Page 70 - 1959-04
P. 70
Pd<r. 2 T>R ’EfâWfTtfflfaMU LUI Nf. 1347
tmmsixi&vxwB
Categoria B !a fotbal
Minerul in iranien clasamentului
Campionatul regional de fotbal dădea direcţii GUrioase. O vină In faţa a peste 3.000 specta ps j poarta goală, ratînd o
mare o au jucătorii, Gorvinului tori, pe un teren lunecos, echipa ocazie clară de a deschide sco-
l i ft CiiCCi Victorie CilSCCiilVi J°= echilibra* tru echipa Victoria (săiah, Apoi în II, de la care se aştepta să im Minerul Lupeni, după tjţj joc fru i'Msrin min. 33, după ce Pali
min. 78 Gyur şi în min. 88 Călin în prime întîlnirii un nivel tehniG mos, a dispus de Gorvnflul Hu tfece cu mingea chiar şi de por
La sfîrşitul întîl.nirii dintre pă spre poartă, trage prin sur Spectatorii din Lonea au asis corespunzător, In schimb echipa nedoara cu 2-0. Ploaia măruntă, tar cade iar Groza venit din ur
Minerul Aninoasa şi Corvinul prindere din colţul careului de tat duminică la întâlnirea de fot scriu, aducînd totodată victoria echi din Zlatna se pare că şi-a pro care a căzut aproape tot timpul mă deschide scorul 1-0. In min.
iii (Constructorui) Hunedoara, 16 m. şi înscrie: 1-1. După e- bal! dintre favorita lor Parîngul pus să joace cu... publicul.- Alt jocului, n-a influenţat desfăşu 40 Kiss apără o minge grea
spectatorii au plecat nemulţu galare timp de 10 minute fazele Lonea şi Minerul Vulcan. Jocul pei lor, o victorie nesperată, dar me fel nu se explică de ce tot tim rarea partidei. Victoria minerilor şutată de Zapis. In min. 44 Ne
miţi de rezultat deşi în tot tim se succed de la o poartă la alta. a fost frumos deşi s-a desfăşurat pul jucătorii trimiteau mingea este pe deplin meritată ei domî- bela plonjează printr-un salt ex
pul întrecerii au aplaudat jocul In min. 15 Valea (Minerul) şu- pe un timp nefavorabil. Ambele ritată. în tribună. Gele două echipe, nînd toată repriza I-a şi contra- celent la o minge reluată cu ca
dinamic, tehnic şi spectaculos tează extrem de puternic de la echipe s-au prezentat la o valoa De remaroat faptul că aproape în jucînd aşa cum s-a arătat mai atăcînd periculos în cea de-a pul de Groza. In min. 46 Kiss
al echipei locale. Chiar din pri 30 m. şi portarul Buzea scapă re tehnică mai mult decît mul Il-a. Gu toate că în partea doua prinde o minge şutată foarte pu
mul minut Minerul pune stăpî- mingea în plasă : 2-1 pentru Mi ţumitoare. In prima repriză gaz Întregime repriza a doua a fost la sus !au făcut un. deser•'v’i’ciu fot- a partidei oaspeţii pun stăpîni ternic de Zapis. In min. 50 hu
nire pe joc şi asaltează poarta nerul. încurajaţi de evoluţia dele domină cu insistenţă şi reu balului. Jucătorii ar trebui să re pe joc şi domină, ei nu reu- nedorenii ratează egalarea prin
hunedorenilor care, surprinşi de scorului gazdele pun din nou şesc ca în min. 6 să deschidă discreţia echipei Victoria Gălan. Pen şese să egaleze din cauza apă Nistor. In min. 63 Onea şutea
acest început, se apără în 8 oa scorul prin Hîndoreanu. Acesta tru jocul bun desfăşurat au plăcut Ni- se gîndească că spectatorii care rării minerilor care a fost bună ză excelent de la distanţă, iar
meni. In min. 4 Furnea execută stăpîriire pe joc. Hunedorenii se înscrie dintr-o lovitură liberă de şi în care a excelat Goman, sou- Nebela, printr-un salt, respinge
o lovitură liberă din afara ca la 16 m. In repriza a Il-a jo eulesou, Lăscău şi Călin, de la gazde, stau în ploaie şi vîrit timp de tindu-1 de emoţii pe portarull în corner. In min. 73 Nistor
reului de 16 m. care după ce ni retrag cu toţii în apărare. Me cul este mai echilibrat, Minerul iar de la Sudanul Sebeş Stanciu, 01- 90 minute merită mult mai Kiss. De ia Hunedoara în aceas trage peste poarta goală, ratînd
mereşte bara, revine în teren. Vulcan forţînd egalarea. Totuşi mult. Golurile au fost' înscrise tă parte a jocului portarul Ne- din nou egalarea. In min. 76 Ne
Atent la fază, A. Golgoţiu, în ciul se termină cu scorul de 2-1 jucătorii din Lonea sînt cei care teanu şi Tatu. bela se evidenţiază prin cîteva bela printr-un plonjon reţine un
scrie nestingherit: 1-0 pentru înscriu şi cel de-al doilea gol Arbitrajul lui Sîntimbreanu (Alba de D udaş,' dintr-o poziţie cla intervenţii prompte. Lă buna şut a lui Grăiniceanu. In min.
