Page 69 - 1959-04

1
Amil XI Nr. 1347
r i t ia
Mw*-»aiwwM *ev**">•'¦
t TRAIAN URSU
C Deşi n-a trecut un an de cînd
L a părăsit băncile facultăţii, tiná­
is rul inginer Traian Ursu, şeful
f sectorului mecanic de la uzina me-
[ taiurgico-chimică din Zlatna, s-a
(. dovedit a fi un bun organizator
t şi conducător.
DUMITRU GRÂD1NARU
Prin munca sa, ajutorul-topitor
Dumitru Grădinaru de la furnalul
nr. 1 din C.S. Hunedoara, contribuie
la însemnatele depăşiri de plan
obţinute de echipa în cadrul căreia
lucrează.
I!KKaL23CmXS2î
Să realizăm indici
O iniţiativă valoroasă
După cum bine e ştiut, noi oţelarii cazuri cînd temperatura în cuploare necesare, în special cu fier vechi şi
de Ia Hunedoara ne aflăm într-o în- 1 este ridicată peste limita admisă, fapt fontă. In prezent aprovizionarea sa­
sufleţită întrecere cu reşiţenîi, privind ce duce la arderea grătarelor, la re­ tisface cerinţele noastre. Ar fi bine
sporirea producţiei, a indicilor de uti­
lizare, privind reducerea preţului de
cost. Pînă în prezent, aşa cum arată
şi panoul comparativ, oţelarii de la
Reşiţa ne-au luat-o înainte. Aceasta nu
' înseamnă că la noi nu s-a muncit.
Spre exemplu amintesc că ne-am rea­
lizat mai bine de 40 la sută din an­
gajamentul anual, d eşi-abia a expi­
rat un trimestru. Totuşi nu putem fi
mulţumiţi.
Pentru a cîştiga întrecerea, e nece-
tsar să realizăm depăşiri de plan şi
mai mari. Or, la acest lucru nu se
poate ajunge decît sporind indicii de
utilizare a cuptoarelor, realizînd indRi
la nivelul tehnicii înaintate. Poate fi
obţinut acest lucru ? Poate ! Drept do­
vadă a celor spuse stau vîrfurile de
producţie obţinute nu de mult. Din pă­
cate însă, aceste vîrfuri n-au putut fi
menţinute, indicii realizaţi variind de
la o săptămînă la alta.
In dorinţa de a menţine constanţi
indicii de utilizare, nu' de mult, prim-
topitorul Dumitru Şcrban de Ia cup­
torul 5, cuptor la care lucrez şi eu,
a iniţiat întrecerea pentru obţinerea
zilnică a unui indice de utilizare de
5,30 tone oţel pe m.p. vatră cuptor şi
zi calendaristică.
De la data pornirii acestei acţiuni
au fost obţinute o seamă de rezultate
frumoase. Astfel, în intervalul 1-12 a-
prilie, la cuptorul nostru indicele me­
diu de utilizare realizat a fost de 5,55
tone oţel pe m.p. vatră, iar la cupto­
rul 3, de 5,02 tone.
Pentru ca acest lucru şă devină
faptă, este necesară în primul rînd
respectarea întocmai a procesului teh­
nologic de elaborare a şarjelor de
oţel, în toate fazele lui, intensificarea
întrecerii pentru cît mai multe şarje
rapide. De asemenea, toată atenţia
trebuie acordată dozării corecte a şar­
jelor, menţinerii unui regim termic con­
form prescripţiunilor tehnologice. Legat
de aceasta, ţin să amintesc impor­
tanţa folosirii raţionale a agregatelor.
Din păcate, la noi în secţie mai sint kg. griu şi 4.200 kg. porumb in Am realizat cu el pînă acum
p r o l e t a r i DIN TOATE ŢĂRILE, U N lŢ bV A l Tovarăşului
NIKITA SERGHEEVÎCI HRUŞCIO
Marţi 21 aprilie 1959 4 pagini 20 bani Scumpul nostru Nikita Sergheevici. creşterea considerabilă a bunăstării oamenilor
muncii, s-au desfăşurat din iniţiativa dumnea­
ft Cu prilejul celei de-a 65-a aniversări, vă adre­ voastră şi sub conducerea dumneavoastră.
săm un salut călduros şi din toată inima, dum­
WIDE neavoastră, tovarăşul nostru mai mare şi priete­ Politica externă sovietică, clarvăzătoare, suplă
nul nostru, discipol fidel al lui Lenin, eminent şi principială, în care desfăşuraţi atît de multă
Au început probele pe şantierul militant al partidului comunist, al statului sovi­ energie şi pricepere, a asigurat creşterea uriaşă
laminorului de BSD nrn etic şi al întregii mişcări comuniste şi muncito­ a prestigiului statului sovietic pe arena interna­
reşti internaţionale. ţională.
In ziua de 19 aprilie a.c., deşi a iost duminică, construc- _
{orii şi montatorii noului laminor de 650 mm. de la Hune-§ împreună cu întregul partid şi cu întregul po­ Scumpe Nikita Sergheevici, în întreaga dum­
doara au lucrat în schimburi obişnuite. In această zi, monta­ por sovietic, vedem în dumneavoastră pe luptă­ neavoastră activitate vedem un exemplu de a-
torii au început operaţiunea de rodaj la rece la unele agregate. torul neobosit pentru triumful comunismului, bordare partinică şi de pe poziţia intereselor sta­
Către amiază, în sala de maşini nr. 1 au început probele la pentru pace în lumea întreagă, o pildă de stil le­ tului a problemelor mari şi mici, un exemplu
grupul nr. 1 de 5 maşini. La numai cîteva minute, s-a înce­ ninist în muncă, de slujire fără preget a intere­ de slujire fără preget a cauzei istorice a clasei
put rodajul la transportorul de blumuri. selor oamenilor muncii. muncitoare, un exemplu de legătură indestructi­
bilă cu poporul, de fidelitate de nezdruncinat fată
In zilele următoare se vor face probele şi la celelalte pa­ Întreaga energie clocotitoare ce vă este pro­ de principiile marxism-leninismului. Rapoartele
tru grupuri de 5 maşini. prie, bogata dumneavoastră experienţă politică, şi cuvîntările dumneavoastră sînt modele de
înţelepciune şi iniţiativă curajoasă, le consacraţi îmbogăţire creatoare a teoriei marxist-leniniste.
Sporind indicii de utilizare construirii comunismului în ţara noastră, întări­ îndeosebi în problemele construirii socialismului
şi comunismului.
a agregatelor rii puterii statului sovietic, consolidării poziţiilor
lagărului socialist şi ale întregii mişcări comu­ Pentru toate aceste remarcabile calităţi aţi do-
niste şi muncitoreşti internaţionale. bîndit dragostea şi respectul binemeritat al par­
tidului şi poporului.
Ţinem să relevăm în mod deosebit modul bol­
şevic, curajos şi creator, pătruns de grija leni­ Vă îmbrăţişăm călduros şi din toată inima,
nistă pentru interesele poporului, în care aţi a- scumpul nostru Nikita Sergheevici, şi vă urăm
bordat rezolvarea în ultimii ani a problemelor sănătate, mulţi, mulţi ani de viaţă şi activitate
actuale ale politicii interne.şi externe a statului rodnică pentru binele poporului sovietic, pentru
binele comunismului! Regretăm foarte mult că,
sovietic. Cele mai importante măsuri politice şi în această zi însemnată, nu avem posibilitatea
economice ale Comitetului Central al P.C.U.S., să vă transmitem personal*) sentimentele noastre
luate în aceşti ani şi îndreptate spre grăbirea sincere de prietenie, de profund respect şi dra­
mersului societăţii sovietice spre comunism, spre goste.
avîntul puternic al agriculturii şi industriei şi
Topitorii de la furnalele uzinei „Victoria“ din Călan au A. ARISTOV A. M1KOIAN D. KOROTCENKO
dat în primele 17 zile ale lunii aprilie, peste plan, 769 N. BELIAEV N. MUHITDINOV A. KOSTGHIN
tone de fontă şi au redus preţul de cost al unei tone cu 13 L. BREJNEV M. SUSLOV K. MAZUROV
lei. Succesele furnaliştilor se datoresc preocupării lor de a ob­ E. FURTEVA N. ŞVERNIK V. MJAVANADZE
ţine de pe fiecare m.c. volum util al furnalelor, o producţie cît N. IGNATOV K. VOROŞILOV N. PODGORNII
mai mare şi cu consumuri specifice cît mai mici. La furnalul A. KIRICENKO I. KALNBERZIN
tineretului, de pildă, producţia planificată pe m.c. volum util F. KOZLOV A. KIRILENKO D. POLIANSKI
de furnal, a fost depăşită în luna aceasta cu 13 la sută, iar O. KUÜSINEN P. POSPELOV
consumul de cocs metalurgic a fost redus pe tona de fontă cu
aproape 30 kg. IG aprilie 1959. *) Nota redacţiei : N. S. Hruşciov se află în concediu.
La rîndul său, colectivul uzinei de semicocs de la Gălan a PRIMAVARA -seaae-
livrat cocseriei de la Hunedoara în primele 17 zile ale acestei
luni, peste prevederile planului, 20 vagoane de semicocs. La sfîrşiful fazei 89-a aniversare a naşterii lui V. I. LEMN
icilSrari recuri la mina Tcftca de concurs f In oraşul lui Lenin
Bariera Nevshi, gloriosul cartier ---------- Această casă se găseşte in fun-
Normatorilor nu le venea să creadă: 240 la sută ? Im­ HAŢEG (De la subredacţia noastră
posibil. Dar verificînd calculele, rezultatul a rămas acelaşi. voluntară). — . De curînd în raionul muncitoresc din Leningrad... Aici de N. NOVOSELOV dul unei curţi împrejmuită cu scin-
Prin urmare, brigăzile, conduse de Nicolae Godreanu, Nicolae Haţeg a luat sfîrşit faza raională a
Lăzăruţ şi Alexandru Jurca, în ziua schimbului de onoare (17 celui de-al V-lea concurs artistic de sint multe locuri istorice legate de duri vechi şi inegriie de vreme. Pe
aprilie a.c.), organizat în cinstea zilei de 1 Mai, şi-au reali­ amatori din cadrul căminelor cultu­
zat planul de producţie în proporţie de 240 la sută. Tot cu® rale şi colţurilor roşii. activitatea marelui Lenin. In toamna nea pe uecgi,ul Nev'ski 0 placă de email alb se vede numă-
acelaşi prilej, grupa condusă de Florea Mihoc şi-a depăşit pla- ®
nul cu 13 procente, iar minerii de la lucrările de investiţii au La această fază au participat peste Si iarna anului 1894 tinărul Vladi- Pfoşpgd apoi pe şoseaua Sliselburg... cui casei: „23 .
reuşit să obţină şi ei o cifră record : 30 la sută depăşire de 500 de tineri şi virstnici încadraţi in
plan. 44 formaţii artistice. Bine s-au pre­ mir llici a dcsjăşurai în acest car- ge intimpta adesea ca Lenin să par- Aici locuia prin 1894— 1895 mun-
zentat la concurs tînăra formaţie de
In întrecerea dintre raioane, cele mai bune rezultate au fluieraşi din Vilcelele Bune, precum tier muncitoresc o intensă admitaie puf^ ă pg .QS d n m !m ^ citorul revoluţionar V. Scelgunov, In
[ost obţinute de raionul I, care şi-a realizat planul de produc­ şi corul mixt, pe patru voci, al că­
ţie în ziua schimbului de onoare în proporţie de 150 la sută, minului cultural din Demsuş, alcătuit revoluţionara. Aceasta a fost penoa- ]nanj. puierii souietice linia In- camera sa se adunau membrii unuia
urmat de raionul II, care a reuşit să-şi depăşească planul zilei din 64 de persoane.
respective cu 25 de procente. Pe exploatare, planul zilei de da cînd Lenin a depus o uriaşă e- gus(ă pg cafg circula ace! tren a din cele mai active cercuri mar-
17 aprilie a fost depăşit cu 45 la sută. La dansuri, formaţiile cu pregătire
bună s-au dovedit a fi cele ale cămi­ nergie pentru uniţicarea ^ cercurilor ^ Moc[li{ă ca 0 Hnie de tram m i. xiste muncitoreşti din Petersburg.
