Page 72 - 1959-04
P. 72
r>,air. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mi V> ' i
„New York Times1* jultLmeXe xd&mjele ştiri.-
elogiază măiestria artiştilor
sovietici
NEW YORK 20 (Agerpres). îl foloseşte ca mijloc de expri Succesele R. P. Albania „Adevărul despre 30 de ani de existenţă a Comitetelor
— TASS a n u n ţă : Intr-un ar mare. politica puterilor pentru apărarea ziarului THumanîte
ticol publicat în ziarul „New în transformarea socialistă a agriculturii
York Times“, criticul teatral Mişcările mîinilor sale con occidentale în
John Martin dă o înaltă apre travin regulilor, dar sînt ex TIRANA 20 (Agerpres). — cole din Albania au obţinut noi problema germană a PARIS 20 (Agerpres). — La tru apărarea ziarului „l’Huma-
ciere primului spectacol prezen trem de expresive, şi ea" impri succese. Ele au dat ţării 82 la
tat de grupul de balet al Tea- mă acestor mişcări un stil tot TASS a n u n ţă : In Republica sută din recolta globală de bum MOSCOVA 20 (Agerpres). — TASS 19 aprilie a avut loc sub preşe- nite“.
trului Mare Academic de Stat deauna dramatic. Sentimentul Populară Albania sînt traduse bac, 69 la sută din recolta glo anunţă: Ministerul Afacerilor Externe dinţia lui Etienne Fajon, direc- Intr-o scurtă cuvîntare, Etien-
al U.R.S.S., care a avut loc la cu care execută ea unele din cu succes în fapt hotărîrile Gon- bală de sfeclă de zahăr şi tu al U.R.S.S. şi Ministerul Afacerilor torul ziarului „1‘Huinanite“ şi
16 aprilie la New York. gresului al III-lea al Partidului tun, aproape 50 la sută din în Externe al Republicii Democrate Ger ne Fajon a subliniat uriaşa în-
mişcările sale neobişnuite, în Muncii din Albania cu privire la treaga recoltă de cereale. In mane au editat Ia Moscova şi la Ber
„Pentru deschiderea turneului, deosebi în scena care se petrece transformarea socialistă rapidă comparaţie cu anul 1957, veni lin cartea „Adevărul despre politica membru al Biroului Politic al seninătate a activităţii comite-
scrie Martin, a fost ales bale- în camera Julietei este de-a a satului. turile cooperativelor agricole au puterilor occidentale îri problema ger
tul „Romeo şi Julieta“. Goregra- dreptul supranatural. Toate miş- crescut cu peste 1.100.000.000 mană", care constituie un îndreptar _0.8. ai Partidului . Somunist „tal)H°ur mPaen”it<e™. aAPpaoriareaa luat cu-
fia este semnată de Leonid Lav- cările şi atitudinile sale sînt vii In prezent, în Albania există leca. Istoric bine documentat în această pro Francez, o mare adunare con- mţntu] Maurice Thorez, secretar
rovski, muzica aparţine lui Ser- şi degajate“. Martin apreciază aproximativ 2.000 de cooperati blemă.
ghei Prokofiev, steaua specta entuziasmat măiestria regi ve agricole care lucrează peste Statul manifestă o grijă per sacrată aniversării a 30 de ani general al @.@. al Partidului
colului este Galina Ulanova, zorului spectacolului. „To trei pătrimi din întreaga supra manentă pentru întărirea organi Pe baza ă numeroase documente şi
prima balerină a trupei. A nu tul poartă pecetea execuţiei faţă arabilă şi reunesc 102.000 zatorică a cooperativelor agrico fapte reale, în acest îndreptar istoric de existenţă a Comitetelor pen- Gomunist Francez.
