sută, iar
la încălţăminte de cauciuc su 52 Au fost construite noi spitale,
rnaston s-a format un marş pentru la sută mai mare decît în 1957. clinici. Numărul total al pafa-
interzicerea bombei H. Demons Vînzările de aparate de radio au rilor de spital a crescut la
tranţii la acest marş s-au îndrep sporit cu 60 la sută. In comuni- 440.000, fiind cu 20 la sută mai
tat spre capitala ţării, Londra. mare decît în anul precedent.
Ajungînd la Londra, în Trafalgar
Square demonstranţii au scandat 20 ŞI 21 APRILIE 1959
Nu şiim ducă Gcnrge Wolf i citit jap! doar maşinile, minereurile, ar- lozinci prin care cereau interzicerea Spectacole cinematografice
tratatul „Arta minciunii politice“, ticoiele tehnice şi. celelalte articole armelor cu hidrogen.
scris de compatriotul său John Ar- ale exportului sovietic. Aici e cazul IN FOTO: Demonstranţii în DEVA: Paginile trecutului i PE S1MERIA : Copilărie îri Donbas î
Trafalgar Square din Londra. Ei TROŞANI : Paginile trecutului i Aven TEIUŞ • S-ă întâmplat la Penkovj
buthnot in 1712. S-ar putea să nu-t să remarcăm că Uniunea Sovietică purtau pancarte pe care se putea turile vasului Bogatîr i ALBA PAROŞENI: S-au cunoscut cu toţii i
citi: „Cerem interzicerea bombelor 1ULIA : „V. I. Lenin“ ) Pavcl ZLATNA Carnetul de partid î BA-
fi. citit căci Wolf este un om foarte mi vinde numai, ci şi cumpără. Şi Corceaghin, Marinarul îndrăgostit RU MARE: Crucişătorul Potemkin j
H". ORAŞTIE : Aventurile vasului Bo LONEAv Gloria Balticii) GALAN:
ocupat. El deţine doar postul de pre- nimeni nu se teme, de pildă, că prin gatîr * HAŢEG: Fiul) BRAD: Fe Comunistul; Căpitanul bâtrînei cara
ricirea drumurilor g rele) SEBEŞ: E
şedinţe al 'ui „United Siales Steel achiziţionarea untului danez se na
Export Compar,y“. ajunge la... „danificarea“ U.R.S.S.
Este cu afli mai semnijicaiiv că, Dar, pornit pe gogoaşe uluitoare, co-
fără nici un !el de pregătire teoretică losale, preşedintele lut „United States
In ceea ce priveşte calomnia politică, Steel Export Company“ n-are timp au fost primii j ILIA : Inimă de oţel i pace ) APQLDEJ DE S U S : Botagoz:
Wolf o dovedit aptitudini excepţia- să mai măsoare proporţiile „balau- Sc orie ştiri IO
nate In acest domeniu. El a ţinut o riior“ cu car• vrea să sperie, lumea... RAD dn“ ) 12,00 Arii şi duete celebre din
opere) 12,30 In faţa hărţii: MexicI
Acuviniare la New York, in !aţa unei Wolf nu se mulţumeşte insă nu 20 APRILIE — PROGRAMUL’ I : 13,05 Concerl de prânzi 14.00 „Prie*
tenia ne leagă" — emisiune de cîn3
selecte adunări de businessmenl. In mai să dea alarma. El indică şi ca- BUENOS AIRES. — Agenţia Asso săşi existenţa ţării". In declaraţie se de tone pentru marina militară vest- 7.15 Muzică populară românească; tecc. 14,25 Concert de muzică popu*
ciated Press relatează că la Buenos subliniază că guvernul trebuie să !a germană. Au fost de asemenea co 8,00 Muzică uşoară ; 9,45 Valsuri exe Iară românească) 15,30 Muzică de es
aceasiă cuviniare, publicată pe larg lea izbăvirii de „pericolul“ care a- Aires o serie de bănci au fost închise măsuri pentru a împiedica folosirea a- mandate 3 submarine cu un tonaj de cutate la acordeon,’ 11,03 Muzică de tradă) 16,15 Vorbeşte Moscova) 17,25
în urma grevei declarate de funcţiona cestor baze. Comitetul englez pentru 100 tone fiecare „în scopuri experi estradă) 12,30 Emisiune lite ra re i) 13,05 „Din trecutul creaţiei muzicale romî-:
de revista „Comercial and Financial meninţă „lumea occidentală". In căn- rii de bancă. După cum relatează apărarea păcii cere de asemenea să se mentate“. Concert de prînz | 14,35 Popoarele
Associated Press, autorităţile au decla renunţe la planurile de stocare a armei cîntă pacea şi libertatea) 15,10 Con neşti“ ; 19,30 Muzică populară din Doj
Chronide", Wolf a anunţat că „Ru- tare de inspiraţie el a răsfoit in rat greva ilegală şi folosesc numeroşi nucleare în Germania occidentală. BUENOS AIRES. După cum rela certul „Pe aripile cântului“ ) 16,00 Mu brogea; 20,15 Muzică uşoară) 20,45
spărgători de grevă. La banca „Banco tează agenţia Associated Press, guver zică simfonică) 17,30 Orchestre de Limba noastră, prezintă acad. praf:
sta are de gind să sovietizeze intr-un prealabil biblia. 'Acolo, in cartea Nació" au fost aduşi să lucreze mari VARŞOVIA, — Organele de securi nul argentinian a anunţat că a ac muzică uşoară i 18,00 Din cântecele Al. G raur; 20,55 Cîniă Alexandru
nari şi funcţionari municipali. tate poloneze au arestat pe agenţii spi ceptat oferta făcută de societatea a- ţărănimii noastre muncitoare) 19,15 G rozuţă: 21,45 Cântece lirice) 22,30
viitor apropiat întreaga lume". Eclesiastalut, la capitolul IX, verse- onajului american Rudolf şi Clara Her* mericană „Tennesse Argentine Com Teatru la microfon ) 20,55 Seară de Muzică simfonică; 23,15 Din opere*
EREVAN, — In cadrul sesiunii So mann recrutaţi de spionajul american cu pany" de a explora şi exploata resur muzică românească de cameră | 22,30 tele compozitorilor sovietici.