Pînă în ziua de 18 aprilie a.c., minerii de la Ţebea au ex­ nului cultural din Gă!aţi, căluşarii din
tras peste prevederile planului canitatea de 613 tone de căr­ Valea Dirjii, Simpetru şi Cîrneşti, marxiste dispersate in „Uniunea de ^ {erenurilor oirane ?i ma. Oaspetele cel mai dorit era „Niko-
bune. Dacă ţinem însă seama că zi de zi procentul de reali­ precum şi formaţiile din Coroieşti,
zare a planului înregistrează o nouă creştere, e uşor de apre­ ¦Sălaşul Superior şi Clopoliva. luplă pentru eliberarea clasei mun- pherniţelor se ^ ^ tăzi cvariale lai Petrovici“. Nu toţi membrii cer-
ciat că la 1 Mai harnicii mineri vor putea raporta că şi-au
depăşit planul acestei luni cu peste 1.000 tone de cărbune. La sfîrşitul concursului au fost de­ citoare" din Petersburg. Bariera dg m mulle /af a[ă. culm ştiau că „Nicolai Petrovici"
gBWMBMOlWBMCPfiSMBMBgXBPBi teSÎSS clarate cîştigătoare următoarele for­
maţii : corul din Demşuş, echipa de Nevski era unul din acele cartiere ^ dg mi[g corpuri ([p case bine era numele conspirativ al lui
dansuri din Gălaţi, căluşarii din Va­
lea Dîrjii, fluieraşii din Vilcelele Bu­ proletare ale oraşului, unde la sjir- amgnajaie parg deosebi{ de mică ?i Vladimir llici Ulianov. Activi-
ne şi brigada artistică de agitaţie din
Toteşti. şiful secolului irecut a început isto- ^ neînsemnată casa de lemn intr-un tatea se desjăsura aici sub for-
ARISTICA SPATARU na lupi,, « M M * « * * * * * Co- din „colul M * . m disculli oll. .m iedul P ,.
mumst.
Vladumr l.l.i.ci. Lrem.n cuno¦şt,ea b,.ine„ pe liniştita stradă Novo-Aleksandrov- .............. ......
d,rumul, spre acest, cart.i.er. I.n ceti- skaia. (Continuare In pag. 3-a)
Irul oraşului, in piaţa gării Niko- j
laevski (astăzi Moskovskaia), el urcai Să grăbim ritmul
in vagonaşul îngust al unui mici
tren tras de o locomotivă anltdelu-
viană, care sufiind şi pufăind, por-(
superioriîn folosirea însămîntărilor!
In comuna Şoimuş s-a terminat
- semănatul porumbului
îndrumaţi şi sprijiniţi de că­ seara semănatul porumbului pe
tre organele focale de partid şi cele 345 ha. planificate. Lucrările
de stat, colectiviştii, întovărăşiţii de insămînţare au durat mai
şi ţăranii muncitori cu gospodă­ puţin de o săptămînă. Fruntaşi
rii individuale din satele comu­ pe comună la aceste lucrări sînt
ducerea campaniei cuptoarelor. Prim- totuşi dacă ea s-ar îmbunătăţi, dacă nei Şoimuş au folosit cu priso­ colectiviştii din Şoimuş, Mintia
am fi asiguraţi cu o cantitate mai sinţă timpul optim pentru însă- şi Bălata care au însămînţat 267
fá^3BSmimiSSB^^SSSS!3Í^^^SÍSi& mare de fier vechi greu. mînţarea porumbului. Avînd pre­ ha. Numai la G.A.C. „Bălătea-
gătite din timp suprafeţele res­ na" din Bălata s-au semănat cu
Iniţiativa, îmbrăţişată şi de echipa pective, ei au terminat sîmbătă porumb 107 ha.
pe care o conduc, aşa cum am ară­
topitorii trebuie să înţeleagă că a- tat, dă roade frumoase. Este necesar Au folosit din plin atelajele proprii
cesle cuptoare sînt ale noastre, că de ca ea să fie însuşită de toate echi­
felul în care le exploatăm depinde pele, de la toate cuploarele, pentru că Folosind atelajele proprii, co­ minat semănatul porumbului pe
bunul mers al lor, producţia. numai astfel vom putea cîştiga între­ lectiviştii din tînăra gospodărie cele 33 ha. planificate. In frun­
cerea cu Reşiţa. colectivă „Mureşana“ — Foit, au tea întrecerii socialiste dintre
Tot în scopul ridicării indicilor de
utilizare la un nivel cît mai înalt, se DUMITRU BRUJAN însămînţat peste 30 ha. cu dife­ brigăzi se află brigada condusă
cere o aprovizionare ritmică cu cele priin-topitor Ia cuptorul 5 al rite culturi din epoca l-a. Antre­ de tovarăşul Ioan Şerdean. To­
oţelăriei Martin nr. 1. Combina­ naţi în întrecerea socialistă, ei varăşii Petre Săbău, Victor Co-
tul siderurgic Hunedoara
.......................................................... . llllllllllllll!llllll!!l llllll!llllllll!lll!llll
Tov, [uliu Moises au început însămînţarea porum­ ruţ, Ghedrghe Filip şi alţii, sînt
Mîndrie de tractorist
este strungar fruntaş bului în 16 aprilie. Pînă ;n sea­ fruntaşi în întrecerea dintre co­
Tovarăşul Laszlo Szok, pre­ medie la ha. Ogoarele cultivate peste 800 hantri fără nici un la secţia vagoane a ra zilei de 18 aprilie ei au ter- lectivişti.
şedintele gospodăriei colective cu aceste cereale le-a arat el, cu: Atelierelor C.F.R. Si-
„Petofi Sdndor“ din Deva, are tractorul. fel de reparaţie deşi i-au fost meria. El îşi depăşeş­ De ce intîrzie semănatul porumbului
numai cuvinte de laudă despre te lunar norma în medie cu 10 la la întovărăşirea agricolă „Unirea“ ?
'tractoristul care lucrează de mai Şi în anul trecut colectiviştii planificate două generale. Irică sută.
mulţi ani aici, pe ogoarele gos­ din G.A.C. „Petofi Sdndor" au
podăriei colective. obţinut recolte bogate de pe lo­ merge ca ceasul. , In clişeu: Tov. Iuliu Moises e-
turile lucrate de tractoristul Du­ xecutînd strungirea benzii interioa­
— De cînd a luat fiinţă gos­ mitru Cucu. După terminarea gresajnlui, re a unei roţi de vagon. Membrii întovărăşirii agricole rilor planificate pentru însămîn-
podăria noastră, din 1952 — privindu-şi tractorul ca pe cea „Unirea" din Deva au semăn-it ţarea porumbului. Aşa se expli­
spune preşedintele — Dumitru Anul acesta, tractoristul Cucu mai de preţ bijuterie, tt\rctoris- in irei luni în epoca I-a peste 40 ha. cu di­ că de ce o suprafaţă de 6 ha,
Cucu lucrează mereu aici cu a arat la G.A.C. „Petofi Son­ tul urm ă: ferite culturi. Acum, unii dintre teren pe care trebuie semănat
tractorul său. li harnic şi con­ dor" toate terenurile planifi­ La magazinul metalo-cliimic întovărăşiţi au început să însă- porumb a rămas nearată, iar 58
ştiincios. Efectuează lucrări de cate a se cultiva in epoca l-a — II îngrijesc ca pe ochii din Simeria tot mai mulţi ce­ mînţeze porumbul. Pînă in ziua de familii încă nu ştiu nici pînă
calitate. De aceea colectiviştii şi a pregătit cele 38 ha. pen­ mei. Şi colectiviştii mă ajută tăţeni solicită cumpărarea de de 20 aprilie ei au însămînţat acum unde trebuie să însămîn-
noştri l-au îndrăgit şi-l stimea­ tru porumb. Pînă la insămîn- dar şi eu îi ajut cit pot. Iată aparate de radio în rate. Numai peste 25 ha. A mai rămas însă ţeze porumbul.