mi balet această operă, înseam admirabile şi a minunatei mă de gospodării ţărăneşti. In re le, continua lărgire a producţiei este scoasă în evidenţă răspunderea -------------------------------------- ---------------------------------------------
nă a folosi un termen greşit, iestrii regizorale. Lavrovski este giunile Vlora", Korea, Berati, lor agricole, mecanizarea mun- puterilor occidentale pentru încălcarea
deoarece acest balet nu are în un maestru al scenelor de an Lushnja şi în multe altele nu cii. In ultimii ani au fost trimişi acordurilor de la Potsdam şl reînvie Algersenii străm utaţi de trupele
nici o privinţă nimic asemănă samblu şi balul realizat de el există sat unde să nu fie egope- ia sate sute de agronomi, agro- rea militarismului german. In afară
tor cu baletele cu care ne-am în casa Gapulleţilor este impre rativă agricolă. tehnicieni, medici veterinari. de aceasta, cartea citează documente colonialiste franceze ameninfafi cu foamea
obişnuit în această parte a lu- sionant. Acelaşi lucru poate fi şi fapte care vorbesc despre lupta per
raii. Mai curînd aceasta este spus despre strălucitele sale in- Anul trecut cooperativele agri- severentă şl consecventă de mulţi ani PARIS 20 (Agerpres). — aproape cu desăvîrşire de mij-
o emoţionantă punere în scenă termezzouri, despre dansurile şi a Uniunii Sovietice şi Republicii De
de o intensitate dramatică, oli- duelurile din stradă, şi despre mocrate Germane pentru rezolvarea TASS anunţă: Toate ziarele pa Joace de existenţă şi, dacă nu
nă de vioiciune, de fantezie co- mulţimea de scene mărunte care problemei germane pe o bază paşnică
ilustrează viata ce se desfăsoa- şi democratică. riziene au publicat la 18 aprilie se vor lua măsuri urgente, mi
regrafică, de mimică, de efecte ră în casă şi în oraş, în toate
scenice... “ 0“ raportul alcătuit de un grup de lioane de strămutaţi sînt ame
amănuntele sale, abundînd de
O mare parte din toate aces Dezvolfarea producţiei persoane care au inspectat o se ninţaţi cu foamea.
umor, de sentiment şi melodra
tea trebuie atribuite direct Ula- rie de lagăre din Algeria în ca In raport se menţionează de
mă. El n-a omis nici un accent,
novei. In privinţa ei nu pot e- re, diri „considerente militare“, asemenea, condiţiile extrem de
nici o nuanţă a minunatei mu-
xista două păreri diferite. Ea se află sute de mii de algerieni grele în care trăiesc algerienii
zid teatrale a lui Prokofiev —
este o artistă admirabilă, cu un izgoniţi cu forţa din locuinţele strămutaţi. Aşa, de pildă, în la-
muzică îndrăzneaţă, plină de
stil propriii. Este evident că ea natale de către colonialiştii fran gărul situat în valea Summah,
pasiune şi gingăşie".
acordă mai multă importanţă Sn indonezia cezi. în medie la fiecare două zile
„Nimeni din cei care ău fost
caracterului şi evoluţiei acestuia, Aniversarea istoricei conferinţe In acest raport prezentat re moare un copil. Mulţi copii mor
aseară la teatru nu va uita a-
decît dansului ca atare, pe care de la Bandung zidentului general al Franţei în de asemenea în drum spre la
cest spectacol“, încheie Martin.
Algeria, Delouvrier, se spune că găre, care se află la mari dis
algerienii strămutaţi sînt lipsiţi tante. •!
-E32-
DJAKARTA 20 (Agerpres). la Bandung, a spus el, a des Reuniunea oamenilor muncii din Tokio
TASS anunţă: In Republica In chis în faţa" popoarelor lumii
O nouă sam avolnicie a conducerii donezia se sărbătoreşte pe larg noi perspective. Ea a dat naş consacrată zilei de i Mai
d e d r e a p f a a s i n d i c a l e l o r v e s f l - b e H i n e s e cea de-a patra aniversare a is tere „spiritului Bandungului“, esnem afografîce TOKIO 20 (Agerpres). — locale ale puterii şi pentru Ca-
toricei conferinţe de la’ Bandung. care a devenit spiritul „slăbirii mera superioară a parlamentu-
BERLIN 20 (Agerpres). — deri progresiste, care s-au pro- La Qjakarfa' Ruslan 'Abdulgani, încordării internaţionale“. în K. P. C h in e ză TASS a n u n ţă : La 18 aprilie a lui, lupta pentru îmbunătăţirea
avut loe la Tokio o reuniune a vieţii poporului.
Presa relatează despre un nou nunţat pentru îmbunătăţirea vicepreşedinte al (Consiliului na Politica externă a Indoneziei, PEKIN 20 (Agerpres). — Chină oamenilor mânGii din capitala In' salutul pe care l-a rostit,
act de samavolnicie al conduce- a spus Abdulgani, se bazează Japoniei, consacrată zilei de preşedintele partidului socialist
rii de dreapta a organizaţiei condiţiilor de viaţă ale oameni- ţional al Indoneziei, fost secre pe principiul prieteniei şi reia- Nouă anunţă: Iri anul 1958 în China 1 Mai. Reuniunea a fost organi- din Japonia, Sudzuki, a cerut po-
vest-berlineze a Uniunii sindica- zată de Gonsiliul general al sin- porului japonez să nu se mulţu-
telor din Germania occidentală, lor muncii şi au cerut să se ini- tar general al conferinţei de la 1 filmele au fost vizionate de 3,2 mi i mească cu succesele obţinute în
ţieze măsuri active în apărarea liarde de spectatori, între care îri re- lupta pentru pace, independentă
păcii, au fost excluşi din sindi- j Bandung, a rostit o cuvîntare la şi democraţie. Să ne strîngem şi
ţiilor de bunăveoinătate, pe prin giunile rurale — de peste 2 miliarde dicatelor, comitetul orăşenesc mai mult rîndurile, a declarat
posturile de radio. Gonferinţa de Tokio al Partidului Gomunist el, şi vom obţine eliberarea ţării
Recent, 60 de munoitori cu ve- catul metalurgiştilor. cipiul coexistenţei paşnice şi al de persoane, ceea ce depăşeşte cu 60 din Japonia şi de alte organi- de sub dominaţia străină, eva-
anticolonialismului. la sută numărul spectatorilor din a- zaţii democratice. cuarea trupelor străine de pe
C»OOOOOOOOOOCXXXS»OOOOÎKXKXÎOOOOGOC»LX«X50tXXXXXîCOIXX»lX^CS300DOOCS3SÎ300«XX3COOCXX3 nul 1957. pămîntul Japoniei şi lichidarea
bazelor americane din Japonia,
Partidul Muncitoresc Romîn Spiritul şi principiile conferin In anul trecut în China, s-au pro Salutînd pe cei prezenţi, se-
ţei ţărilor Asiei şi Afrioii, a de~- dus 121 de filme de lung metraj şi cretarul general al Gonsiliului Situaţia mizeră
1.100 filme de scurt metraj. Numărul general al sindicatelor, Ivai, a
clarat în încheiere Abdulgani, filmelor artistice de lung metraj a fost declarat că în faţa poporului ja- a oamenilor muncii
de 2,5 ori mai mare decît în apu! 1957. ponez stau trei sarcini •principă-
conducătorul poporului nostru trebuie să ne călăuzească întot ie : lupta împotriva revizuirii
deauna pentru ca anul viitor a- Utilajul studiourilor cinematografice „tratatului de securitate“' japo-
pe dramul construirii socialismului ceastă zi să o sărbătorim în con chineze s-a îmbunătăţit considerabil. r -american, lupta pentru victo
diţiile păcii şi slăbirii continue Zece studiouri cinematografice pot pro ria forţelor democratice în ăpro-
a încordării internaţionale. duce filme în culori. r iţele alegeri pentru organele
/ (Urmare din pag. lll-a) muncii n-au avut la dispoziţie atîtea de lei, pentru cultură aproape un mi din Iran
posibilităţi de culturalizare cum există liard. In 1958 oamenii muncii au pri
Conducînd oamenii muncii din ţara azi. Numai în 1958 au fost tipărite pes mit în folosinţă peste 13.500 aparta Nota sovietică în problema bazelor străine TEHERAN 20 (Agerpres). —
noastră la înfăptuirea sarcinilor revo te 2.544 titluri de cărţi şi broşuri în- mente cu o suprafaţă construită de cea. TASS anunţă: Ziarul „Eslaha-
luţiei socialiste, P.M.R. acordă o aten tr-un tiraj de aproape 30 milioane c- 950.000 m.p.
ţie deosebită desfăşurării revoluţiei cul xemplare. în NORVEGIA to Iran“ a publicat un articol
turale. Partidul a desfăşurat o largă Grija partidului şi guvernului faţă de fond în care relatează des
muncă de lichidare a analfabetismului, ,La dispoziţia ţărănimii muncitoare de oamenii muncii este oglindită şi de
de răspîndire a culturii în masele cele str-f astăzi peste 1.300 de biblioeci să faptul că în 1958 numărul circumscrip pre situaţia mizeră a oamenilor
mai largi, de stimularea activităţii teşti, numeroase cămine culturale, ci ţiilor sanitare a crescut cu 200 faţă
ştiinţifice, literare, artistice. S-au obţi nematografe, de 1957, iar numărul caselor de naş MOSGOVA 20 (Agerpres). — Uniunea Sovietică nu a ame- sură ă popoarelor ţărilor nor- muncii din Iran.
nut mari succese în pregătirea cadrelor teri a atins cifra de 1.621. Numărul TASS anunţă: Ziarul „Prav- ninţat niciodată Norvegia, nu dice. In articol se spune că pe stră
necesare construcţiei socialiste, a cres 'Azi, oamenii muncii din regiunea paturilor existente la spitale a ajuns
cut mult tirajul cărţilor, revistelor şi noastră participă cu mult elan la ac la peste 24.000. da“ din 20 aprilie publică no a avut şi nu are scopuri agre- După cum se subliniază în zile oraşului Siraz — unul din
ziarelor. tivitatea celor 19 cluburi, 496 cămine ta sovietică în problema baze sive faţă de această ţară, după notă, expunînd aceste conside- cele mai mari oraşe ale Iranu
culturale, frecventează peste cele 100 Salariul real al oamenilor muncii a lor străine în Norvegia, remisă cum nu are nici faţă de alte rente guvernul sovietic este că- lui — sînt nenumăraţi cerşe
Creşterea numărului de şcoli de cinematografe şi îşi ridică nivelul de la 16 aprilie. de „către Andrei ţări. Politica U.R.S.S. este de- Jăuzit exclusiv de interesele în- tori... Pretutindeni se aud plîn-
toate gradele, înlesnirile care se acordă cunoştinţe în cele peste 905 biblioteci tribuit şi repetatele .rae“duScîe.rîifPdi e alpre“ţu"ri: Gromiko, ministrul Afacerilor terminata de fidelitatea ei faţă tăririi păcii în Europa şi, în spe- geri împotriva sGUmpetei şi şo
tineretului studios arată grija deose sindicale, săteşti, raionale şi ale cămi Externe al U.R.S.S., ambasado- de principiile coexistenţei paş- cial, ţn nordul Europei, precum majului. Preţurile la principa
bită pe care partidul o are faţă de nelor culturale dotate cu circa 1.100.000 la bunuri de consum ca : ţesături, tri S i ? ’ Norvegiei"TrT' UJRSJS fT n şj de interesele dezvoltării unor lele produse alimentare au cres
ridicarea nivelului cultural şi profesio volume. cotaje, articole de uz casnic, etc. notă se subliniază că, admiţînd nice şi colaborării internaţio- cut în repetate rînduri în ultimii
nal al poporului nostru. posibilitatea unei aşa-zise am relaţii de bună vecinătate între
Activitatea vie a cluburilor, cămine Grija statului nostru democrat-popu plasări nepermanente în timp na*e- U.R.S.S. şi Norvegia, pe’ care ani.
Partidul şi guvernul acordă o deo lor culturale a echipelor artistice de lar se reflectă din plin şi în asigurarea de pace a unor forţe armate Guvernul sovietic, se spune Norvegia trebuie să pună un Intr-un alt articol „Eslahato
sebită atenţie creării celor mai bune amatori oglindesc faptul că în prezent dreptului la odihnă a celor ce muncesc. străine pe teritoriul Norvegiei, preţ tot atît de mare ca şi U-
condiţiuni de învăţătură a oamenilor cultura a devenit un bun al întregului An de an sute de mii de oameni ai guvernul norvegian se îndepăr în notă, consideră calea conce- niuneă Sovietică, Iran“ scrie că tineretul sătesG
muncii, elementului muncitoresc din popor muncitor. muncii îşi petrec concediul în staţiuni tează de poziţia adoptată ante siilor faţă de pretenţiile milita- din provincia Ghilian pleacă în
producţie1, ţăranilor colectivişti, cărora de odihnă şi balneo-climaterice. Nu rior în această problemă şi ex Guvernul sovietic îşi expri masă la oraşe, sperînd să sca
li se creează posibilitatea ca fără a Pornind de Ia faptul că scopul su mai în 1958 au fost trimişi în diferitele pusă, printre altele, în comu riştilor vest-germani, pe care a mg Speranta că guvernul Nor- pe în acest fel de nevoi şi lip
ieşi din producţie să-şi însuşească o prem al politicii partidului este satisfa staţiuni din ţară peste 500.000 de sa nicatul sovieto-norvegian din 16 suri. Dar cel mai bun lucru ia’
înaltă calificare şi un nivel de cultură cerea tot mai deplină a nevoilor mate lariaţi. noiembrie 1955. pornit guvernul norvegian a- . care pot să spere — este să ob
riale şi culturale ale oamenilor mun mi101. cinci a admis posibilitatea veS,ei v a - acorda aten^,a cuve‘ ţină de lucru pentru o remune
generală ridicat. Recenta hotărîrea C.C. cii, P.M.R. acordă cea mai mare aten ~ir Guvernul sovietic, se spune lolosirn teritoriului Norvegiei ca nita considerentelor expuse în raţie mizerabilă. Gu toate aces
al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri ţie ridicării nivelului de trai material în notă, nu poate să nu acorde bază militară strategică pentru notă şi nu va întreprinde ac- tea, subliniază ziarul, „ei nu vor
din martie a.c. privind îmbunătăţirea şi cultural al celor ce muncesc. Din cele arătate se vede că în cea atenţie acestei politici a Norve armata R.F. Germane, ca se- accepta niciodată să se reîntoar
învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de a doua etapă a revoluţiei populare giei, care implică urmări pri ţiuni de natură să ducă la con- că la colibele ţărăneşti care sea
de cultură generală şi superior este Din toate documentele partidului re din ţara noastră, s-au înfăptuit sarcini rios primejdioasă. Satisfacerea mănă cu nişte tîrle“.
o dovadă grăitoare a acestei griji. iese grija părintească pentru îmbunătă de importanţă hotărîtoare pe drumul secinţe grele pentru cauza pă
ţirea continuă a condiţiilor de viaţă şi construirii socialismului. Succesele unor asemenea pretenţii ale
Aşa cum se arată în Hotărîre: „Pro muncă a oamenilor muncii. Toate pre obţinute de oamenii muncii din ţara cercurilor militariste din R. F. cii în nordul Europei.
movarea muncitorilor din Industrie şi vederile referitoare Ia dezvoltarea eco noastră în făurirea noii orîndu- Germană este contrară interese
agricultură în învăţămîntul seral şi nomiei noastre naţionale urmăresc iri — socialiste, au fost posibile dato lor păcii şi securităţii popoare
fără frecvenţă va determina şi o îm creşterea nivelului de trai al poporului, rită rolului conducător al partidului,
bunătăţire a compoziţiei sociale a ele de aceea îndeplinirea lor este cauza inspiratorul şi organizatorul,tuturor vic mejdioase. lor Europei şi nu în mică mă- MIERCURI, 22 APRILIE 1959
vilor şl studenţilor din şcolile medii şi tuturor oamenilor muncii. Poporul nos toriilor poporului muncitor.