Născocirile de felul acesia, Ar- iui 18. Wolf a citit: „Înţelepciunea vietului Suprem al R.S.S. Armene a prilejul vizitei pe care au făcut-o aceş sele petrolifere din insula Citara del Muzică uşoară. PROGRAMUL II :
fost ales Prezidiul Sovietului Suprem tia la părinţii tor din R.F.G. Aceşti Fuego, Situată ia extremitatea su 14,07 Cântece de pace şi prietenie; PROGRAMUL' I I : 14,07 Muzică
buihnot le califica în (ratatul său preţuieşte mai mult decît armele şi a fost format guvernul Republicii. spioni transmiteau materiale cu carac dică a Argentinei. 16.15 Fragmente din opereta „Dra uşoară) 15,40 Din cîntecele de luptă
Smavon Arusarian a fost ales preşe ter de spionaj centrului american de goste de ţigan“ ; 16,30 Vorbeşte Mos ale popoarelor; 17,00 Din muzica po
drept „minciuni uluitoare“. Şi el războinicilor“. După cc a redat au- dinte al Prezidiului Sovietului Suprem spionaj din Frankfurt pe Main. Cu PARIS. Agenţia Associated Press cova: 18,05 Muzică populară; 18,25 poarelor) 18,05 Săptămână muzicii îri-ţ
al R.S.S. Armene. Anton Kocinian a prilejul percheziţiei au fost descoperii anunţă că John MacEwan, vicepreşe Muzică uşoară sovietică ) 19,52 „Noap chinată păcii • 19.10 Cîntă Rodică
atrăgea atenţia că chiarfmir-o nun- ditorilor săi acest pasaj din biblie, fost numit preşedinte al Consiliului de numeroase probe materiale care de dinte al Australiei, care se află în te bună, copii“ ; 20.45 Jocuri popu-' Bujor i 20,00 Selecţi uni din opera
Miniştri. mască activitatea de spionaj desfăşu drum spre Washington a declarat că lare româneşti executate la vioară) „Nunta lui F igaro": 22,45 Serenade i
dună uluitoare „cometele, balaurii şi el a continuat apăsat: „Noi vom rată de Rudolf şi Clara Hermann. Spi Australia „urmăreşte cu atenţie sis 21.15 Cântece sovietice ostăşeşti ; 21,30 23,15 Muzică populară romînească.
LONDRA. — Comitetul englez pen onii au fost deferiţi justiţiei. temul darurilor americane pentru sud- Muzică uşoară; 23,15 Concert de
baienele trebuie să fie proporţionale, proceda cu înţelepciune, dacă vom tru apărarea păcii a dat publicităţii o eslul Asiei". El a arătat că Austra BULETINE DE ŞTIRI: 5.00; 6,00)
7.00: II.00) 13.00: '5.00) 17,00) 19,00)
iar uraganele, furtunile şi cuiremu- folosi marele talent şi inventivitatea 20,00; 22,00; 23.52 (programul l) )
14.00: 16.00: 18,00; 21,00) 23,00
rele trebuie să aibă Ioc mat departe americanilor pentru a americaniza (programul II).
decît poţi ajunge călare in cursul lumea“.
unei zile“. lată dar de unde a trebuit să
Dar nu aşa s-au petrecut lucrurile pornească pentru a ajunge nici I fn-
cu Wolf. El a declarai că vede pe- ccpind prin 4 vocifera pe 'ema pe
ricolul „sovietizării" Lumii in... «x- ricohilui „sooietizării lumii“, preşe-
tinderea comerţului sovietic. „Acest dtnieie lu i;,United States Steel Export
comerţ — spune Wolf • este mai Company" a terminat prin a cere
inspăinuntăior decit războiul rece in americanizarea lumii I Discursul său
vechea lui formă, fiind mai pericu- ne ajută Să înţelegem mai bine cine declaraţie in care, referindu-se Ia afir BONN. Agenţia britanică Reuter lia. care este o ţară exportatoare de noapte.
los şi mai mortal“. ameninţă, Inlr-adevăr, libertatea şi maţiile unor generali americani că ba anunţă că •antierele navale din Kiel grîu, are de suferit de pe urma poli 21 APRILIE - PROGRAMUL' I :
Cu alte cuvinte,. balenele - şi ba- independenţa popoarelor, zele militare americane din Anglia sînt (R. F. Germană) au primit din par ticii americane de desfacere a surplu 7,30 Muzică distractivă : 9,00 Pagini
laurii înfricoşători, uraganele şi cu gata pentru folosire, „avertizează popo tea Ministerului de Război de la surilor de produse agricole, printre din literatura p’anulul ; 9.30 Prietena
tremurele descrise de Wolf sini de E. R. rul englez asupra acestei primejdii Bonn comenzi în vederea construirii care şi griul, in ţările slab dezvol noastră cartea : 10,00 Muzică dc cs-
care constituie o ameninţare pentru în- a unui număr de 12 submarine a 350 tate ale Asiei. I tradă ; 11,20 „Melodii, melodii, melo-
Redacţia şi administraţia ziarului ştr, 6 Martie nr. 9, lelelnn t 188» 189175. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale g.ŢJ J k ar._83g.32Q din 0 noiembrie 1949. S ®fi§rul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva