Page 74 - 1959-04

Pag. 2 <
l)d $&*“& filUy<L\jâA>0> &
CGCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOCXXXJCOCOOOOOOCtXXXXXSOOCXXXXXXXXJOOOOOOOOQOOCXXXXXXX^ '^ S 0 0 0 0 O ^ 0 Q0 0 0 (XX3000CX30;XXX>0 C0 0 CXXX)C0 0 0 0 CC0 0 0 0 CXOOOQOSOOCOOOQGCaCOÎKKXM^OOOQO!KmOO<>OOOÎjOTOi3<XXM200COO^
în v ă ţ ă t u r ă l e n in ist a -
(ar călăuzitor al muncii noastre
învăţătura leninistă despre partid
ca forţă conducătoare şi îndrumătoa­
re a clasei muncitoare, a întregului
popor în lupta pentru doborîrea clase­
lor exploatatoare, cucerirea puterii şl
construirea noii orînduiri — societa­
tea socialistă —- stă la baza întregii
activităţi a P.M.R. Aplicînd cu con­
secvenţă în viaţă învăţătura leninistă
cu privire la rolul partidului şi al sta­
tului în opera de construire a socia­
lismului, partidul nostru conduce cu
fermitate poporul din victorie In vic­
torie pe drumul construirii societăţii
socialiste.
V. I. Lenin elaborînd bazele orga­
nizatorice ale partidului de tip nou,
a arătat că în rîndurile partidului tre­
buie să intre reprezentanţii cei mai
înaintaţi al clasei muncitoare, cei mal
conştienţi şi hotărlţi luptători pentru
cauza partidului şi a clasei munci­
toare.
Partidul nostru, aplicînd cu consec­
venţă învăţătura leninistă despre par­
tid, acordă o mare importanţă întă­
ririi rîndurilor partidului, primirii în
partid, în primul rînd, a elementelor
muncitoreşti, preponderenţei acestora în
rîndurile partidului.
Partidul Muncitoresc Romîn se că­
lăuzeşte de indicaţia leninistă potrivit
căreia organizaţiile de partid trebuie
să se îngrijească înainte de toate de
calitatea membrilor săi şi nu numai
de numărul lor. Partidul ncclru cere
să se acorde atenţia, cuvenită stagiu­
lui de candidat^ care, alături de cele­
lalte măsuri privitoare la creşterea rîn­
durilor partidului, are un rol deose­
bit de important în îmbunătăţirea ca­
lităţii membrilor de partid, în forma-
U rm înd indicaţiile partidului
Muncesc de multă vreme ca agita­
tor la uzina cocsochimlcă din cadrul
Combinatului siderurgic Hunedoara. In
activitatea mea m-am călăuzit după
preţioasele învăţături marxist-le'niniste •
căutînd să-i antrenez pe tovarăşii mei
de muncă la înfăptuirea sarcinilor pu­
se de pâftid în faţa noastră, să-l mo­
bilizez la lupta pentru îndeplinirea pla­ vorbiri cu prilejul-cărora |e-am demon­
nului de producţie, la obţinerea unui
cocs de calitate corespunzătoare cerin­
ţelor producţiei.
La uzina cocsochimică existau în-
tr-o vreme lipsuri care grevau asupra
calităţii cocsului. Numai în luna no­
iembrie anul trecut s-au rebutat peste
400 tone cocs. Cauza consta pe de o
parte în neglijenţa de care dădeau do­
vadă unii muncitori la dozarea cărbu­
nelui, în amestecarea neraţională în
siloz a sorturilor de cărbune. Trebuia
deci făcut ceva pentru a se înlătura
acest neajuns. Ne-am gîndlt ca în
primul rînd să stăm de vorbă cu oa­
menii, să le arătăm unde duce negli­
jenţa şi superficialitatea în munca de
A fost arestai în legătură cu ac­
Gonim cu maşina pe şoseaua
) Usinsk lăsind în urmă bâtrî-
i nul oraş siberian Minusinsk.
