Page 71 - 1959-04
P. 71
Nr. 1347 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
asra^CiC»K*ttomt»:«?ri nsoKcmm»ttvnr»/iiiniMMmmfcBgM
 89-a aniversare a naşterii lui V. I. LENIN IN ZECE ZILE C onsfătuirile de producţie —
In oraşul lui Lenin'WVA-; De la minus 1.800 mijloc de analiză şi îmbunăfăfire a
la plus 185 tone
activifăfii brigăzilor de cîmp din G.A.C.
(Urmare din pag. l-a) Babuşkin a relatat lui Vladimir Aceasta este prima mare statute a Cea mai mare cantitate de perturbări în procesul de extrac Din îndemnul organizaţiei de bază Asigurîndu-se o prezenţă la lucru de
Ilici Lenin această întîmplare. In- lui Lenin ridicată la Leningrad, cu cărbune cocsificabil necesar coc- ţie al cărbunelui. In afară de a- P./VLR. şi a consiliului de conducere sută la sută, în numai 4 zile s-au mal
irovici“ cunoştea bine situaţia mun tr-una din locuinţele conspirative de mijloacele materiale adunate de mun sarilor hunedoreni este livrată de ceasta am mai avui defecţiuni şi de la G.A.C. „6 Martie" din Cîlnic, însămînţat 15 ha. cu borceag, 10 ha.
citorilor din uzine şi fabrici, era la bariera Nevski, Lenin a scris în citorii uzinei. exploatarea minieră Lupeni. In în organizarea brigăzilor. Cel raionul Sebeş, cele două brigăzi de
întotdeauna la curent cu evenimen colaborare cu muncitorul Babuşkin primele două luni, datorită gre mai elocvent exemplu în acest cîmp ţin consfătuiri de producţie a- cu orz, 10 ha. cu sfeclă de zahăr şi
tele şi viaţa politică a cartierului. manifestul „Către muncitorii uzinei Maşini pariind marca uzinei „V. I. utăţilor întîmpinate, minerii de sens, este acela că deşi aveam tuncl clnd în faţa lor stau sarcini im s-au plantat cartofii timpurii pe cele
In activitatea sa propagandistică el Semeannikov", în care, făcînd bilan Lenin“ lucrează în prezent în Don portante şi ori de cîte ori ii se ivesc 4 ha. planificate. In felul acesta, co
folosea larg fapte şi exemple con ţul grevei terminate cu victoria bas şi Kazahstan, în Ural şi la hi la Lupeni au rămas datori pa abataje frontale, nu reuşeam să unele greutăţi în muncă. lectiviştii din Cîlnic au terminat însă-
crete din viaţa întreprinderilor de la muncitorilor, el explica că principala drocentrala Timleanskaia, în China triei cu o însemnată cantitate scoatem „ziua şi fîşia“. Aici mai mînţările din epoca l-a în mai puţin
bariera Nevski. Acest lucru imprima armă a proletariatului în lupta îm şi Polonia, în Bulgaria şi Rominia. de cărbune. Dintre sectoare, toar interveneau însă şi anumite gre Înainte de începerea lucrărilor din de 8 zile faţă de 10 zile cît le-a fost
convorbirilor sale o deosebită putere potriva asupritorilor este coeziunea, te slab stătea sectorul III, care utăţi provocate de condiţiunile campania agricolă de primăvară de angajamentul.
de convingere. Cuvintele lui Lenin organizarea şi unitatea de fier. De începutul activităţii revoluţio deţine ponderea în producţia mi geologice. pildă, avînd în vedere importanţa a-
se înrădăcinau adine in sufletul as- nare a lui V. /. Lenin este legată nei Lupeni. Spre stîrşitu.1 trimes cestor lucrări, colectiviştii au hotărît să După ce au început însămînţările
cultătortior. Dimineaţa Babuşkin a difuzat ma şi o altă mare întreprindere de la trului însă, datorită măsurilor ÎNTREBARE : Aţi amintit de ţină o consfătuire de producţie la care din epoca Il-a, cele două brigăzi au
nifestul printre muncitorii uzinei. Bl bariera Nevski — combinatul de ţe politice şi organizatorice luate iniţiativa „Ziua şi fîşia". Cum o să participe membrii ambelor brigăzi, ţinut fiecare, Separat, cîte o consfătu
...Printre puţinele clădiri vechi era transmis din mină în mină, ci sături fine şi tehnice „Thälmann", şi aplicate în mod judicios, tre vedeţi şi ce aţi reuşit să obţineţi in această consfătuire colectivişti ca ire de producţie la locul de muncă.
păstrate pină astăzi la bariera tit şl recitii. Acesta a fost primul care înainte de revoluţie aparţinuse burile au început să meargă mai prin aplicarea ei ? Mihai Molner, Petre Dragoş şi alţii In brigada a l-a, condusă de tov. lo-
Nevski este şi casa cu numărul 69. manifest cu caracter agitatoric al unor fabricanţi englezi. In Petersburg sif Schmidt, s-a constatat că n-au fost
Casa¦ a fost refăcută In întregime. marxiştilor ruşi. ea îşi cîşiigase o faimă tristă da bine. RĂSPUNS : Aş putea spune au arătat că unele dintre ogoarele de folosite din plin atelajele gospodăriei.
Atei locuiesc în prezent muncitori şi torită condiţiilor deosebit de grele că datorită aplicării acestei ini toamnă nu sînt bine pregătite, că în Colectivistul' Matei Schmidt a propus
funcţionari de la întreprinderile din Cu muncitorii uzinei Semeannikov, în care lucrau şi trăiau muncitorii. toamnă s-au arat superficial unele par ca la cele 16 alelaje de care dispune
apropiere. Vladimir Ilici Lenin a fost în legă Aşa se face că în luna martie ţiative am reuşit, în cea mai cele de către tractoriştii de la S.M.T. brigada să muncească fiecare colecti
tură mulţi ani. In zilele insurecţiei La 6 noiembrie 1895 muncitorii Miercurea. In consfătuirea de produc vist, prin rotaţie. Metoda aceasta a
La sflrşltul veacului trecut, în a- armate din Octombrie, pe teritoriul fabricii au declarat grevă. mina Lupeni şi-a ----------------- ___ __________ mare parte, să ţie colectiviştii au stabilit ca înainte de fost adoptată de către toţi membrii
ceastă casă funcţiona una din şco uzinei se afla unul din comandamen 1 » A r v v w v rWV VV Vv v V V V V V V V. V S / V V a grăpa ogoarele şi de a începe însă- brigăzii şi s-a observat o îmbunătă
lile duminicale serale ale societăţii tele bolşevice din bariera Nevski. in acele zile Vladimir Ilici Lenin mînţările să are din nou parcelele res ţire radicală a folosirii atelajelor. Aşa
tehnice ruse. La această şcoală In noaptea istorică de 25 octombrie a scris celebrul manifest către mun depăşit sarcinile Convorbire cu tov. ing. recuperăm cele pective, lucru ce l-au efectuat în grabă. se face că brigada l-a a ajuns frun
preda Nctdejda Konstantinovna Krup- 1917 detaşamente înarmate ale găr citorii şi muncitoarele de la fabrica Apoi au început semănatul. Au însă- taşă pe gospodărie.
skata. Aici se ducea o mare muncă zilor roşii din uzină au ocupat cele „Toraton", în care el analizează re de plan. Secto NICOLAE ZAVOIANU 1.800 tone de mînţat în cîteva zile 10 ha. cu floa-
polUică-edacaiivă. In memoria vete mai importante obiective din oraş. zultatele politice ale grevei şi for rea-soareltii. şi 21 ha. cu ovăz. Orga Cele două brigăzi organizează cons
ranilor de la bariera Nevski este şt Un detaşament a luat parte la a- mulează sarcinile de viilor ale luptei rul III al aces şeful sectorului III al minei Lupeni cărbune. Este o nizaţia de bază şi consiliu! de condu fătuiri de producţie de 20-30 minute,
In prezent vie faima acestei şcoli ca saltul Pătatului de iarnă. politice şi economice a iexiilişiilor. tei mine, deşi iniţiativă deose cere al G.A.C. „6 Martie" au consta ori de cîte ori se simte nevoia.Efl-
un focar de educaţie revoluţionară. tat însă că ritmul însămînţărilor e mult cacitatea acestcr consfătuiri este ară
In primele luni ale puterii sovie Corpurile acestei fabrici — astăzi in ziua de 20 V V V V'"V> ss '?‘V'V' bit de valoroasă mai lent decît cel planificat. In consfă tată de stadiul înaintat în care se
Vladimir Ilici Lenin se întîlnea tice, la 17 ianuarie 1918, Vladimir combinatul „Thälmann" — ascunse tuirea de producţie ce a avut loc ime găsesc lucrările agricole de primăvară
adeseori aici cu cei mai înaintaţi Ilici Lenin a semnat personal de pe jumătate după copacii deşi, se martie avea un minus de 1.800 care trebuie susţinută şi extinsă. diat după această constatare, colecti din G.A.C. „6 Martie“ Cîlnic. In
muncitori revoluţionari. însufleţiţi de cretul cu privire la naţionalizarea văd pe mala! drept al Nevei, de viştii au arătat că înlîrzierea se dato- epoca l-a, aici s-au însămînţat cu di-
'cavlntal lui Lenin, de aloi porneau uzinei Semeannikov. In istoria ve după arcadele podului Volodarski tone de cărbune, a reuşit să-şi La sectorul nostru o aplică cu reşte neparticipării la muncă a unora ierile ciiliuri 123 hectare teren. Acum
mancitorii-agitatori spre atelierele chii uzine s-a deschis o nouă pa construit în anii puterii sovietice. dintre ei şi s-au angajat să lămu colectiviştii din cele două brigăzi de
fabricilor şi uzinelor pentru a de- gină. depăşească planul lunar cu 185 mult succes, în ultima vreme bi rească pe toţi colectiviştii ^ă partici cîmp1 au terminat plantatul cartofilor
masca autocraţia ţaristă şi pe ex De numele luminos al lui Lenin pe la terminarea însămînţărilor din de toamnă pe cele 10 ha. planificate
ploatatori. De aproape două sferturi de veac este legată pentru totdeauna glori tone. neînţeles, grupele conduse de epoca l-a. Colectivişti ^harnici ca Mihai şi muncesc cu rîvnă pentru terminarea
oasa barieră Nevski — vechi car Ftiss, Ionn Schmidt, Mihai Greger şi însămînţării porumbului. Pînă în ziua
Pe malul sting al Nevei se în uzina poartă cu cinste numele ma tier muncitoresc care din an în an Pentru a afla care au fost Sabin Cihioancă şi Vasile Luca. alţii au dus o intensă muncă de lă de 15 aprilie a.c., sprijiniţi şi de un
tind corpurile atelierelor uzinei con devine toi mai frumos. In raionul murire cu vecinii lor care apoi au în tractor al S.M.T. Miercurea, ei au în
structoare de maşini „V. I. Lemn", relui Lenin. Nevski exişiă în prezent 34 de şcoli principalele măsuri aplicate, care ÎNTREBARE : E totuşi sur ceput să vină cu regularitate la lucru. sămînţat cu porumb 45 ha. din cele
înainte de revoluţie această uzină se 3 casé de cultură, 12 cluburi mim 70 ha. planificate.
numea Semeannikov. In atelierul In faţa clădirii principale a uzi citoreşii, 99 de biblioteci, 7 spitale ău fost metodele de lucru dato prinzător faptul că în numai 10
mecanic al acestei uzine lucra prin mai muH de 60 policlinici, dtspen
anii 90 ai secolului trecut muncito nei se înalţă un monument — chipul sare; sanatorii, centre sanitare şi spi rită cărora a fost posibilă obţi zile aţi reuşit să recuperaţi 1.800
rul revoluţionar Ivan Babuşkin, unul tale pentru copii.
din primii discipoli ai- lui Vladimir turnat în bronz al lui Vladimir Ilici. nerea acestui succes, ne-am a- de tone. Ce măsuri aţi luat pen
Ilici Lenin, ajutorul său cel mai a- Colectivele întreprinderilor din ra
proplat In cadrul Uniunii de luptă In mina stingă ei ţine o carie, iar ionul Nevski întîmpinăt a 89-a ani dresat şefului de sector, ing. tru aceasta ?
