Page 77 - 1959-04
P. 77
:a Centra'^
i
nun - (X \
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
olsocialismului
r Anul XI Nr. 1349 Joi 23 aprilie 1959 4 pagini 20 bani
Adunări consacrate
aniversării naşterii
IN CINSTEA ZILEI lini W. §.
In zilele de 21 şi 22 aprilie
in localităţile regiunii noastre
In două decade 18.257 tone au avut loc adunări consacrate lSS; Gospodăriile de stat
cărbune peste plan aniversării a 89 de ani de ta
naşterea lui V. I. Lenin. C o n c u r s u lxAA/VA /v A A A A / V-v/W\ / \ it din regiunea noastră
au fost înzestrate în
n întrecerea socialistă pen lor este bo g at: nici o mină nu Deva acest an cu numeroa
tru înfăptuirea angajamen a rămas sub plan.
telor în cinstea zilei de 1 Mai, In sala festivă a sfatului corespondenţilor voluntari se maşini moderne
minerii Văii Jiului obţin zi de zi Pe întreagă Valea Jiului, nu popular regional, a avut loc
succese tot mai însemnate. S-a mărul tonelor de cărbune extrase ieri după-amiază adunarea fes care asigură o simţitoare creştere
încheiat cea de-a doua decadă a peste plan în această perioadă, tivă consacrată aniversării a 89
lunii aprilie. Bilanţul realizări se ridică la 18.257, din care cca. de ani de la naşterea lui V. I. a productivităţii muncii şi duc ia
9.000 de tone cărbune cocslfica- Lenin. La masa prezidiului au
bil. luat loc tovarăşii Petru Furdui, riga<><L voluntară a femeilor sporirea producţiei agricole.
prim-secretar al Comitetului re
gional de partid, David Lazâr in iniţiativa comitetului femeilor din Ghelar şi sub îndru- \ IN CLIŞEU: Noul tip de semă
şi Aurel Bulgărea, secretari ai nătoare pentru porumb fabricată
Comitetului regional de partid,
Dumitru Dejeu, preşedintele Co marea comitetului comunal de partid, soţiile muncitorilor şi ţ de una din întreprinderile din
mitetului executiv al Sfatului Bucureşti, lucrînd pe ogoarele gos
Minerii din Uricani popular regional şi Ioan Nicu- tehnicienilor mineri au format o brigadă de muncă voluntară. < podăriei de stat din Mintia.
lescu, prim-secretar al Comite
tului orăşenesc de partid Deva. Pînă în ziua de 16 aprilie brigada a însămînţat cu zarza- >
Cei peste 500 oameni ai mun
continuă să fie în frunte cii din întreprinderile şi insti vaturi, pe lotul ce aparţine gospodăriei anexe a cantinei munci- $ .*r rfncwam.
tuţiile oraşului Deva, au ascul
tat o amplă conferinţă despre torilor mineri din Ghelar, suprafaţa de 1.500 m.p. şi a plantat <; ELEVUL DE LA
viaţa şi activitatea marelui în SERALĂ
H arnicii mineri ai celei mai aprilie cu 14,8 la sută, ei deţin văţător şi conducător al prole 450 kg. cartofi, prestînd peste 200 ore de muncă voluntară. j
tinere exploatări carboni pe mai departe titlul de fruntaşi tariatului mondial, întemeietorul
fere din Valea Jiului — Uricani pe bazin. In obţinerea acestor în După terminarea acestor lucrări, femeile din brigadă s-au 8
— continuînd şirul succeselor semnate succese, s-au evidenţiat
SOFIN NISTOR ; din lunile trecute, întîmpiriă ziua brigăzile conduse de Vasile Hriţ- . angajat ca pe întreaga perioadă de vară să muncească volun- < Cu vreo trei ani în urmă, în-
de 1 Mai cu realizări din ce în can, Dumitru Apostol, Alexandru tr-o dimineaţă geroasă de ia
1este muncitor In secţia săruri sul-1 ce mai mari. Depăşi ndu'-şi pla Eisler şi altele. Ltar la întreţinerea culturilor de zarzavaturi. 5 nuarie, Nieolae Drăgoi a venit
nul celor două decade ale lunii la Lupeni să înveţe meseria de
\ţat de cupru a uzinei mefahirgico-'! La 'lucrările efectuate pînă acum s-au evidenţiat tovarăşele S miner. Aflase, din ziare, multe
lucruri frumoase despre minerii
’chimice din Zlaina, fruntaşă pe \ Ana Săbău, Ileana Henţ, Hermina Alic, Silvia Orăşan, Elisabeta \ din Valea Jiului şi era' dornic
să-i cunoască, să muncească a-
, ramură. Succesele obţinute de elx Haita, Silvia Bistrian şi altele. ileana florincaş
i'au contribuit la cucerirea pentru<
a doua oară consecutiv ă drapelul Contribuie la înfrumuseţarea satului
Lui de întreprindere fruntaşă pe< C uvinte de lauda
\ ramură. m inerilor din Lupani gloriosului Partid Comunist al Z ilele trecute, salariaţii Sfatului popular din comuna Luncoiu ^ lături de ei. Tatăl său, petrolist
Uniunii Sovietice, Vladimir Ilici
de Jos, raionul Brad, şi ceilalţi salariaţi ce fac parte din , la schela Gura Ocniţei, raionul
Lenin. Conferinţa a fost expusă -sindicatul comunal, au organizat în timpul lor liber o acţiune de < Tîrgovişte, s-a mirat că fiul său
Tot mai m ult Se ştie că în lunile trecute, cărbune cocsiîicabil. Acest lucru de tov. Petru Furdui, prim-se i muncă voluntară pentru amenajarea şi înfrumuseţarea curţii sfa- S nu vrea să se facă petrolist.
minereu minerii din Lupeni au ră îl confirmă bilanţul celor două cretar al Comitetului regional Mulul popular comunal, a dispensarului şi a staţiunii de montă < Dar l-a lăsat să-şi aleagă me
mas datori patriei cu însemnate decade ale lunii aprilie, care P.M.R. Hunedoara. < seria care-i place. A intrat în
pentru furnale cantităţi de cărbune. In ultimul s-au soldat cu un plus de 5.707 !>artificială din localitate.
L Prin munca depusă de grupele sindicale, a fost amenajat $ mină. Lucrează la sectorul II
513 tone minereu. Atît au ex timp însă, învingînd unele greu tone de cărbune. La aceste suc Petroşani fotn parc, cu rondouri şi flori, în faţa sfatului popular, s-au cură-ţ ca vagonetar.
tras din adîncurile pămîntului,
peste prevederile planului, mine tăţi, organizîndu-şi mai bine cese au contribuit îndeosebi sec Ieri a avut loc în sala A.S.I.T. Mat şi s-au văruit pomii fructiferi. La staţiunea de montă artifici- > Dar utemistul Nicolae Drăgoi
rii de la Ghelar între 1 şi 18 munca, colectivul acestei exploa toarele I B, III şi IV care au din Petroşani adunarea consa ,ală a fost amenajată intrarea şi s-a curăţat întreaga curte. } nu s-a mulţumit cu atît. Simţea
aprilie a. c. La obţinerea acestui nevoia să înveţe. Posibilităţi e-
succes o contribuţie însemnată tări a început să extragă peste extras cantităţi remarcabile de crată cetei de-a 89-a aniversări Cu acest pri'lej s-au evidenţiat' tovarăşii Troîin Drăgan, xistau. Partidul şi guvernul au
şi-au adus-o colectivele orizon ’Maria Trifan, G. Andron, Aurelia Nan, Trofin Suciu şi alţii.
turilor IV şi* I, care în perioada plan cantităţi tot mai mari de cărbune peste plan. a naşterii marelui conducător şi
amintită au dat peste plan 348 şi,
respectiv, 101 tone minereu. Toate exploatările extrag cărbune învăţător al proletariatului — FLORIN BENEA creat pentru muncitorii din pro
Dintre brigăzi, cele mai bune V. I. Lenin.