\ Jci-colo apare cîie o aşezare
? omenească, iar de jur împre­
jur cît cuprinzi cu ochiul se
întinde nesfîrşita stepă Minu­
sinsk...
Dar iată indicatorul: „Satul
Şuşenskoe 12 km". O luăm
ia dreapta şi deodată, exact în
mijlocul stepei, se conturează
o clădire roşie cu trei etaje.
Este şcoala medie tehnică a-
gricolă din Şuşenskoe care
pregăteşte agronomi pentru
întreaga Siberie.
Intrăm în sat. Maşina se o-
preşte în faţa unei case albe
cu un etaj. Este noul hotel,
iar exact peste drum se înal­
ţă clădirea frumoasă a Casei
Sovietelor.
Satul, cufundat în verdeaţă
şi prietenos, îşi duce viaţa o-
bişnută: gonesc in grabă ma­
şini, clocoteşte munca pe şan­
tierele de construcţii ale noi­
lor case, conducătorii colhozu­
rilor se grăbesc la consfătui­
rea de la Casa Sovietelor, şco-
'arii veniţi în excursie din al­
te părţi se îndreaptă spre mu­
zeu...
Satul şi-a însuşit cu adevă­
rat ritmul vieţii de oraş. Şu­
şenskoe, cu numeroasele sale
case de piatră, cu străzile sale
drepte şi înverzite, cu clubul
n stadionul se transformă vă­
zând cu ochii într-un frumos
orăşel.
Salut Şuşenskoe... Acest loc
este legat pentru totdeauna de
numele lui Lenin, care a trăit
aici în deportare aproape trei
ani. .
...In noaptea de 8 spre 9 de­
cembrie 1895 Vladimir Ilici a
VRÜMÜL SOCIALISMULUI Nr, 1348
Ém I Q ?LfU H
Opera lui LENIN
larg raspîndită
în far a noastră
. '•A/V\A
cu privire la munca de creştere şi în­ \ Operele lui Vladimir Uici \
) Lenin, marele învăţător şi con-
I. M. POPA tărire a rîndurilor partidului, a îmbu­ > ducător al mişcării muncito-
\ reşti internaţionale, (ntemeieto-
secretarul Comitetului de partid nătăţirii compoziţiei sociale, Comitetul } rul P.C.U.S. şi al Statului so-
> vietic, cunosc o largă răspîn-
Uzina „Victoria" — Călan de partid de la uzina „Victoria“ s dire în Republica Populară Ro­
ii' mînă.
Călan, îndrumă activitatea organiza­ ş D i n o p e r e l e l u i V. I, L e n i n ,
< ediţia a 4-a, au apărut în lim-
rea acelor trăsături politice, morale şi ţiilor de bază spre traducerea în fap­ J ba rcmînă, în Editura politică,
S 37 de volume într-un tiraj to­
profesionale de care trebuie să dea te a acestor sarcini. Veghează la res­
tal de 1.531.000 exemplare. !n
dovadă comunistul ca să fie cu ade­ pectarea cu stricteţe a normelor şi cri­ cursul acestui an va vedea lu­
mina tiparului volumul 38. Vo­
vărat un element de frunte în lupta teriilor de primire în partid stabilite lumele 39 şi 40, precum şi in­
dicele la Opere vor apărea în
pentru pace şi socialism. de Statutul P.M.R. şi instrucţiunile 1960.
Stagiul de candidat nu este o sim­ Comitetului Central al partidului. Din vasta operă a tui Lenin
au apărut de asemenea zeci de
plă formalitate, el constituie un exa­ Organizaţiile de bază din uzina lucrări în volume separate. In­
tre acestea menţionăm: „Ce
men serios al capacităţii şi gradului noastră, aplicînd în viaţă indicaţiile sînt prietenii poporului şi cum
S luptă ei împotriva social-demo-
de pregătire al candidatului pentru a date de partid, au primit un mare ' craţilor ?" (în 50.000 exem-
L plare), „Ce-i de făcut?“ (în
fi admis ca membru de partid. număr de candidaţi din rîndurile mun­ / 115.000 exemplare), „Un pas
înainte, doi paşi înapoi" (în
Lenin cerea „să se stabilească cit se citorilor fruntaşi, a inovatorilor şi ra- ) 50.000 exemplare), „Două tac-
8 tici ale social-democraţiei în
poate de amănunţit ce anume trebuie ţionalizatorilor. După primirea celor revoluţia democratică" (în
95.000 exemplare), „Imperialis­
să reprezinte îndeplinirea stagiului de mai înaintaţi muncitori în rîndurile mul, stadiul cel mai înalt al
capitalismului“ (în 200.000 e-
candidat şi care trebuie să fie condi­ candidaţilor, organizaţiile de bază le-a xemplare), „Statul şi revolu­
ţia" (în 108.000 exemplare),
ţiile concrete şi practice ale verifi­ încredinţat sarcini concrete pe linie „Tezele din aprilie" (în 125.000 11MMMI
exemplare), „Materialism şi
cării, dacă stagiul de candidat se în­ de producţie, în conducerea organiza­ empiriocriticism" (în 65.000 e-
xemplare), „Caiete filozofice"
deplineşte şi nu rămîne o simplă for­ ţiilor de masă, în desfăşurarea mun­ (în 25.000 exemplare), „Marx-
Engels-marxism" (în 78.300 e-
malitate". - cii politice şi a întrecerii socialiste. xemplare), „Trei izvoare şi trei LENIN LA RAZLIV
părţi constitutive ale marxismu­
îndeplinind aceste indicaţii leni­ Organizaţiile de bază au încredin­ lui“ (în 90.000 exemplare),
„Stîngismul" — boala copilă­
niste, Comitetul Central al P.M.R. a ţat membrilor de partid un anumit nu­ riei comunismului“ (în 190.000
exemplare), „Despre alianţa
elaborat o serie de norme potrivit că­ măr de candidaţi de care să se ocupe dintre clasa muncitoare şi ţă ­
rănime" (în 8.300 exemplare),
rora stagiul de candidat constituie o îndeaproape, să-i ajute să dobîndească „Despre problema naţională şi O în c W i pline de recunoştinţă
naţional-co-Ionială" (în 10.000
şcoală de educaţie comunistă, o for­ experienţă în munca de partid, să-şi exemplare), „împotriva revizio­
nismului" (în 10.300 exempla­
mă eficace de verificare a calităţilor" perfecţioneze calificarea profesională, re) ş i multe altele.
personale ale viitorilor membri de par­ să lichideze lipsurile ce le au şi ast­ (Urmare din pag. l-a). cît o luncă arendată de Emilia­ mod perfect, în chestionare Le­
nin scria că nu cunoaşte la per­
tid. fel să devină buni membri de partid. zis. In birou, pe o masă ovală nov pentru fîn şi unde acesta fecţie nici o limbă. Pe un pe­
se află cîteva numere din zia­ rete se poate vedea harta pla­
In articolul ¦i7 al Statutului P.M.R. Luptînd pentru întărirea şi puritatea rele „Pravda“ şi „Muncitorul şi a construit cunoscuta colibă din nului de electrificare şi cea de
soldatul“ din 1917. Pe masa raionare, iar răspîndite prin
Se arată c ă : „Toţi cei care doresc, să rîndurilor partidului, comitetul de partid de birou se păstrează încă tam­ fîn pentru Lenin. Alături, într-un întreaga încăpere, o serie de da­
ponul, călimara, un toc cu pe­ ruri făcute de muncitorii mul­
i’ntre în partid trebuie să facă uri sta­ şi organizaţiile de bază, avînd drept niţă, lampa cu abajur şi tele­ luminiş, la „cabinetul verde“ tor fabrici. Printre daruri se a-
fonul. flă o piesă turnată din prima
giu de candidat. Stagiul de candidat far călăuzitor al muncii, învăţătura două buturugi serveau lui Lenin fontă fabricată în U.R.S.S., la
Dormitorul lui Lenin şi al Na­ „Gurievki Zavod“.
este necesar pentru a da candidaţilor leninistă despre partid, respectînd cu dejdei Krupskaia era de o mo­ drept masă şi scaun. In apro­
destie şi simplitate caracteris­ Lenin a murit la Gorki, la o
posibilitatea să cunoască programul, stricteţe normele şi criteriile de pri­ tică : două paturi de fier, o bi­ piere au fost reconstituite urme depărtare de cca. 30 km. de
bliotecă improvizată într-un du­ Moscova, în seara zilei de 21
statutul şi tactica partidului şi pentru mire în partid stabilite de Comitetul lap şi o măsuţă alcătuiau tot de foc, iar deasupra era agăţat ianuarie 1924, după o grea su­
mobilierul... ferinţă.
ca organizaţia de partid să poată veri­ Central al partidului, vor obţine noi între două crăcane, un ceainic
? Ultimele cărţi care i-au fost
fica calităţile personale ale candida­ succese în creşterea rîndurilor parti­ Localitatea numită Razliv, în care Lenin îşi fierbea cea­ citite de Krupskaia înainte de
este situată nu departe de Le­ moarte au fost „Universităţile
tului". dului şi îmbunătăţirea compoziţiei sale ningrad. Aici am avut ocazia iul. In apropierea colibei de fîn mele“ de Maxim Gorki şi „Dra­
să cunosc pe bătrînul Emilianov, gostea de viaţă“ de Jack Lon-
Urmînd indicaţiile date de partid sociale. luptător pentru cauza comunis­ se ridică un monument de gra­ don, cărţi care se păstrează în­
mului încă din 1905. El şi-a că acolo pe o masă artistic
•SC®tS- construit o casă alături de cea nit numit „coliba“ cît şi o mică sculptată şi primită în dar de
veche în care acum e un mic Lenin din partea unor munci­
muzeu. Această casă-muzeu, pe clădire-muzeu în care se pot ve­ tori din Azerbaidjan.
care am vizitat-o, mai exact po­
dul ei, îl găzduia pe Le­ dea fotocopii ale articolelor scri­ Cetăţeni din toate colţurile U-
nin care se refugiase aici în 11 niunii Sovietice şi vizitatori din
iulie 1917, Prin uşa deschisă a se de Lenin pentru „Pravda“, întreaga lume, se îndreaptă zi
podului se vede o masă şi un de zi spre Mausoleul Lenin-Sta-
scaun de care s-a folosit Lenin. pagini din „Statul şi revoluţia“, lin. Acolo, într-un sicriu de cris­
In timpul acela, guvernul pro­ tal, l-am văzut pe Lenin, omul
pe baza creşterii indicilor de utilizare vizoriu, după ce a reprimat cu o fotografie a lui Lenin, deghi­ care şi-a dedicat întreaga via­
a agregatelor. Munca noastră, a agi­ ajutorul armatei demonstraţia ţă triumfului socialismului.
CORNEL GHERGHEL tatorilor, este acum orientată înspre din iulie, a pus un premiu ten­ zat, unelte şi scule de care se
agitator Ia cocseria C.S. Hunedoara sprijinirea eforturilor muncitorilor pen­ tant pentru prinderea lui Vladi­ Cînd am ieşit din Mausoleu
tru a-şi respecta angajamentele luate mir Ilici. De aceea, la 19 iulie, servea în timpul cît a locuit mult timp n-a vorbit nimeni.
în întrecere. Popularizînd experienţa Lenin s-a refugiat într-un loc Toţi ne gîndeam la Lenin, la ce
care dau dovadă unii dintre ei. In pozitivă, pe fruntaşi şi metodele lor, mlăştinos, nu departe de aici, coliba. | a însemnat el pentru Revoluţie,
acest scop, am organizat cu ei con­ luînd poziţie faţă de lipsurile exis­ însă mult mai sigur. Acest loc pentru popoarele sovietice şi
tente, — ce-î drept, puţine la număr — ne povestea în drum spre el ? proletariatul din lumea întreagă.
strat practic în ce a constat neajun­ — am reuşit să obţinem rezultate din­ ghidul — nu a fost altceva de-
sul indicîndu-le totodată cum trebuie tre cele mai bune. Pe primul trimestru Al treilea loc în care ăm vă­ Gînduri pline de recunoştinţă.
să procedeze în viitor la separarea al anului 1959, planul a fost îndepli­
sorturilor de cărbune în silozuri, im­ nit în proporţie de 115,37 la sută, zut păstrată vie amintirea lui
portanţa respectării reţetei printr-o cîn- şi s-au realizat economii de
tărire cît mai exactă şi o reglare a- 10,96 lei pe tona de cocs. Lenin, este Moscova, Kremlinul.
tentă a maselor de dozare. Prin munca noastră ne străduim şi
respectăm cu stricteţe indicaţiile leni­ Aici se păstrează neschimbată
Rezultatul a fost, aş putea spune, niste privind necesitatea luptei pentru
mai pozitiv decît ne aşteptam. De la sporirea productivităţii muncii, cale camera în care a fost elaborat
această dată, activitatea noastră s-a sigură pentru crearea de condiţii de
îmbunătăţit ajungînd să dăm cocs planul de electrificare GOELRO.
de calitate a cărui rezistenţă se înca­ trai, materiale şi culturale tot mai
drează in limitele admise. bune pentru oamenii muncii din pa­ Tot aici Lenin, prezentîndu-i-se
tria noastră.
Cu citeva luni în urmă, siderurgiştii proiectul actualei steme a
hunedoreni au chemat la întrecere pe
U.R.S.S., a anulat spada, soco­
cei din Reşiţa, în scopul obţinerii de
cît mai mult oţel, fontă şl laminate tind pe drept cuvînt că un ast­
fel de simbol nu are nimic co­
mun cu stema primului stat so­
cialist. Şi aici am regăsit amin­
tirea omului modest. In faţa me­
sei de lucru, nu era un fotoliu
ci un scaun simplu. Cele patru
A fotolii de piele din jurul mesei
erau pentru cei care-1 vizitau.
Am aflat de asemenea că deşi
cunoştea nouă limbi între care
franceza, engleza şi germana în
ţăranii. După ce a reuşit să facă Ulianov" în pustietăţile Sibe­ cînd se împlinise termenul de­ oarecare, jandarmii au făcut noi au sosit şi pionierii din
ţiunile „Uniunii de luptă pen­ acest lucru, Lenin a încercat riei, şi-a greşit calculele — portării, Lenin a conceput şi o percheziţie. Au cercetat lu­ Acinsk. Pentru a vizita mu­
tru eliberarea clasei muncitoa­ să facă cunoştinţă cu învăţă­ Lenin era la curent cu toate a schiţat planul construirii crurile, corespondenţa, dar ri-au zeul ei au parcurs 700 km. —
re" din Petersburg. După o torul de la şcoala parohială, evenimentele vieţii politice, lu­ partidului proletar revoluţio­ găsit nimic care să-i fi inte­ distanţă care pentru actuala
detenţiune de 14 luni în închi­ dai acesta s-a dovedit a fi un cra extrem de m u lt; scria, îi nar. resat. Mult au mai rîs Lenin Siberie nu mai constituie o
soare, Lenin a fost condamnai cartofor, un beţiv, indiferent recitea pe Marx şi Engels, tra­ şi Krupskaia după plecarea problemă.