superioare, reflectînd structura de cla tru muncitor se convinge tot mai mult ŞClIifi CiilSlillIl ISlfiMi! Spectacole cinematografice
să a societăţii noastre, formată în de adevărul cuprins în indicaţiile par Oamenii muncii văd în politica
marea ei majoritate din muncitori şi tidului, că ridicarea nivelului de trai P.M.R. expresia propriilor lor interese i i „Wşctril Italiene postre pace“ DEVA: „V. I. Lcnin“; PETROŞANI: în Donbas j TEIUŞ: S-a. întîmplat la
ţărani muncitori. In felul acesta, învă depinde în primul rînd de îndeplinirea şi de aceea urmează cu încredere par Paginile trecutului; Dacă toţi tinerii Pcnkov j PA R 0ŞEN I: S-au cunoscut
ţământul seral şi fără frecvenţă va a- sarcinilor de plan, de sporirea produc tidul, depun toate eforturile pentru a din lume; ALBA 1ULIA: Pavel Cor- cu to ţii; ZLATNA: Carnetul de pari
duce o contribuţie însemnată la forma tivităţii muncii şi reducerea preţului da viaţă sarcinilor care le stau în faţă. ROMA 20 (Agerpres). TASS sale Pella ameninţă înstţşi exis ceaghin; Marinarul îndrăgostit: ORÂŞ- tid ; BARU MARE: Crucişătorul Po--
rea noii intelectualităţi, izvorîtă din de cost. Creşterea salariului real al anunţa : La 18 aprilie a avut loc tenţa poporului italian. ' La a- T1E: Roza vînturilor; HAŢEG: F iu l; temkin ; LONEA : Gloria Balticii j GA-
popor şi legată de năzuinţele lui". muncitorilor şi creşterea veniturilor re Multe şi măreţe sînt realizările popo la Roma o şedinţă a Gonsiliului ceastă primejdie, a spus Spano, BRAD : Fericirea drumurilor g rele;
ale ale ţăranilor muncitori depind de rului nostru, condus de partid, pe dru
In anul şcolar 1958-1959, au fost cu eforturile comune ale întregului popor mul socialismului. Zi de zi aceste rea naţional al „Mişcării italiene mişcarea pentru pace răspunde SEBEŞ: Ei au fost primii ; ILIA : LAN: Căpitanul bătrînii carapace j
prinşi în învăţămînt peste 2.200.000 e- muncitor, pentru traducerea în viaţă a lizări se consolidează şi se dezvoltă.
levi şi studenţi, alocîndu-se din buge sarcinilor puse de partid. pentru pace“. Veiio Spano, se prin intensificarea luptei pentru Inima de o ţe l; SIMERIA: Copilăria APOLDU DE SU S: Botagoz.