pentru eliberarea clasei muncitoare"¦
mina dreaptă este îndreptată spre versare de la naşterea marelui Lenin < Nicolae Zăvoian u. RĂSPUNS : Prima măsură a K'@—
In decembrie 1894 în ziarele din fost aceea de a crea condiţii
Petersburg a apărut o ştire despre uzină. Pe postament a fost fixată o cu noi succese în muncă, pentru bi Dăm mai jos convorbirea a- irontaliştilor pentru a putea M incir Ie de tractorist
vută. scoate în fiecare zi o fîşie. Cele
placă de marmură cu inscripţia: nele patriei iubite. mai importante însă au fost mă (Urmare din pag. l-a) tul său natal — şi în anul 1949
ÎNTREBARE : După părerea surile privitoare la aproviziona s-a angajat ca ajutor de tracto
„Iubitului conducător şi învăţător ai dvs., care sînt cauzele rămînerii rea cu toate cele necesare locu ie şi mai mult, mă voi strădui... rist ta S.M.T. Alba. Aici a în
sectorului III sub pian Ia înce rilor de muncă. Transportul a Din vorbă in vorbă, tracto drăgit. meseria. A fost trimis la
clasei muncitorae. 8 august 1926". putul acestui an ? mers în această perioadă foarte o şcoală de tractorişti, la Tg.
bine, aşa că vagonefe erau sufi ristul ne spuse că pe timp ne Jiu, pe timp de un an şi jumă
RĂSPUNS : Ca aproape toate ciente : lemn de asemenea, în favorabil ajută colectiviştilor tate. După terminarea şcolii,
sectoarele, minei Lupeni, şi noi fine, totul. Nici un inginer, teh din G.A.C. „Petofi Sdndor“ viaţa lui s-a împletit cu cea a
am avut de trecut peste multe nician sau maistru n-are ce că să-şi repare motoarele stabile colectiviştilor de la „Petofi Sdn
greutăţi. Iarna ne-a găsit cam uta la „zi“ : „toţi alături de bri pentru pompele de irigaţie, îi dor“. Şi aici a învăţat, multe.
nepregătiţi, din care cauză trans găzi“, aceasta e lozinca noastră. ajută la repararea atelajelor Şi mai învaţă. Citeşte neobosit
portul a mers. foarte defectuos. proprii etc. De asemenea, el îi manuale de specialitate, litera
Ori după cum se ştie, lipsa va- ajută prin îndrumări tehnice, tură beletristică şi politică, ci
gonetelor goale atrage după sine critici clnd este cazul, în şe teşte presa. Se pregăteşte pen
dinţele de lucru şi în adunările tru un examen g reu : Peste ci-
„revolta de la uzina Semeannikov" Acolo unde s-a constatat că bri generale la care ia deseori par teva zile va fi pus în discuţia
te. Cunoaşte şi faptul că har adunării generale pentru a fi
provocată de înitrzierile în-plata sa găzile nu sînt complecte, sau nicii colectivişti de ta .,Petofi primit. în rindurile membrilor de
Sdndor" sînt în întrecere c u .cei partid. Va păşi atunci în fala
lariilor. schimburile nu sînt omogene, am din Năclăştia Inferioară şi că tovarăşilor săi, cu fruntea sus,
s-au angajat să obţină în medie cu sufletul plin de mîndrie. Nu
Asemenea ştiri se întîlneau In trecut la reorganizarea brigăzi la ha. cel puţin 2.500 kg. grîu, mai e sluga de ieri. Astăzi, se
lor. Datorită acestui fapt randa 3.500 kg. porumb, 2.000 kg. mîndreşte cu numele de tracto
presă şi înainte. Munca istovitoare, floarea-soarelui şi 32.000 kg.
mentele au crescut mult. AAai sfeclă de zahăr. Pentru reali rist, cu realizările însemnate pe
amenzile şi concedierile, reţinerile amintesc că ne-am îngrijit să zarea şi depăşirea acestor an
gajamente luptă şi el. care le-a obţinut. Şi o face pe
din salarii şi aşa foarte mici, um dăm minerilor scule suficiente
pleau paharul răbdării muncitorilor şi de calitate. Apreciem în acest Ne-a povestit tractoristul şi bună dreptate. Este unul dintre
cîteva fragmente din viaţa sa.