rezultate au fost obţinute de ducţie şcoli prin care să-şi poa
acelea conduse de Ioan Pali şi peste plan Despre viaţa şi activitatea lui
Ioan Bidiga, care şi-au întrecut V. 1. Lenin a vorbit tovarăşul Să gospodărim cu grijă materialele tă ridica nivelul cunoştinţelor.
planurile cu 180 şi, respectiv, S-a înscris la şcoala medie, sec
68 tone de minereu. Succese însemnate în primele tras peste plan, pînă la data de *Gheorghe Vîjdea, secretar al
două decade ale lunii apri ţia serală. Acum e în clasa a
lie au obţinut toate exploatările 20 aprilie inclusiv, 3.371 tone Comitetului raional de partid
carbonifere din Valea Jiului. Mi de cărbune, iar cei din Vulcan Petroşani. Una din sarcinile colectivului semicocseriei din Călan este XI-a. In vară se va prezenta la
nerii din Petrila care au dat pes Sebeş utilizarea şi gospodărirea cu grijă a materialelor. Privind v examenul de maturitate.
te plan, în această perioadă,
4.336 tone de cărbune, se situ 2.549 tone. Chiar şi minerii din modul în care sînt păstrate aceste materiale, se constată că această / ir
ează pe locul al doilea în între Aninoasa, care au avut de în- Peste 400 de locuitori ai ora sarcină n-a fost înţeleasă aşa cum trebuie, cazurile de slabă ) într una din zilele trecute, tre-
^gospodărire fiind dese.
cerea dintre exploatări. De ase tîmpinat luna aceasta unele gre şului Sebeş, au participat la a- eînd pe la Şcoala medie din Lu
utăţi, au reuşit să-şi îndepli dunarea închinată aniversării ? Spre exemplu, se observă că braţe de cuptor, axe, roţi din- peni, l-am întîlnit pe tînărul Ni
menea, minerii din Lonea au ex- nească şi să-şi depăşească pla naşterii marelui dascăl al pro Mate, bucăţi de fier rotund, tablă, racleţi, stau risipite pe la colae Drăgoi. Am stat de vor
nul celor două decade. letariatului — V. I. Lenin, — ca cuptoarele semicocseriei fără a fi utilizate. Acest lucru se în- bă cu el.
re a avut loc în sala casei raio ?tîrnplă fie din cauză că sînt comandate în cantităţi prea mari, 5 — Dorinţa mea cea mai ma
fie că nu sînt depozitate la un loc anumit. < re — ne-a declarat el —- este
nale de cultură. Despre viaţa şi
i Slaba gospodărire se constată şi în felul în care sînt mon- L sa urmez Institutul de mine din
lupta lui V. I. Lenin a vorbit tov. Mate aceste piese. Se întîmplă dese.ori ca o piesă să fie mon- < Petroşani. Acolo voi învăţa zi
De la 1 ianuarie şi pînă Gheorghe Homoşteanu, prim-se >tată de mîntuială, agregatul respectiv din această cauză ne- şi noapte pentru ca să-mi însu
în ziua de 18 aprilie a.c., mi
nerii de la Teliuc au extras cu cretar al Comitetului raional de funcţionînd în condiţii normale. Creşte deci consumul de piese L şesc toate cunoştinţele predate
aproape 4.000 tone mai mult
minereu decît prevedea planul. partid Sebeş. pe unitatea de timp. Pe de altă parte, piesele scoase din uz, în < şi să devin un tehnician bun.
Dintre acestea, numai în pri
mele 18 zile ale acestei luni, au Alba Iulia loc să fie recondiţionate, sînt risipite prin toate colţurile sec Este, într-adevăr un gînd în
fost extrase aproape 1.300 tone.