la trei ani deportare în Sibe­ faţă de problemele sociale. Le­ ducea din engleză, franceză, Câteodată, cînd avea o zi li­ jandarmilor. Pentru cei doi re­
ria răsăriteană „sub suprave­ nin a renunţat atunci la aceas­ beră, Lenin patina pe gheaţa voluţionari asemenea perche­ De obicei zburdalnici şi zgo­
gherea strictă a poliţiei". Gu­ tă cunoştinţă. germană. pîrîului Şuş, sau îşi lua d i­ ziţii nu constituiau ceva nou. motoşi, copiii de îndată ce in­
vernatorul din Krasnoiarsk i-a Vladimir Ilici. organiza de­ nele şi pleca la vînătoare. Potrivit vechiului obicei pe- tră în căsuţa lui Lenin devin
fixat lui Lenin ca loc de de­ Lenin a găsit însă diri pri­ tersburghez, tot ce era ilegal serioşi. După ce îmbracă pa­
portare, satul Şuşenskoe. La 8 mul moment un limbaj comun seori. întîtniri cu deportaţii din Intr-un rînd s-a organizat era ascuns separat — pe raf­ pucii de pîslă, ei sînt conduşi
mai 1897, Lenin a sosit aici cu ţăranii. El se interesa în­ împrejurimi. El a stabilit le­ o vînătoare de vulpi. Vînăto- tul de jos al bibliotecii. De în­ de Praskovia Nikulina — o
călare, însoţit de doi jandarmi. deaproape de viaţa satului si­ gături nu numai cu social-de- rii au aranjat în aşa fel îneîi dată ce poliţia trecea de la lu­ femeie mică de statură, îmbră­
berian, Intîlnirile cu ţăranii. mocraţii deportaţi. în Siberia vulpea ,să fugă direct prin fa­ cată modest, care însă le cu­
„Mă rogi Maniaşa, — scria şi în Nord, dar şi cu grupul ţa lui Vladimir Ilici. El a pus cereşte imediat atenţia prin
el surorii sale, — să-ţi des­ povestirile ei despre viaţa lui
criu satul Şu-Şu-Şu... Salul cruri la cărţi, Vladimir Ilici Lenin îri timpul deportării lui
este mare, cu citeva uliţe, des­ în acest sat. Ascultînd cu a-
tul de murdar, plin de praf — oferea amabil un scaun. Poli­ tenţie povestirea ghidului, şco­
totul aşa cum se cuvine. El larii examinează tablourile şi
este situat în stepă — grădini OU sat leqai de numele ţiştii începeau percheziţia cu portretele, îşi notează titlurile
şi în general vegetaţie nu e- rafturile de sus unde se aflau cărţilor şi articolelor scrise de
xistâ. Satul este înconjurat numai voluminoase îndreptare Lenin la Şuşenskoe, Copiii se
de... bălegar care aici nu este statistice şi oboseau atît cer- opresc îndelung lingă rafturile
împrăştiat pe cîmp, ci este a- de cărţi.
runcat ta marginea satului... Ini L e n in cetîndu-le incit nici nu mai
Chiar tîngă sat curge pîtiul dădeau atenţie raftului, de jos, La sfîrşitul excursiei şcola­
Şuş, care acum aproape e se­ crezîndu-i pe cuvînt că acolo rii mai trec odată prin muzeu
cat...". se află numai biblioteca pe­ — de astă dată ei privesc cu
alţi ochi lucrurile, încălziţi de
Satul Şuşenskoe se afla ta dagogică a Nadejdei Krup­ amintirea lui Lenin.
peste 500 de verste de calea
ferată. Atît în ce priveşte eco­ de BORIS IARANŢEV skaia. Orice document ar fi lată dormitorul, tot aici se
nomia, cit şi cuttura, acest descoperit aici însemna pre­ afla şi camera de lucru — pa­
mare sat era înapoiat, sărac.