şt provocau agitaţii spontane............. sens, aportul adus de sectorul tractoriştii cu care şi S.M.T.-ut
De mic copil a slugărit pe tă'
De data aceasta, cîteva mii de mecanic al minei. Toate măsu unii chiaburi din Stremţ — sa Orăştie se poate mindri pe drept
muncitori s-au adunai în faţa birou
rile pe care le-am luat au fost cuvint.
lui uzinei. Administraţia a chemat în prealabil discutate cu biroul
poliţia. In ajutorul ei au sosit ca organizaţiei de bază. De altfel
zacii şi pompierii. Pompierii au des nici n-am fi reuşit să tăcem mare
făşurat furtunurile şi au stropit mul
ţimea cu apă rece ca gheaţa. Dar lucru dacă n-am ti fost sprijiniţi
nici acest lucru n-a putut goni pe de agitatori. Ei au fost aceia
care zi de zi, de la om la om,
muncitori.
Administraţia a început să şovăie: au dus muncă de lămurire pen
tru ca măsurile luate să prindă
de astă dată muncitorii nu se mai
viaţă. Numai datorită comuniş
comportau ca înainte, ci se ţineau
tilor am reuşit ca în brigăzile
mult mai uniţi, mai încrezători în noastre să existe disciplină, să
existe aceeaşi preocupare pentru
forţele lor.
Victoria a fost de partea muncito a scoate cît mai mult cărbune ia
r ilo r n o a p te a administraţia a făcut suprafaţă.
plata salariilor. N. A.
X>LXXXXXXXXXXJ^0 CXK>3 0 0 GCCC0 QCXX>ÍXX2íX » 0 0 0 0 0 raX>CKXX>CO toOOCXXXXXXXXXXXÎCOOOOOOOOÉi^XKJOOOOOOCXXÎOÔOOCOOCCOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXîOOOaSOCXSOCXJ-OCOOOOOCOOOOOCCOCXXXX^GOOGCX!Co-3COCGCÔCCôrAOC)COCG4X
Elaborarea şi îndeplinirea primelor întîmplnăte, oamenii muncii, sub con ramuri ale industriei, au apărut noi 1959 în care se prevede dezvoltarea tru făurirea economiei socialiste uni niul transformării socialiste a agricul liste. Au fost create în regiune un nu
două planuri anuale de stat pe 1949— ducerea înţeleaptă a Partidului nostru, oraşe industriale pe harta ţării noa mai departe şi într-un ritm susţinut tare. turii, indicînd căile de întărire econo- măr de 138 gospodării colective, 135
1950, a planului cincinal de dezvol au reuşit să îndeplinească înainte de stre, puternice centrale electrice. a industrializării socialiste a ţării, pu- mico-organizatorică a gospodăriilor co întovărăşiri agricole şi 222 întovărăşiri
tare a economiei naţionale pe anii termen măreţele prevederi ale cinci nîndu-se accent pe industria grea şi în La baza transformării socialiste a a- zootehnice, în care s-au unit un număr
1951—1955 au fost o expresie con nalului. Succesele obţinute în înfăp Insuşindu-şi politica partidului ca o primul rînd pe industria constructoare griculturii partidul a pus principiul le lective şi întovărăşirilor existente, a de peste 73.000 familii de ţărani mun
cretă a liniei politice a partidului de tuirea primului cincinal sînt o expre politică a lor proprie, masele de mun de maşini. ninist al liberului consimţămînt. Orga pus lin accent deosebii pe necesitatea citori.