Cu prilejul celei de-a 89-a a- torului. drăzneţ, dar în zilele noastre
Este un succes deosebit de niversări a naşterii marelui Le
valoros mai ¦ales dacă ţinem nin, in sala Casei raionale de > Toate acestea arată că la semico'cserie, folosirea raţională a realizabil. La şcoală am obţinut
seama că furnalele de la Hune cultură din Alba lulia, a avut ^materialelor nu este în atenţia conducerii. Pentru aceasta este note bune la sfîrşitul celui de-al
doara şi Călan au primit în loc o adunare festivă. Necesar să fie luate măsuri de remediere a situaţiei'.
perioada 1 ianuarie — 18 apri doilea trimestru. Sper însă că
Despre activitatea şi viaţa S Z. ACHiMEŢ
marelui Lenin, în faţa celor pes tot cu note bune să închei şi
te 500 cetăţeni participanţi ta < l. FEKETE
ultimul trimestru.
V. A.
adunare, a vorbit tov. Vasile
lie 1959 faţă de aceeaşi perioadă Farcaş, secretar al Comitetului
Din activitatea gropului şcolar minier din Petroşaniraional de partid Alba.
yS'C-T
a anului trecut cu 61.520 tone Brigada de mon Perot«"u c e fe r iş tii din Numeroşi fii de mineri din In timpul studiilor, pe lingă fer Valea Jiului, Gh. Iliescu, in
mai mult minereu de fier. tat macarale con Valea Jiului urmează cursurile pregătirea teoretică elevii pri giner la mina Lupeni, Iosif Le-
dusă de maistrul *-j In scopul îmbunătăţirii con Coşlariu pot frecventa clubul şcolii profesionale de ucenici din mesc şi o temeinică pregătire grand, inginer la Uzina de re
La realizarea celor 1.300 Alexandru Dir- diţiilor de muncă şi de viaţă staţiei, dotat cu două aparate cadrul grupului şcolar minier din practică, lucrînd sub îndruma parat utilaj minier Petroşani şi
tone, în mare măsură au con man, de la I.C.S. ale muncitorilor sare lucrează de radio, jocuri de şah, reviste Petroşani. Numai în ultimii trei rea maiştrilor în cele patru ate alţii.
tribuit colectivele de muncă ale Hunedoara, grupul de şan în cadrul staţiei G.F.R. Goşla- de specialitate, ziare, cărţi etc. ani de cînd şcoala este patro liere ale şcolii, la Uzina de re
sectoarelor III şi I, care au tiere montaj-instalaţii nr. 2, riu, s-a pus la dispoziţia acesto nată de Uzina de reparat utilaj parat utilaj minier din Petroşani In cadrul grupului şcolar mi
extras peste plan 943 şi, respec îşi depăşeşte lună de lună ra o cantină spaţioasă, unde De asemenea, pentru îmbună sau în exploatările miniere din nier din Petroşani funcţionează
tiv, 278 tone minereu. sarcinile de plan în medie se servesc mese consistente şi tăţirea transportului muncitori minier din Petroşani, ea a fost Valea Jiului. începînd de anul trecut şi o şcoa
cu 30—35 la sută. în condiţii igienice. Tot pentru lor care locuiesc în satele în absolvită de aproape 250 de ti lă tehnică pentru calificarea mi
Gele mai bune brigăzi s-au ei, se construiesc în prezent 6 vecinate, li s-a pus la dispoziţie neri care au devenit lăcătuşi Numeroşi absolvenţi ai şcolii nerilor. Tot aici funcţionează din
dovedit a fi cele conduse de IN CLIŞEU : Brigada con-1 noi locuinţe confortabile. o maşină acoperită care circulă mecanici, montatori, strungari, au urmat mai departe cursurile anul 1950, şcoala de maiştri mi
Gaşpar Florincaş, Petru Bojan, dusă de tov. Alexandru Dîr- \ pe distanţa Goşlariu—Benic. electricieni, instalatori, sudori serale şi fără frecvenţă ale şco neri şi clectro-mecanici. De cu-
Ioan M. Popa, Nicolae Rusu şi man. In timpul liber, ceferiştii din etc. Numărul absolvenţilor şcolii lilor medii şi ale facultăţilor. rînd şi-au început activitatea în
Ion Mateş. T. GAIA va creşte la sfîrşitul acestui an Din rîndul acestora s-au ridicat exploatările miniere din Valea
---- -----------6*039- şcolar cu încă 130. cadre valoroase de ingineri şi liului absolvenţii celei de-a doua
corespondent tehnicieni pentru industria noas promoţii de maiştri mineri şi
tră minieră, printre care se află maiştri.electro-mecanici de mină,
i şi ing. Petre Roman, directorul care au urmat cursurile acestei
tehnic al Combinatului carboni scoli.
M U N C A ÎN S U F L E Ţ IT Ă PE O G O A R E
S.M.T. Pllercnrea a realizai planai pe campanie IN VEDEREA ZILEI DE 1 MAI
SEBEŞ (de la subredacţia da a IV-a, care a depăşit planul sută prin întrebuinţarea chibzu Formaţiile artistice se pregătesc intens
noastră voluntară). Antrenat în cu 85 la sută, şi brigada V-a cu ită a maşinilor şi agregatelor.
întrecerea socialistă în cinstea Depăşiri de plan între 40 şi 75 In toate întreprinderile şi in mîneşti etc. Pregătiri intense
zilei de 1 Mai, colectivul de o depăşire de 23 la sută a pla Ia sută au obţinut majoritatea stituţiile din regiunea noastră fac şi membrii fanfarei ceferiş
muncă al S.M.T. Miercurea a de nului de însămînţări pe campa tractoriştilor printre care Nico precum şi la căminele culturale tilor, echipa de dansuri şi cele
păşit pînă la 20 aprilie planul nie. lae Vintilă, Armin Wolf, Cons de la sate şi colţurile roşii din două formaţii de cor ale pio
însămînţărilor de primăvară cu tantin Lupulescu şi alţii. G.A.S. şi G.A.6., formaţiile ar nierilor şi şcolarilor de la şcoa
10 la sută. In fruntea întrecerii In mod deosebit s-au eviden tistice fac intense pregătiri în la medie mixtă.
dintre brigăzi s-a situat briga ţiat tractoriştii Ioan Florea şi F. CHIRUŢA vederea zilei de 1 Mai.
Ioan Irimie care au depăşit pla La Hunedoara
nul cu 273 şi, respectiv, 150 la La Simeria
Pregătiri intense se desfăşoa
Colectiviştii din Bretea Mureşană Corespondenţii noştri voluntari Petru Ilincaru şi Pascu Corul clubului ceferiştilor din ră şi la' Combinatul siderurgic
au terminat prima praşilă la floarea-soarelui Ladislau ne informează că muncitorii forestieri din raza oco Simeria, compus din 90 de per din Hunedoara. Corul combina
lului silvic Dobra dau bătălia pentru a scoate din pădure soane, pregăteşte, pe lîngă alte tului, format din 100 de per
Printre alte culturi, colectiviştii dezvoltă bine. Constatînd că ele Printre fruntaşii la prăşitul stocurile de lemn de fag. In acest scop sînt utilizate diferite le, cîntecele „1 Mai“ de Dinu soane, a pregătit pînă acum cîn
din satul Bretea Mureşană, ra au deja 3-4 frunze, colectiviştii florii-soarelui sînt colectiviştii mijloace care uşurează munca omului. Stei ian, „Drum de iarnă“ de tecele „1 Mai“ de Ciprian Po-
ionul llia, au însămînţat în e- au început să le aplice praşila Ionel Negrilă, Rozalia Stoenes- Şebalov, „Măreţ pămînfo de rumbescu, „Cînte'cul partidului“
poca a I-a 4 ha. cu floarea-soa- I-a şi răritul. Pînă în ziua de 21 cu, Emilia Herci şi Petru Ursa. IN CLIŞEU : Brigada complexă condusă de tov. Panu Ni Ghirescu, cîntece populare ro-. de Matei Socor şi cîteva cîn-
relui de soiul Wniimk şi 10 ha. aprilie s-a terminat praşila florii- Ei au început prăşitul sfeclei de colae, lucrînd cu eforturi sporite la scosul lemnului de fag din ţece populare romîneşti.
cu sfeclă de zahăr. Aceste cul soarelui. La 22 aprilie a început zahăr. pădure cu ajutorul funicularelor de tipul „Mîneciu“ şi „Wijssen",
turi au răsărit de mult şi se prăşitul sfeclei de zahăr.