pentru Minerul Aninoasa. La prin Barabaş. In min. 65 Mine ră de ofsaid, şi Tătărucă din desfăşurare a jocului a contri 80 după un corner foarte frumos
Minerul. Pînă la sfîrşitul primei rul Vulcan rămîhe în 10 oameni Iulia), bun. lovitură liberă de la 18 metri. buit arbitrajul excelent a lui al lui Onea, Mihai şutează în
numeroasele faze spectaculoase, — Melinte fiind accidentat. Sco I. STOICA Gonstantin Mitran (Bucureşti). bară. In min. 89 Balint pără
reprize gazdele atacă organizat rul final al acestei partide e ste : A arbitrat, cu scăpări, G. Sîr- Datorită elanului şi voinţei de seşte' terenul accidentîndu-se. In
mult aplaudate de public, au 2-0 (1-0). corespondent bu — Petroşani. joc Minerul Lupeni a reuşit să min. 90 după o scurtă cursă a
şi reuşesc să mai tragă la poar contribuit Furnea (cel mai bun cîştige un meci greu, care însă lui Pali, Onea ridică scorul la
Victorie nesperată, Specfaforii vor să MIRCEA NEAGU a situat echipa în fruntea cla 2-0.
tă, dar şuturile lor fie că sînt din 22), Vlad şi Zlăgneanu de la samentului seriei a I-a.
dar meritată vadă fo tb a l! La un p a s Au jucat formaţiile
oprite de jucătorii din Hunedoa Minerul, Ilieş şi Bîrlad de la de victorie Iată cele mai importante faze Minerul Lupeni: Kiss — Plev,
Corvinul III. Datorită acestei Meciul dintre Victoria Călan şi Şu- Gel mai slab joc din acest ale jocului. In min. 9 Onea Goman, Terente — Szoke, Mi
ra, masaţi în careu, fie că sînt rianul Sebeş, ţinînd seama de evolu an făcut la Hunedoara a fost Fiecare repriză a întîlnirii dintre (Minerul), după o combinaţie hai — Gotroază II, Groza, Pali,
victorii (a 5-a victorie consecu cel dintre echipele Corvinul II Metalul Cugir şi Corvinul Deva, care excelentă cu Groza, trage puter Onea,' Grăiniceanu.
apărate cu greu de portarul Bu- tivă de la începutul returului) ţia scorului, se poate spune că a avut (Şantierul) Hunedoara şi Au s-a desfăşurat, pe stadionul din Sebeş, nic, iar Nebela cu greutate res Corvinul Hunedoara ! Nebela
o desfăşurare dramatică. Şi iată de ce. rul Zlatna. Pe teren, parcă erau a avut aspecte deosebite. In prima re pinge în corner. In min. 17 Gro- — Goiciu, Manta, Nacu — Smă-
zea, care în acest joc a avut Minerul se menţine în fruntea două echipe formate din oameni priză, echipele au făcut un joc băr za şi în min. 20 Onea, şutează răndesou, Balint — Anton, Tă-
clasamentului. Pînă în min. 70, Sudanul Sebeş con care puneau pentru prima oară bătesc, cu faze spectaculoase, păstrîn- de puţin pe lingă bară. In min. taru, Zapis, Oprea, Nistor.
foarte mult de lucru. In primul ducea cu scorul de 2—0. Din acest piciorul pe minge. Rezultatul du-se limitele sportivităţii. In această 31 Onea şutează de la 10 m.