ză. Pentru munca lui, noi i-arn ţare, ară pe terenurile colecti­ — zise scoţîndu-şi creionul şi în primele 3 luni ale acestui an de însămînţat cu porumb o su­ Sfatul popular orăşenesc este
cerut transferul de la S.M.T. viştilor din Sintuhalm. carneţelul din buzunarul de acest magazin a vîndut în rate prafaţă de.cca. 60 ha. Aceasta, dator să urgenteze lucrările de
Alba la S.M.T. Orăştie şi i-am sus al salopetei — am în plan muncitorilor ceferişti din loca­ din cauză că sfatul popular al o- comasare şi repartizare â tere­
asigurat condiţii să poată munci L-am văzut şi la lucru. Pri­ 90 hantri pentru lunile martie litate peste 90 aparate de radio raşului nu a acordat întovărăşirii nurilor Ia membrii acestei înto­
bine la noi. vea atent la cele 5 brăzdare şi aprilie. Şi începu să soco­ de fabricaţie romînească. Tre­ „Unirea" sprijinul cuvenit pen­ vărăşiri şi să ia măsurile nece­
ale plugului, pe care U.T.O.S.-ul tească : 57, 52 şi cu 25 fac 134 buie spus că mulţi dintre aceş­ tru definitivarea lucrărilor de sare pentru terminarea grabnică
— Ştiţi — mi-au spus nişte său le trăgea. Pe faţa-i smeadă hantri. Benzină, 30 din... tia au şi instalaţii' rde 'difuzoare, comasare şi repartizarea terenu­ a însămînţării porumbului.
colectivişti — la început îl pri­ de adolescent, flutura un zîm-
veam neîncrezători. Ce poate bet de mulţumire. Curînd a ter­ — Ce-i cil cifrele astea ? — = ¦¦L:
face „puştiul“ ăsta ? — ne în­ minat parcela începută, a oprit întrebarăm nedumeriţi.-
trebam. Primele brazde însă, tractorul şi i-a făcut o mică re­ In grădina colectiviştilor
vizie. In timp ce-l gresa, ne-a — Pentru cei 90 hantri din
primele recolte îmbelşugate ob­ spus cu tnindrie: plan, ne explică el, U.T.O.S.-ul fapt care le permite îsa 'audieze In aceste zile colectiviştii din G.A.C. răsaduri de varză de vară şi gulioa-
ţinute de pe loturile lucrate de era prevăzut să consume 50 l.
el, i-au adus încrederea noa­ — Din 1952 şi pînă în. vara benzin㦠şi 1.665 l. motorină. şi emisiunile’ locale transmise „11 Iunie“ Bretea Mureşana acordă o re. In ziua de 16 aprilie, harnicii co­
stră. Ca un exemplu grăitor, trecută, am lucrat pe un „K.D.- L-am folosit raţional şi am fă­
poate fi cel al anului 1955, cînd 35“ care funcţionează şi azi în cut economii. Deşi am realizat de la staţia de radiof!care. Tot atenţie deosebită lucrărilor din grădi­ lectivişti din echipa tov. Simion So-
am obţinut o producţie de 2.750 bune condiţii. In vara trecută cu el 134 hantri, a consumat noc au început plantarea în sol a ră­
am luat în primire U.T.O.S.-ul. numai 30 l. benzină şi vreo în această perioadă la magazi­ na de legume şi zarzavaturi pe care sadurilor de roşii. Ei au plantat în­
1.300 l. motorină. Dar, se poa- nul amintit s-au mai vîndut în au mărit-o la 3 ha. faţă de 1,5 ha. cît tr-o singură zi 2.800 fire. La această
s-a prevăzut în plan. Avînd asigurat
E. B. rate 10 maşini de spălat rufe şi materialul săditor prin însămînţările muncă s-au dovedit a fi mai harnice
6 frigidere.
efectuate din iimp în paturi calde, ei colectivistele. .Printre ele se numără
$. MUNTEANU
Neţii Gabor, Viorica, OJariu şl altele.
(Continuare fn pag. S-a) i < coresi I âu plantat în grădină cca. 14.000 btic.