Se semăna numai. grîu. Cei lungirea termenului de depor­ turi simple de fier, o masă de
care ştiau să buchisească cî­
teva litere erau consideraţi lungile sale convorbiri cu ei „Eliberarea muncii" din străi­ mîna pe armă, dar deodată s-a tare. scris cu un serviciu de birou.
cărturari. De medici nici po­ l-au ajutat să cunoască viaţa nătate. El avea corespondenţi oprit şi vulpea, după ce a stat
meneală în sat. In cazuri deo­ ţărănimii. în întreaga Europă şi Asie... un moment pe gînduri, a fă­ Cînd a luat. sfîrşit termenul ( Vladimir Ilici lucra deseori
sebit de grave trebuia să par­ cut cale întoarsă în pădure. deportării în Siberia, Lenin şi
curgi 35 km. prin pădure ca Imediat după sosirea sa la In lungile seri siberiene, „De ce n-aţi tras" ? — l-au Krupskaia au plecat în Rusia. stînd în picioare) lampa de pe­
să ajungi în salul Ermakov• Şuşenskoe, Vladimir Ilici s-a cînd viscolul ridica troiene iar întrebat vînătorii. „Era prea Vladimir Ilici a plecat din Şu­
skoe la un felcer... apucat de lucru. Aproape în pe geamuri înfloreau desene frumoasă", — a răspuns emo­ şenskoe pentru a trece imediat trol cu abajur verde. Pe altă
fiecare scrisoare el cerea prie­ de gheaţă, Lenin scria, răs- ţionat Lenin. la organizarea practică în Ru­
Installndu-se în casa ţăra­ tenilor şi cunoscuţilor să-i tri­ punzînd în lucrările sale la sia a partidului proletar mar­ măsuţă — fotografia lui Cer-
nului Zirianov, un om vioi şi mită cărţile de care avea ne­ principalele probleme ale miş­ In vara anului 1898, după xist.
comunicativ, Vladimir Ilici a voie. Cu biblioteca care şi-a cării revoluţionare ruse. Aici sosirea Nadejdei Konstantinov­ nîşevski.
căutat imediat să stabilească le­ a pus el baza programului po­ na Krupskaia la Şuşenskoe, Pentru locuitorii satului Şu­
gături cu deportaţii politici din injghebat-o el aici s-ar fi putut litic şi a tacticii social-demo­ vechea locuinţă devenise ne­ şenskoe nu există astăzi locuri Mobila, vesela, cărţile, por­
localitate, cu intelectualii şi cu mândri şi un om de ştiinţă din craţiei revoluţionare, a desă- încăpătoare şi ei s-au mutat mai dragi decît cele două că­
capitală. In rafturile de cărţi într-o altă casă pe malul rîu- suţe unde în ianuarie 1940 s-a tretele, — totul vorbeşte aici
vîrşit zdrobirea ideologică a deschis Muzeul Lenin. Muzeul
se aflau cele mai importante narodnicismului în cartea „Dez­ lui. Casa era aproape la fel a şi fost vizitat de zeci de mii despre modestia, dragostea de
lucrări din domeniul filozofiei, ca celelalte, doar ceva mai de oameni.
economiei, finanţelor, fără a voltarea capitalismului în Ru­ mare şi construită mai solid. muncă şi exigenţa faţă de el
mai pune la socoteală litera­ sia", de aici au pornit scriso­ Cei mai frecvenţi vizitatori
tura beteli idică. rile împotriva „marxiştilor le- Poliţia „îl vizita" adesa pe ai muzeului sînt şcolarii. Nu însuşi a marelui om, atît de
gali“... Vladimir Ilici. Intr-un rînd, în exista zi să nu se organizeze
Guvernul ţarist, care l-a de­ mai 1899, invocînd un pretext excursii de copii în satul Şu­ simplu, de obişnuit şi în ace­
portat pe „criminalul de stat lap la sfîrşitul anului 1899, şenskoe. De pildă, odată cu
laşi timp genial.
WVWV1