Industrializarea socialistă, de construi sie a justeţei politicii economice a citori antrenaţi în întrecerea socia nizaţiile de partid desfăşoară o susţi creării fermelor anexe şi lărgirea fon
re a socialismului în patria noastră. partidului nostru. listă au luptat cu entuziasm pentru In prezent oamenii muncii din întrea nută muncă politică pentru lămurirea dului de bază. Suprafaţa cooperativizată reprezintă
realizarea planului de producţie pe ga ţară luptă cu însufleţire pentru tra ţărănimii muncitoare despre avantajele azi peste 50- la sută din suprafaţa
Unul din obiectivele de bază ale In anii primului cincinal, în indus 1958. Rezultatele strădaniilor sînt o- ducerea în viaţă a prevederilor pla muncii în comun a pămîntului. Totoda Luptînd pentru aplicarea holărîrii Ple coopcrativizabilă a regiunii. Aceasta
planurilor de stat pe 1949 şi 1950 a tria construcţiilor de maşini au fost glindite în comunicatul Direcţiei Cen nului de stat pe 1959, ceea ce va în tă partidul s-a îngrijit de crearea ba narei din 3-5 martie — de la a cărei dovedeşte că ţărănimea muncitoare se
fost dezvoltarea industrială a ţării pe construite în întregime sau radical trale de Statistică asupra îndeplinirii semna un important pas spre socialism. zei tehnico-materiale a agriculturii so apariţie zilele trecute s-au împlinit 10 convinge . tot mai mult de justeţea
drumul socialismului. Din totalul in lărgite 58 de întreprinderi printre planului de Stat al R.P.R. pe anul cialiste. ani — pe linia transformării socialiste politicii partidului, de faptul că par
vestiţiilor, în planul pe anul 1949, care : „losif Rangheţ", „Tudor Vladi- 1958. Pe ansamblul industriei socia In primul trimestru al acestui an si- a agriculturii s-au obţinut succese im tidul o conduce pe drumul belşugului
47,2 la sută au fbst alocate pentru inirescu" Bucureşti, „Electro-Putere“ liste planul producţiei globale a fost derurgiştii hunedoreni au dat patriei Industrializarea socialistă a ţării, a- portante. şi fericirii.
mijloacele de producţie industrială. Craiova, Fabrica de rulmenţi Bîrlad, îndeplinit în proporţie de 103,9 la peste plan 13.625 tone oţel Martin şi jutorul Uniunii Sovietice, colaborarea
Planul pe 1949 a fost îndeplinit în etc. S-a dezvoltat mult industria chi sută, iar la producţia marfă în pro electric, 12.134 tone blumuri brame şi cu ţările de democraţie populară au Aşa cum arată tovarăşul Gh.Gheor- Aplicînd cu consecvenţă politica par-
proporţie de 100 la sută, iar pe 1950 mică, energetică, siderurgică şi ex porţie de 103,2 Ia sută. dat posibilitatea statului nostru să în giu-Dej în expunerea din 6 martie, i’dulni de lichidarea exploatării omului
în proporţie de 104 la sulă. La sfîr- tractivă. Numai la Combinatul side ţagle, şi 16.902 tone cocs. Minerii Văii zestreze agricultura cu tehnică nouă. ţinută în faţa activului de partid din de către om, Prezidiul Marii Adunări
şltul anului 1950 voltîmul producţiei rurgic Hunedoara au intrat în func Faţă de 1957 producţia în siderurgie Jiului au extras peste sarcinile de In anii primului cincinal au fost în oraşul şi regiunea Bucureşti, „pînă a- Naţionale, în 28 marlie a.c., a dat
industriale depăşise cu mult nivelul ţiune în primul şi al doilea cincinal a crescut cu 18 Ia sută, a construc plan, în aceeaşi perioadă, 6.501 tone fiinţate 85 de noi S.M.T., numărul total cum aproape două milioane de familii publicităţii „Decretul pentru lichidarea
dinainte de război. In mod deosebit două noi furnale, unul de 450 mc., ţiilor de maşini cu 12,4 la sută, fapt cărbune cocsificabil şi 11.624 tone al S.M.T. ajungînd la 235. Dispunînd din totalul de cca. 3.600.000 de familii rămăşiţelor oricăror forme de exploata
a crescut producţia de energie electri altul de 700 mc., o uzină cocsochimică, ce a făcut, posibilă dotarea întreprin cărbune energetic. de tractoare şi maşini agricole perfec ţărăneşti, au păşit cu hotărîre şi încre re a . omului de către om în agricultu
că, oţel, fontă, motoare şi chimică. o fabrică de aglomerate a minereu derilor noastre cu mult mai multe ma ţionate S.M.T. ajută ţărănimea munci dere pe calea agriculturii socialiste". ră, în scopul ridicării continue a ni
rilor. şini şi utilaje produse în ţară. Punînd accent pe industrializarea so toare la obţinerea de recolte bogate, Suprafaţa ce o ocupă sectorul socia velului de trai, material şi cultural al
Succesele obfînufe cialistă a ţării, partidul n-a pierdut o ajută să vadă superioritatea muncii list şi de stat e în prezent de cca. ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării
In anul 1955 producţia noastră in In 1958 au fost puse în funcţiune din vedere faptul că socialismul nu în comun şi cu mijloace moderne a 8.400.000 ha. reprezentînd 60% din to construcţiei socialiste“.
în îniăpfusirea primului dustrială era de 2,9 ori mai mare de noi capacităţi de producţie: la Combi poate fi construit numai în oraşe, ci pămîntului. talul suprafeţei agricole a ţării.
cît în 1938 şi de 3,4 ori mai mare ca natul siderurgic Hunedoara — trei cuprinde şi transformarea socialistă a In multe sate dăinue încă rămăşiţe
şi celui de-ai doilea in 1948. Procesul industrializării so cuptoare Martin cu o capacitate de Congresul al II-lea al P.M.R. con- Pentru realizarea unei producţii a- ale unor relaţii de producţie învechite
cialiste a ţării noastre a cunoscut un 420.000 tone oţel pe an şi laminorul agriculturii. Plenara C.C. al P.M.R., sţatînd o rămînere în urmă a sectoru gricole sporite, pentru uşurarea muncii ca : „darea în parte“, sau în arendă a
cincinal, expresie a jjusiefei ritm fără precedent. Ritmul de dezvol Bluming de 1.000 mm. cu o capacita din 3-5 martie 1949 a trasat sarcinile lui socialist al agriculturii, a pus sar colectiviştilor şi întovărăşiţilor, a celor pămîntului. Chiaburii mai exploatează
tare al industriei noastre socialiste a te de 1.000.000 tone oţel-lingouri pe partidului în domeniul întăririi alianţei cina intensificării muncii politice şi or ce muncesc în gospodăriile agricole de munca salariată şi vînd la preţ de
politicii economice depăşit cu mult ritmul de dezvoltare an. In industria petroliferă, la rafină- clasei muncitoare cu' ţărănimea mun ganizatorice în vederea înaintării în stat, statul a înzestrat agricultura speculă muncitorilor de la oraşe roa
al Industriei ţărilor capitaliste, ceea nia nr. 1 Ploeşti, a fost pusă în funcţie citoare şi pentru transformarea socia tr-un ritm mai accelerat pe calea trans noastră cu tractoare şi maşini agri dele muncii altora.
a partidului nostru ce dovedeşte superioritatea sistemului o instalaţie de desalinare electrică cu listă a agriculturii. formării socialiste a agriculturii, cu cole moderne, învestind numai în anii
economic socialist faţă de sistemul o capacitate de 1.200.000 tone ţiţei pe respectarea strictă a liberului consimţă 1956-1960 circa 11 miliarde lei pentru Succesele deosebite obţinute pe tă-
Incepînd cu anul 1951 s-a trecut la capitalist şi exprimă avîntul în mun an. In industria chimică a fost pusă Partidul arată că, ţărănimea mun mînt a ţăranilor muncitori. acest scop. rîmul construcţiei socialiste la sate au
primul plan cincinal de dezvoltare a că a! poporului nostru eliberat de sub în funcţiune parţial Uzina de super- citoare nu poate scăpa de starea de impus şi impun lichidarea acestei stări
economiei naţionale. Această trecere a jugul capitalist. fosfat şi acid sulfuric Năvodari, etc. înapoiere economică şi culturală decît După Congresul al 11-lea al P.ALR. Pe baza directivelor Partidului, nu de lucruri. Măsurile luate prin Decret,
fost posibilă datorită succeselor obţi pe calea unirii gospodăriilor mici şi s-a îmbunătăţit munca în vederea trans mai în cursul acestui an agricultura pun capăt jecmănirii chiabureşti şi e-
nute de regimul democrat-popular şi Congresul al 11-lea al P.ALR. din O contribuţie de seamă în depăşirile mijlocii în mari gospodării colective, formării socialiste a agriculturii. Ur- noastră va primi încă 9.150 tractoare, vazionismului, dînd pămînturile ascun
în mod deosebit succeselor primelor decembrie 1955, analizînd succesele de plan din industrie pe 1958 au dat-o care pot folosi maşinile celfe mal per rnînd calea arătată de partid, tot mai 4.700 combine, 6.200 semănători şi alte se şi lucrate cu sudoarea altora în fo
planuri anuale. obţinute în domeniul industrializării şi harnicii noştri mineri şi siderurgişti. fecţionate şi să lucreze pămîntul după mulţi ţărani muncitori şi-au unit pă- maşini, parcul de tractoare ajungînd losinţa dreaptă a celor ce-1 muncesc.
socialiste în anii primului cincinal, a Minerii Văii Jiului au dat patriei peste cele mai înaintate metode bazate pe mînturile în gospodării agricole colec în 1960 la 58 mii tractoare convenţio
Planul cincinal 1951—1955 repre trasat noi sarcini legate de continua plan 141.236 t. cărbune din care 97 tone ştiinţa agrotehnică. tive sau întovărăşiri agricole. nale. Sprijinind organele şi organizaţiile
zenta un măreţ program economic ela dezvoltare a ţării noastre pe drumul cărbune cocsificabil. Sidernrgiştii hune de partid, comitetele executive ale sfa
borat de partid şi guvern în vederea socialismului. doreni au dat peste plan 1.693 tone Transformarea socialistă a agricul O puternică influenţă asupra ţărăni Insuşindu-şi politica partidului, lup turilor populare, îri traducerea în viaţă
lichidării înapoierii economice a ţării fontă cenuşie, 4.194 tone oţel electric, turii este una din saroinile cele mai mii muncitoare în orientarea lor pe tînd pentru punerea în practică a ho- a prevederilor . Decretului, ţărănimea
noastre, pentru transformarea ei în- Inţelegînd justeţea politicii partidu 5.837 tone laminate grele finite, 39.773 de seamă ale partidului şi statului calea construcţiei socialiste Ia sate a tărîrilor conferinţei regionale de partid, noastră muncitoare va aduce o contri
tr-o ţară industrială înaintată. lui, oamenii muncii din ţara noastră tone cocs şi 51.573 tone aglomerat. nostru democrat-popular. Desfăşurînd avut-o consfătuirea de la Constanţa a organele şi organizaţiile de partid, buţie de seamă în întărirea statului
o aplică zi de zi în viaţă, dobîndind munca pentru transformarea socialistă fruntaşilor gospodăriilor colective, şi activiştii sfaturilor populare şi ai or nostru democrat popular, în constru
Oamenii muncii din ţara noastră au astfel victorii preţioase în construirea Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie a agriculturii partidul nostru luptă pen întovărăşirilor agricole. Consfătuirea a ganizaţiilor de masă din regiunea noas irea cu succes cu un ceas mai de
primit cu entuziasm acest program vă- vieţii noi — socialiste. S-au creat noi 1958 a stabilit planul de dezvoltare al constituit un preţios prilej de genera tră au desfăşurat o susţinută muncă vreme a vieţii noi socialiste la sate,
zînd în el propriile lor interese şi au tru lichidarea rămînerii în urmă a a- lizare a experienţei pozitiye în dome de convingere a ţărănimii muncitoare,
luptat cu sforţări sporitë pentru a-1 economiei noastre naţionale pe anul de a păşi pe oalea agriculturii socia (Continuare In gag. 4-a)
traduce în viaţă. Cu toate greutăţile griculturiî faţă de industrie, luptă pen