Arbitrul Suluţiu a condus bine. final cu care s-a terminat a- repriză echipa Corvinul Deva a fost IOAN CIORTEA
minut al celei de-a doua reprize moment jocul şi chiar scorul se mo ceastă partidă, 1—1 (0—0), re superioară tactic şi tehnic reuşind
CONSTANTIN DĂN1LA difică. Deşi conduşi, călănenii nu se flectă just situaţia de pe teren. chiar să înscrie un gol prin Cirnă- V Ole i
C. Mitrică de la Corvinul sca corespondent Aşa cum s-a jucat, nici o echi
descurajează şi imprimă jocului, de pă nu merita să cîştige. Nici ţuiea. La Lupeni n-at prezentat nici un act, to
Dacia Orăştie Ia o nouă victorie chiar la o echipă de copii n-ai In a doua repriză s-a jucat dur şi tuşi a avut loc un joc amical
venit lent din partea oaspeţilor, un putea să vezi atîtea pase date Duminică a avut loc la Lu care a fost cîştigat de Energia
la întîmplare, atîtea greşeli. A- confuz, Corvinul Deva a rămas în 10 peni prima etapă a campionatu Paroşeni cu 3-0.
ritm mai rapid. Treptat, călănenii pun ceastă partidă a mai scos în e- jucători - prin accidentarea lui Adam- lui raional de volei. Gele 4 me
stăpînire pe joc şi organizează atacuri videnţă un fapt negativ în pre Cugirenii profită de acest lucru şi reu ciuri în care s-au întâlnit 8 e- La Sebeş
gătirea echipelor : jucătorii nu şesc să egaleze. Scor final,: 1—1.
In plutonul echipelor frunta min. 16 de Gavrilă. In min. 23 periculoase la poarta Şurianului. In ştiu ce tactică să aplice într-o chine s-au soldat cu următoa Duminică la Sebeş s-a desfă
şe ale campionatului regional este rîndul dinamoviştilor să partidă în care vîntul bate pu După aspectul general al jocului, e- rele rezultate: şurat O întrecere la volei între
de fotbal se află şi Dacia 0- înscrie prin vCristescu. min. 70 Lăscău înscrie primul gol pen ternic. Ambele echipe parcă au chipa Corvinul Deva merita o victorie echipele de băieţi şi fete ale aso
răştie. Comportarea din returul deoarece a jucat mai bine din punct Dinamo Petroşani — Ştiinţa ciaţiilor „Tineretul nou“, „Sebe
campionatului a acestei echipe Dacia Orăştie preia însă con fost înţelese să joace numai cu de vedere tehnic. Metalul Cugir, cu Petroşani 2-0 (forfait). Ştiinţa şul“ şi „Vulturul“ Sebeş. între
arată că este hotărîtă să lupte ducerea în min. 38, cînd ace o echipă mai fuiără, a jucat cu mult Petroşani s-a prezentat cu 15
pentru un loc cît mai bun în laşi Gavrilă înscrie, dintr-o lo mingi înalte, cărora vîntul le
clasament, dacă nu chiar pen vitură de la 11 m .: 2—1. elan. minute după ora programată. cerile s-au desfăşurat în cins
M. RUGINESCEJ
tru titlu. După pauză, jocul s-a echili Clasamentul campionatului Parîngul Petroşani — Minerul tea zilei de 1 Mai şi s-au ridi
Juoînd în nota obişnuită a brat. Cei care reuşesc să înscrie regional c o re sp o n d e n t Petrila 2-0. cat la un bun nivel tehnic.
însă, sînt tot cei de la Dacia.
jocurilor din retur, duminică In min. 64, acelaşi Gavrilă pe Minerul Lupeni — Construc Pe primele locuri s-au clasat
Dacia Orăştie a întrecut destul cetluieşte scorul întâlnirii: 3—1 torul Lupeni 2-0. echipele „Vulturul“, la băieţi şi
de uşor pe Dinamo Orăştie, cu pentru Dacia Orăştie. „Sebeşul“ la fete. Echipelor li
scorul de 3—1. Minerul Vulcan — Energia s-au decernat plachete şi di
S. BRAICA plome.
Primul gol este marcat în Paroşeni 0-2 (forfait). Gazdele
corespondent
Minerul Aninoasa 18 14 1 3 42:17 29 N oi baze sportive
Gorvinul Deva 18 li 4 3 34: Î L 26
La A lb a fuîia — scoru l efapeS Dacia Orăştie 18 12 2 4 36:17 26
Corvinul II Hunedoara 18 12 2 • 4 4 Îl2 # 26 ' Iri cadrul sparfachiadei de vară a cum prin muncă voluntară s-au tran re a spartachiadei de vară a tinere
tineretului, în raionul Petroşani luna sportat, cernut şi aşternut circa 9 ca tului s-a procurat echipament sportiv
Despre echipă Victoria Haţeg aproa Echipa din Alba Iulia a demonstrat Unirea Alba Iulia 18 10 2 6 34:20 ¦22 aprilie este considerată ca luna ame mioane de zgură. La amenajarea bazei în valoare de 8.000 lei.
pe că ne-am obişnuit să dăm acelaşi din nou forma ascendentă din acest najării de baze sportive simple. Ast sportive au contribuit şi unii profesori
pranosiic. indiferent unde joacă, a- retur. încă din primele minute, gaz Parîngul Lonea 18 9 1 8 26:20 19 fel, prin muncă voluntară s-a început ai şcolii. ® Şi la Uricani din iniţiativa tov.
casă sau in deplasare, pierde şi încă dele au pus stăpîriire pe foc şi au amenajarea de terenuri de voiri, bas Ioan Mogoş, preşedintele comitelubii
la scor. Cauza? Echipa este lipsită dominat cu insistenţă. Im pauză sco Minerul Vulcan 18 7 4 7 25:28 1 18 chet etc. ® Studenţii Institutului de mine sindical şi Vasile Brici, preşedintele
de orientare tactică, condiţie fizică rul era de 3—0. In a doua repriză „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Petroşani asociaţiei sportive, s-a întreprins o ac
ctc. Singurul care face faţă cu succes Unirea Alba Iulia a mai înscris încă Metalul Cugir 18 8 1 Ô 32:37 17 ® Tinerii membri, ai asociaţiei spor continuă şi. ei amenajarea parcului ţiune de muncă voluntară pentru a-
este portarul Klein, care salvează de de trei ori. locul s-a desfăşurat tot tive Constructorul Lupeni continuă a- cultural-sportiv din jurul sălii de sport. menajarea de terenuri sportive.
multe ori echipa de la infringeri ca timpul in jumătatea de teren a echi Corvinul III Hunedoara 18 6 3 9 27:27 15 menajarea celor două piste pentru po- Pînă acum aici s-au prestat peste 500
tastrofale. pei Victoria Haţeg. picărie. In fruntea acestei acţiuni sînt ore de muncă voluntară. Se continuă Numai 1ntr-o singură zi au fost să
Şurianu! Sebeş 18 5 4 9 26:30 14 tovarăşii Constantin Alexandru, ing. paţi 200 m.c. pămîr.t. La munca vo
Duminică acelaşi Klein a salvat e- Golurile au fost înscrise de Mun loan Paraschiv, Vasile Bălan şi alţii. acum amenajarea terenului de volei luntară au contribuit şi brigăzile de
chipa Victoria Haţeg de la o înfrin- teanu (2) şi Nagij (4). Dinamo Orăştie 18 5 3 10 25:39 13 şi baschet. mineri fruntaşi conduse de Dumitru
gere la un scor şi mai sever. Rezul ® Elevii şcolii medii cu limba de
tatul cu care s-a terminat înălnirea V, B1SCĂ Victoria Gălan 18 5 3 10 20:33 13 predare romină din Petroşani au în o La Paroşeni s-a trecut la amena Vascui, Iosif Varioş şi Iiie Petre.
dintre Unirea Alba Iulia şi Victoria ceput amenajarea unui frumos teren
Haţeg este de 6—0. c o re sp o n d e n t Aurul Zlatna 18 4 4 10 21:33 12 de volei, baschet şi handbal. Pînă a- jarea unei piste pentru popicărie în VASILE HLOPEŢCH!
corespondent
Victoria Haţeg 18 0 2 16 8:60 2 aer liber. Tot pentru buna desfăşura
ETAPA VIITOARE
Şurianull Sebeş—Minerul Ani- Dinamo Orăştie, Corvinul 111
noasa, Dacia Orăştie — Aurul Hunedoara—Metalul Cugir, Vic-
Zlatna, Unirea Alba — Corvinul toria Haţeg — Victoria Călan,
II Hunedoara, Parîngul Lonea— Corvinul Deva - Minerul Vulcan.
0<XXKXXXX»OCXXXXÎOOOOOSXXXXXXXXXXX30«XX»3005 OOÎXXX»OCSXXXXX^Î0COOO€îOOOOOOOOLXX»OOCX»OCOOOOOOa«>Oî5
ÎN AJUTO RUL PR O PA G A N D IS TU LU I care primejduiau libertatea poporului niment de o mare importanţă în is şi stau în centrul atenţiei partidului întăririi legăturilor partidului cu ma
şi suveranitatea naţională a ţării noa toria poporului nostru. Prin aceasta nostru, pentru înfăptuirea lor parti sele, consolidării regimului democrat-
s-a dat. o puternică lovitură duşmani dul desfăşoară o uriaşă muncă, mo popular şi mobilizării tuturor forţelor
Partidul Muncitoresc Rosnîn stre, pacea între popoare. lor interni şi extern! ai ţării noastre, bilizează întregul popor muncitor. la lupta pentru socialism. Printre a-
Congresul a stabilit totodată şi mă s-au întărit şi mai mult forţele cla ceste hotărîri sînt cele legate de mun
suri practice în vederea ridicării ni sei muncitoare, s-a întărit rolul ei con Marxism-leninismul ne învaţă că ca sindicală, activitatea partidului în
velului ideologic al membrilor de ducător în stat, a . crescut capacitatea problema cuceririi puterii politice de rîndurile tineretului şi rezoluţiei în
lui de a mobiliza întregul popor mun către proletariat este doar începutul problema naţională. Toate acestea au
conducătorul poporului nostru partid, educării lor în spiritul unei citor la construirea socialismului. revoluţiei, că proletariatul trebuie să avut un rol însemnat în ceea ce pri
noi atitudini faţă de stat, ţaţă de a- cucerească şi puterea economică, să veşte îmbunătăţirea muncii de mobili
Crearea P.M.R. pe baze politice, desfiinţeze relaţiile de producţie capi zare a maselor largi în jurul parti
vutul obştesc, punînd ca sarcină im ideologice şi organizatorice inarxist- taliste, fără de care nu se poate crea dului, pentru traducerea în viaţă a
pe drumul construirii socialismului portantă zdrobirea oricăror încercări leniniste a însemnat victoria defini baza economică socialistă. sarcinilor puse de construcţia socia
de deviere ideologică, oricăror mani tivă a marxism-leninismului asupra listă.
festări de oportunism. reformismului, a oportunismului în
mişcarea muncitorească din Romînia. Prin crearea sectorului socialist în
P.M.R. a fost creat pe baza uni Călăuzindu-se după principiul mar- economia naţională s-a format o bază
Congresul I al P.M.R. consfinţind puternică pentru înfăptuirea politicii
(Etapa !I-a a revoluţiei populare) tăţii organice a clasei muncitoare. A- crearea partidului unic al clasei mun xist-leninist, plenara C.C. al P.M.R. economice a partidului. Aplicînd învă
ceasta înseamnă că partidul pune un citoare din ţara noastră a stabilit şi ţătura leninistă cu privire la indus
sarcinile legate de conslruirea socia din 10—11 iunie 1948 a trasat ca trializarea socialistă, P.M.R. pune pe
lismului şi a chemat întregul popor primul plan dezvoltarea Industriei mij
La 30 Decembrie 1947 a fost răs plină a socialismului. Prin crearea 1 9 4 4 , a c o n s t i t u i t u n s u c c e s d e s e a accent deosebit pe apărarea unităţii muncitor la lupta pentru traducerea sarcină trecerea principalelor mijloace loacelor de producţie, cu pivotul ei,
lor în viaţă. industria constructoare de maşini. A-
turnată monarhia şi proclamată Repu partidului unic se lichida .sciziunea m ă a l c l a s e i m u n c i t o a r e şi a c r e a t rîndurilor sale, pe îmbunătăţirea con de producţie, în inîinile statului popu ceastă orientare a fost stabilită în e-
In P.M.R. — continuatorul eroicelor senţă încă la Conferinţa Naţională a
blica Populară Romînă. Aceasta a în rîndurilor clasei muncitoare şi astfel c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u f ă u r i r e a tinuă a compoziţiei sale şi pe puri lupte duse de P.C.R. — clasa munci lar şi transformarea lor în bun al în P.C.R. din 1945, unde s-a precizat că
toare din ţara noastră, întregul popor trebuie să creăm o industrie grea, pu
semnat desăvîrşirea revoluţiei burghe- se putea asigura mobilizarea cu mult p a r t i d u l u i u n ic . tatea rîndurilor sale. Partidul nu to muncitor au găsit conducătorul înţe tregului popor. La 11 iunie 1948, ternică, bazată pe folosirea raţională
lept, verificat, care să le călăuzească a bogăţiilor naturale ale ţării.
zo-democratice şi trecerea la etapa Pînă la ţinerea congresului de con lerează în rîndurile sale grupuri şi lupta şi munca pentru făurirea orîn- Marea Adunare Naţională a consfin
revoluţiei socialiste. stituire al P.M.R. — februarie 1948 — grupuleţe, unitatea sa de monolit fiind duirii socialiste. Naţionalizarea a creat condiţii pen
se realizase unitatea organică a par bunul cel mai de preţ care trebuie pă ţit prin lege naţionalizarea întreprin tru a se putea trece în mod practic
Prin instaurarea Republicii Populare tidului, congresul avînd sarcina de a zit de fiecare membru de partid. P.M.R. — .conducătorul la industrializarea socialistă a ţării.
Romîne, statul democrat-popular a de consfinţi existenţa unui singur stat derilor industriale, miniere, bancare de
venit 6 formă a dictaturii proletaria major conducător al clasei muncitoare, Călăuzindu-se de învăţătura leninistă poporului nostou în ©para Partidul nostru a arătat că proble
tului care avea ca sarcină de a li al poporului muncitor. Congresul avea care arată că tăria partidului, capa asigurări şi transport. , ma dezvoltării industriei grele este o
chida exploatarea omului de către om, de asemenea sarcina de a elabora citatea sa de luptă constă în compozi de făurire a socialismului chestiune de ordin vital, că de ea de
de a construi economia şi cultura so mal mare succes a întregului popor măsurile necesare în vederea consoli ţia sa socială, în calitatea membrilor Naţionalizarea principalelor mijloace
cialistă, de a educa masele în spiri muncitor la opera de construire a so dării acestei unităţi. săi. Congresul a subliniat necesitatea Sub conducerea P.M.R. poporul de producţie din industrie a însemnat pinde bunăstarea materială şi cultu
tul marxism-leninismului şi a le a- cialismului. curăţirii partidului de elementele duş muncitor din patria noastră a trecut un act revoluţionar. Ea a desfiinţat rală a poporului, precum şi indepen
trage la conducerea treburilor de stat P.M.R. a luat fiinţă în urma unei mănoase, necinstite. la înfăptuirea cu succes a sarcinilor proprietatea capitalistă în principalele denţa economică şi politică a ţării.
şi obşteşti, de a apăra cuceririle re C re a re a P.M.R- —~ temeinice munci de lămurire ideolo etapei revoluţiei socialiste, la construi ramuri industriale şi a pus capăt pen-
voluţionare ale poporului. gică, s-a închegat ca rezultat al luptei De ta crearea sa, P.M.R. a preci rea economiei şi culturii socialiste. Iru totdeauna exploatării omului de Partidul nostru s-a ridicat cu hotă-
vicforia definitivă neîmpăcate împotriva reformismului şi zat că fiecare membru de partid are către om în întreprinderile naţiona rîre împotriva diferitelor teorii reac
Datorită politicii juste a P.C.R., a marxism-leninismului a tuturor duşmanilor unităţii clasei datoria de a păstra cu stricteţe dis In baza politicii P.M.R. stă înfăp lizate. Prin naţionalizare s-a creat un ţionare care susţinea« că poporul nos
datorită rolului condu.căior al partidu muncitoare. ciplina de partid, de a apăra unitatea tuirea planului leninist de construire puternic sector socialist în economia
lui în revoluţia populară, trecerea la asupra reformismului partidului. naţională al cărei rol conducător se tru nu poate construi şi conduce o
rezolvarea sarcinilor etapei revoluţiei şi oporfunismului In raportul politic general al C.C. a socialismului. Urmărind satisfacerea afirmă cu tot mai multă tărie. industrie proprie. Politica P.M.R de
socialiste s-a făcut fără o explozie re prezentat la Congres, în statutul a- Unitatea şi coeziunea partidului, tot mai deplină a nevoilor materiale industrializare socialistă se bacto 'ă
voluţionară, s-a evitat războiul civil, în m işcarea muncitorească doptat, s-a analizat felul în care s-a mobilizarea masei largi a membrilor şi culturale ale celor ce muncesc, In întreprinderile naţionalizate, pe
saltul calitativ revoluţionar s-a în din fa ra noastră ajuns la crearea P.M.R. şi principiile de partid la realizarea politicii parti planul leninist de construire a socia baza proprietăţii socialiste asupra mij pe posibilităţile reale ale ţării noae.Lt*,
făptuit pe cale paşnică, întreaga pu care stau la baza partidului. dului, pot fi asigurate numai prin a- lismului prevede industrializarea so loacelor de producţie, au apărut rela pe ajutorul frăţesc acordat de Uniunea
tere politică a fost preluată de către Partidul Muncitoresc Roinî-n s-a plicarea consecventă a principiului cialistă a ţării, transformarea socia Sovielică, pe relaţiile de colaborare şi
clasa muncitoare. creat în februarie 1948. El este rezul In baza realizării P.M.R. a stat listă a agricullurli, înfăptuirea revo ţii de producţie noi, relaţii de colabo
tatul luptei îndelungate dusă de principialitatea de clasă. In statutul centralismului democratic. De aceea luţiei culturale. Aceste sarcini au stat rare şi ajutor reciproc între oamenii ajutor reciproc dintre toate ţării- la
Deţinînd puterea de stat, clasa mun P.C.R., care, de la înfiinţare, şi-a pus adoptat se prevedea, că , ideologia par acest principiu este principiul funda muncii eliberaţi de exploatare. Naţio gărului socialist.
citoare din ţara noastră avea posibi ca sarcină să realizeze unitatea poli tidului este ideologia de clasă a pro.- menta! al construcţiei P.M.R. nalizarea principalelor mijloace de
litatea să treacă la rezolvarea măre tică şi organizatorică a clasei munci letariatului — marxist-leninistă — şi
ţelor sarcini ale revoluţiei socialiste. toare din ţara noastră. Crearea Fron că în întreaga sa activitate P.M.R. se Statului adoptat stabilea că P.M.R. producţie a creat condiţiile pentru
Pentru aceasta se cerea însă crearea tului Unic Muncitoresc în preajma lui călăuzeşte după învăţătura marxist- este detaşamentul de avangardă, or trecerea la planificarea economiei na
partidului unic al clasei muncitoare, 1 Mai 1944 a însemnat prima victo leninistă. P.M.R. s-a închegat ca re ganizat al clasei muncitoare,, compus ţionale, a deschis nemijlocit calea spre
partid care să-şi fixeze ca obiectiv rie importantă în lupta pentru lichi zultat al luptei neîmpăcate împotriva din cele mai devotate, mai conştiente
principal luptă pentru victoria de darea sciziunii rîndurilor clasei mun exploatării, împotriva tuturor celor elemente ale clasei muncitoare. construirea socialismului în ţara noa
citoare. De asemenea, făurirea unită stră.
ţii mişcării sindicale în septembrie Crearea P.M.R. constituie uri eve
Trecîndu-se la construirea socialis
mului, C.C. a! P.M.R. a elaborat mai
multe hotărîri importante în scopul