tul statului aproape 3 miliarde lei pen Cu fiecare victorie cucerită pe calea
tru învăţămînt. Oamenii muncii din ţara noastră în construcţiei paşnice, socialiste, poporul cretarul general al „Mişcării ita îmi tatea tuturor forţelor care
făptuind, sub conducerea partidului, nostru muncitor condus de P.M.R, se
Numai în regiunea noastră există.azi sarcinile revoluţiei socialiste, au obţinut apropie tot mai mult de ţelul dorit — liene pentru pace“, care a pre tind spre pace. Referindu-se la RADIO
735 instituţii şcolare şi 225 instituţii succese de seamă în ridicarea nivelului socialismul — şi aduce o contribuţie zentat raportul, a vorbit ’despre problema amplasării bazelor a-
preşcolare, deservite de peste 3.400 pro de trai. însemnată la cauza apărării păcii în
fesori, învăţători şi educatoare. Peste lume. Aşa cum arată tovarăşul Gh. activitatea desfăşurată de orga mericane pentru rachete în Ita PROGRAMUL I : 8,00 Mate Programul I I : 14,07 Muzică populară
57.000 elevi îşi însuşesc în instituţiile In 1958 cheltuielile social-cuilurale fi Gheorghiu-Dej în expunerea sa din 6
şcolare din regiunea noastră cunoştin nanţate din bugetul de stat au fost de martie a.c. referindu-se la schiţa pro nizaţie de la constituirea ei lia, Spano a spus : „Sîntem îm riale din presă; 9,00 Muzică de es rotnînească; 15,35 Popoarele cîntă pa-'
ţele necesare construcţiei vieţii noi so 11,2 miliarde lei reprezentînd 25% din gram pe perioada de 15 a n i: „Prin Dacă în prezent în întreaga lu potriva rachetelor, sîntem pentru tradă; 9,30 Vreau să ştiu ; 11,03 Cu cea şi libertatea;, 16,15 Melodii, popu--
cialiste. totalul cheltuielilor bugetare. Pentru înfăptuirea prevederilor planului de me sje recunoaşte necesitatea re acţiuni care să ducă la lichida cîntecul şi jocul pe meleagurile pa lare romîneşti; 16,50 Curs de limba
sănătate, cultură fizică şi sport şi pre dezvoltare a economiei naţionale pe zolvării problemelor internaţio rea acestei arme în întreaga lu triei ; 12,00 „Steagul leninist ne lu rusă; 17,30 Gîntece de dragostei 18,35
Nici cînd masele largi ale oamenilor vederi sociale, s-au cheltuit 3,4 miliar- anii 1960-1965 poporul nostru va ter nale litigioase pe calea tratati me“. Vorbitorul a chemat pe minează" emisiune de cîntcce ; 12,20
mina în linii mari construirea socialis
mului trecînd într-o nouă etapă — aceea velor şi se acţionează în această toţi partizanii păcii italieni să Meridiane; 12,35 „Primăvara pe porta Muzică uşoară; 19,30 Teatru la microfon;
a desăvîrşirii construcţiei socialiste“ .
direcţie, a declarat el, un mare lupte împotriva creării de b,aze tiv"; 13,05 Mici piese simfonice; 14,00 21,30 Gîntece revoluţionare ruse j 21,45
merit pentru aceasta revine miş pentru rachete, să caute să ob Muzică de estradă; 15,10 Program mu Cînlarea României; 22,00 Concert de
cării partizanilor păcii care au ţină convocarea cît mai grabnică zical dedicat fruntaşilor în producţie; muzică simfonică romîneascăi 23,15
contribuit mult la preîntîmpina- a conferinţei la nivel înalt, pen 16,45 Valsuri vieneze de Lanner ; 17,15 Concert de noapte.
rea' unui nou război. tru r • Mvarea problemelor in- „Săptămîna muzicii închinată păcii“ j
Mai sînt totuşi oameni, a spus t- aţionale. 18,00 In slujba patriei ; 19,52 „Noapte BULETINE DE ŞTIRI: 5.00j 6,00i
în continuare vorbitorul, care,
Ia fel cu ministrul Afacerilor Ex La dezbaterile pe marginea bună, copii"; 21,00 Şcoala şi viaţa ; 7,00; 11.00: 13,00; 15.00; 17,00; 19,00;
terne al Italiei, declară că sînt
gata să rişte distrugerea atomi raportului lui Veiio Spano au 21,40 Orchestre sovietice de muzică 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1)1
că. Prin politica şi declaraţiile
luat cuvîntul o serie de vorbitori, uşoară ; 22,30 Cîntcce inspirate din 14,00; 16/10: 18,00; 21,00; 23,00
printre care senatorul comunist lupta partidului ; 22,45 Cîntcce şi dan-
Terracini şi socialistul Luzzato. , suri din llirnt:a întreagă. (programul II), ,
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 138; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale fcŢ.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. r-1 Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva
