Page 78 - 1959-04

Pdf?. 2 m w m i SOCIALISMULUI Mf. 1349

Scrisori de pe şantierul laminorului de 650 mm. Adunarea

la Iogup generală

I noopafiito

Lucrările înaintat' ^reoi. Erau cît un cer al blumingului, este funcţionare a acestei instalaţii. din Crişcior
multe motive să fie ?.sa. A rte ­ greu să-ţi dai seama ce este mai Tovarăşul Grigoruţă insă, îţi vor
rialele nu veneau la vreme de la important. Totul pare extraordi­ beşte despre fiecare din cele pes­ Zilele trecute a avut loc în
unele întreprinderi furnizoare, nar. te 50 de coloane instalate la un sala căminului cultural din Criş­
gerul iernii împiedica oamenii să cuptor, cu atîta uşurinţă de par­ cior adunarea generala a mem­
lucreze în voie. Ba mai erau bri­ Din loc în loc, de-a lungul u- că le-ar avea toate în palmă. brilor cooperativei „Pleşa Cons­
găzi în care unii oameni lipseau riaşei hale, întîlneşti încăperi tantin“ din Crişcior.
nemo+ivat de la lucru, sau ve­ mici, luminoase, care, în mijlo­ Dar comuniştii ştiu că tot ce
neau tîrziu. In astfel de condiţii cul lor au tablouri de ebonit de se vede în jur, întreaga hală Darea de seamă prezentată a
nu puteau fi respectate terme­ cîţiva metri pătraţi pe care se plină cu maşini şi agregate, este scos în evidenţă unele părţi po­
ne1 de predare a obiectivelor opera oamenilor. De aceea, mun­ zitive şi negative privind activi­
aflate în lucru. instalează tot felul de manete, ca cu omul este una din preocu­ tatea cooperativei pe anul 1858.
„ceasuri“, becuri colorate, sem­ pările lor importante. A fost subliniat faptul că apro­
Dar aici, pe şantierul acestui vizionarea prăvăliilor săteşti ale
mare şi important obiectiv indus­ nalizatoare. Acestea sînt postu­ Aici, alături de acest harnic cooperativei s-a făcut mai bine
trial, există o organizaţie de comunist, cresc şi-şi perfecţio­ ca în anii trecuţi, că fondul so­
bază de partid care nu putea ră- rile de comandă. Aş putea spune nează calificarea mai mulţi ti­ cial al cooperativei a crescut
rnîne indiferentă de ceea ce se simţitor. De asemenea s-a re­
întîmplă. Nu sînt prea mulţi co­ că tot ce va mişca aici, sutele neri. Printre aceştia se numără marcat faptul că în cele mai
munişti, dar ei simt datoria mo­
rală de-a face ca treburile să de motoare care creează viteze, şi cei doi proaspeţi absolvenţi ai
meargă bine.
stau la cheremul comenzilor, în­ şcolii profesionale : Petru Lu-

tocmai ca şi organismul unui om chian şi Petre Cojocaru. Tovară­
faţă de creier. De aceea, cred că
şul Grigoruţă se ocupă de ei în­ multe prăvălii săteşti, persona­
este plastică expresia tovarăşu­

Şi, într-adevăr, problema îm­ lui Koty — un maistru priceput tocmai ca un adevărat părinte. lul de deservire a avut în pe­
bunătăţirii muncii pe şantier a — care spunea eă posturile de
fost pusă în discuţia unei adu­ comandă sînt creierul tuturor in­ La îndemnul lui, tînăru! Luchi- La fabrica 'de irico- im - rioada analizată o atitudine co­
nări generale. Un comunist a stalaţiilor. Eu îmi permit să an s-a înscris lă liceul seral. In faje din Sebeş se va respunzătoare faţă de cumpără­
propus atunci ca organizaţia de merg mai departe, să spun că r.urînd el termină primă clasă. introduce in curind
bază să-şi repartizeze în aşa fef oricît este de grozav acest cre­ tricotatul ciorapilor La Casa raională de cultură din Sebeş tori. Fruntaşe pe cooperativă
forţele, îneît la fiecare loc de ier, el nu rămîne în ultimă in­ Pe tovarăşul Grigoruţă l-a din Nylon. In acest
muncă, mai ales la cele mai im­ stanţă decît o creaţie a omului. preocupat multă vreme gîndul ca scop a si începui adaptarea maşi­ Activitatea artistică s-au situat prăvăliile săteşti din
portante şi mai grele, să lucre­ Da. Omul aşează piesă iîngă Crişcior, Valea Arsului şi al­
ze cîte un membru sau candidat piesă, şi le pune în mişcare; le oamenii din brigadă să cunoască nilor pentru realizarea producţiei tele.
de partid, care să răspundă în pune să execute ce, vrea el. nu numai specialitatea strictă. amintite.
faţa organizaţiei de bază asupra Poate că pentru importanţa mare De aceea, o parte din membrii de amatori Pe lîngă părţile bune, In ac­
modului în care se desfăşoară a omului în ansamblul de maşini brigăzii, au învăţat cîte ceva şi IN C LIŞEU : Maistrul Petru tivitatea cooperativei mai dăinu­
munca la locul unde a fost re­ şi agregate, ş-ă găsit necesar ca din meseriile înrudite. Astăzi Munleam iucrind ta adaptarea
partizat. Toţi membrii şi candi­ aici să lucreze brigada de mon­ brigadă nu mai are nevoie de maşinilor. Pe primul trimestru, el încă de la înfiinţarea ei, Gasa contribuţia cercului literar care ie şi unele lipsuri. Astfel la pră­
daţii de partid au fost de acord. ta tori de sub conducerea comu­ împreună cu echipa pe care o con­ raională de cultură diii Sebeş funcţionează în cadrul casei văliile săteşti din cătunele mai
Toţi au primit sarcini concrete. duce, a redus preţui de cost al s-a făcut cunoscută printr-o bo­ raionale de cultură. Fanfara a" îndepărtate cum sînt Curechi,
gată activitate a artiştilor ama­ avut în trimestrul I 1959 6 ie­ Şesuri şi Rovine, lipsesc uneori
Podunie rulante sudor. Datorită strădaniei, mem­ lucrărilor cu 18.000 iei. tori încadraţi în formaţiile ar­ şiri, care au constituit totodată
brii brigăzii pot înlocui şi alte
a»'xznrea»'A vi tistice ale acestei instituţii. şi un bun prilej de schimb’ de articole de primă necesitate cum

specialităţi. Acest lucru face mult Colectivul de muncă al casei experienţă cu alte formaţii de ar îi petrolul şi sarea. Anevoios

trebuie terminate nistului Simion Voina. Lucrarea pentru brigadă. a g ric o lă tp satul .raionale de cultură, îndrumat acest fel din Petreşti, Apold, s-a desfăşurat în aceste sate şi
Poate şi această explică de ce Săli stea de comitetul raional de partid, Gîlnic etc. încasarea. sumelor constituind
Sa o problemă deosebit de im­ aceasta cere oamenilor multă a reuşit să stabilească o mai părţile sociale.
portantă s-a ridicat instalarea în pricepere, îndemînare şi conştiin­ instalaţiile lă primul cuptor au strînsă legătură cu organiza­ Nu de mult, în cadrul casei
timpul cel mai scurt a podurilor ciozitate. ţiile de masă şi în special cu raionale de cultură a fost în­ Membrii cooperatori care au
fost încheiate cu 10 zMe înainte Zilele trecute s-a inaugurat în salul fiinţat un teatru de păpuşi.

rulante. Fără ele se iscau greu­ Pentru ca toţi membrii brigă­ de termen. Săliştea din comuna Răifa întovărăşi­ comitetul raional U.T.M., fapt Deşi tînăr, teatrul a prezentat participat la discuţii au scos în
...Dă, cresc oameni noi. rea agricolă „Sălişteanca“. In întovă­ ce a dus la mobilizarea unui pînă acum 8 spectacole cu pie­ evidenţă şi alte lipsuri ce dăinuie
tăţi mari la instalarea altor ma­ zii să simtă răspunderea faţă de Cu cîtvă timp în urmă comu­ răşire s-au înscris 50 familii de ţărani mare număr de artişti amatori sele „Ionel şi M argareta“ şi în activitatea prăvăliilor săteşti
muncitori cu o suprafaţă de peste 80 în echipele casei raionale de „Traista, turbanul şi fluierul“ din Bucureşci, Curechi şi Şesuri,
şini şi agregate. Sute de mii de lucrările pe care le fac, şeful niştii au observat că inginerul ha. teren. Noii întovărăşiţi, printre care cultură.
A’rnold Szucs, care răspundea de Aron Topor, Lazăr Radu. ioan Bocău,
kilograme de piese şi organe de brigăzii a făcut o riguroasă îm­ calitatea lucrărilor şi terminarea Lazăr Şerban şi alţii, s-au angajat să Festivalul bienal de teatru — spectacole' eare au fost 'dale' unde curăţenia şi deservirea
„I. L. Garagiale", precum şi cd atît în Sebeş cît şi în comunele conştiincioasă lasă de dorit.
maşini trebuiau ridicate şi mon­ părţire a oamenilor pe operaţii.

tate. Lucru! acesta îl fac oame­ El a împărţit brigada în echipe Ia iimp ă cuptoarelor cu pro­ muncească cu rîvnă pentru extinderea de-al V-lea concurs pe ţară al Petreşti, SăsGiori, Gut şi Apol- Pentru remedierea deficienţelor
pulsie. nu-şi făcea datoria în suprafeţei şi mărirea numărului de formaţiilor artistice de amatori du de Jos. semnalate, atît de darea de sea­
nii, dar numai cu ajutorul ma­ de cîte 2-3 oameni, după speci­ mod conştiincios, nu acorda spri- membri oi întovărăşirii. de la căminele culturale, casele mă cît şi de participanţii la dis­
iin brigăzilor de sub conducerea raionale de cultură şi colţurile Realizările obţinute de către cuţii, s-au luat o serie de botă-
şinilor, Sarcina montării podu­ ficul lucrării. sa. F:1 nu este membru de partid, IOACHIA1 GHERMAN roşii din G.A.G., au constituit o Găsă raională de cultură din rîri menite să ridice activitatea
dar comuniştii nu pot sta pasivi corespondent preocupare intensă pentru îm­ Sebeş trebuie să constituie un
rilor rulante a fost dată brigăzii Intre echipele, brigăzii a por­ faţă de cei care nu-şi fac dato­
—o -
condusa de comunistul Franciso nii' o vie întrecere. Poate că da­
feîispfîi ÎLf l / ' l C-
Tenczer. Tot la montarea podu­ torită acestei organizări a mun- bunătăţirea muncii cu echipele exemplu pentru celelalte case" cooperativei „Pleşa Constantin"

rilor ? fost pusă să lucreze încă, ,cii. brigada a reuşit să termine artistice. Acest lucru l-a confir­ raionale de Gultură din regiune. din Crişcior la nivelul cerinţelor.

o brigadă. în fruntea -căreia este posturile 7, 9, li cu 5 zile îna­ ria, indiferent cine sînt’ei. De a- mat munca depusă de colectivul V. MUREŞAN OSWALD ZATOSCillL
ceea, membrii biroului organiza­ de teatru al Gasei raionale de corespondent corespondent
maistrul comunist Victor Naza- intea prevederilor graficului, iar ţiei de bază au stat de vorbă cu Zilele trecuie, adunarea generală a cultură din Sebeş, ea're a reu­
colectiviştilor din Strei — Călan, a
rie. Gele două brigăzi au la activ posturile 8, 10, 12 — cu 3 zile primit în gospodăria colectivă încă şit în anul 1958 să meargă pînă

10 poduri rulante montate. A- mai devreme. el în mai multe rînduri, cerîndu-i cîteva familii de ţărani muncitor! din în finala' concursului, cu piesa PUBLICITATE
„Tîrgul inimilor“. In tot timpul
proape toate au fost date înain­ Cresc oameni noi să depună Şi el eforturi alături j sa t Pnnire acestea^se numără familiile
tea prevederilor stabilite prin pregătirii concursului, cît şi în
grafice. Nu trebuie uitat că pre­ Tovarăşul Cornel Govaliov, se­ de colectiv pentru îndeplinirea iov. Nica Marcu, David Beica, Măriţi
darea înainte de termen a aces­ cretarul organizaţiei de bază, a sarcinilor. N-a trecut prea multă Neagu, Petru Gligor şi altele. trimestrul I ăl anului 1959, e-
tor poduri a grăbit ritmul de citit în faţa adunării, sarcinile vreme şi inginerul Sziics a por­
muncă şi la alte lucrări. Aceasta ce urmau să fie repartizate co- nit pe drumul cel bun. Acum stă IOAN UDREA chipa' de teatru nu şi-a slăbit
înseamnă că tovarăşii Tenczer şi munişlilor. A citit şi numele lui mereu în mijlocul muncitorilor, corespondent
Nazarie şi-au îndeplinit o bună Vasile Grigoruţă. In dreptul a- ajutîndu-i să rezolve problemele activitatea, ci, dimpotrivă, a
parte din sarcina de partid. cestui nume era trecut în caietul ~0-
Spun numai o parte, pentru că de sarcini: instalaţiile de răci­ prezentat spectacole la căminele
ei consideră îndeplinită sarcina re la cuptoarele cu propulsie. ln sprijinul
numai atunci cînd laminorul de culturale' din' Doştat, Roşia de
650 mm. va vibra, cînd toate a- Aceste instalaţii au o deosebită
gregatele şi maşinile vor pro­ importanţă în procesul de func­ Secăş, Drăşov şi GîlnÎG.
duce. ţionare a cuptoarelor. Garanţia
că ele sînt instalate corect, con­ ce se ridică pe şantier. colectiviştilor In prezent echipă de’ teatru
Aşa sînt comuniştii. stă în priceperea şi simţul înalt pregăteşte piesa „îndoiala“.
de răspundere cu care lucrează ir Recent, ţăranii muncitori din comu­
Ca eieruî coloşilor brigada lui Grigoruţă. Unui om Pentrn concurs corul pregă­
Pe marele şantier al lamino­ nele Zam şi Almaş'-Săiişte, au faso­ teşte cîntecele Steagul partidu­
rului de. 650 mm. comuniştii au nat din pădurile comunale 250 tn.c. lui, Răsunet de la Grişana, Gîn-
întîmpinat multe greutăţi. Au iemn de brad necesar construcţiilor te'cul prieteniei. Fata ardeleană,
luptat cu multă hotărîre şi le-au din gospodăriile agricole colective nou şi trei cîntece germane, iar e-
învins. In curînd ei vor trăi o zi înfiinţate. Pentru aceasta, ei au efec­ chipa de dansuri pregăteşte o
tuat peste 600 zile de muncă volun­ suită de 3 dansuri populare ro-
mîneşti. Brigada artistică de a-
însemnată — ziua marii victorii, tară, evidenţi indu-se tov. Octavian

cînd vor putea raporta partidu­ Murgău, luliu Colibaş, Dumitru Han, gitaţie şi-a axat repertoriul pe

lui şi guvernului că şi-au înde­ Octavian Mari aş şi alţii. diferite aspecte din sectoarele

In lumea imensă de oţel, seîn- neiniţiat i-ar fi imposibil să de­ plinit sarcina. TEOF1E POPA de muncă ale oraşului Sebeş.
corespondent
tel şi oameni de sub acoperişul termine importanţa şi modul de C. ARMEAN In ajutorul acesteia, se simte

I 4VV’vrf'V*f '/ w j#W W W> yyVVVVyVVSSVVyV .y ^ v w v -

In numerele trecute am ară­ dinţa unora de a se stabili nor­
tat ce sînt normele de lucru în
gospodăria colectivă şi de cîte me prea mici. Normele prea mici
teluri sînt ele. In acest număr
vom da unele lămuriri eu pri­ nu aduc nimic bun colectivişti­
vire la introducerea şi aplica­
rea normelor de lucru. lor. Dimpotrivă, ele încurajează

Aşa după cum s-a mai ară­ E intra lenevia şi duc la îritîrziereă lu­
tat, aplicarea normelor de lu­
cru la toate lucrările din gos­ crărilor, ceea ce are drept con­
podăria colectivă are o impor­
tanţă deosebit de mare, prin secinţă scăderea producţiei.
fapiul că ¦ele dau posibilitatea
să se măsoare precis cantitatea lucrare 'din cadrul gospodăriei Pentru ca normele să poată fi
de muncă depusă de fiecare co­ cîmp. Acesta se afla, înainte de colective. Normele de lucru nu şi clrept. Nici în asemenea cazuri cil mai juste, este necesar ca la
lectivist în parle, coniribuţia a- începerea arăturilor de primă- pot ti însă stabilite în mod ge- normele la cosit nu pot fi egale,. discutarea şi aprobarea lor să
cestuia în procesul de producţie vară, în grămezi mici, care tre- neral. Ele trebuie slabilite în ra- după cum nu pot ti egale nici fie antrenată cea mai mare par­
al gospodăriei colective. Dacă buiau împrăştiate. Intr-una din port cu condiţiile de muncă din normele la împrăştiatul fînului
nu s-ar lucra după norme, ar zile colectiviştii s-au dus să le fiecare loc în parte. Normele tre- cînd înlr-un caz brazdele sînt te a colectiviştilor. Odată apro­
însemna oa retribuirea muncii împrăştie, dar nu pe bază de buie să exprime în cifre canti- mari, iar în altul sînt mult mai bate de adunarea generală, con­
să se facă la acelaşi nivel, a- norme, ci de-a valma. Gei mai tatea de muncă ce poate ti exe- mici. Se recomandă deci ca nor­ siliul de conducere are. obligaţia
dică toţi colectiviştii, indiferent mulţi dintre ei s-au apucai cu cutată într-un anumit timp şi mele să se stabilească întotdea­ de a lua măsuri pentru aplicarea
că sînt harnici sau codaşi, să hărnicie de lucru, în timp ce lor. Pentru a fi cît mai bine cu­
fie retribuiţi în mod egal. Or, una în condiţiile fiecărui loc în noscute d e’către toţi colectiviştii,
acest lucru ar fi toarte dăună­ parte. normele de lucru din fiecare
tor, deoarece ar descuraja pe
cei harnici, ar înăbuşi iniţiati­ mult priveau decît lucrau. S-a , Gum se stabilesc normele de campanie vor ti afişate la sediul
vele şi ar împiedica' răspîndirea observat că un colectivist bar- K ăspunosm lucru ? Consiliul de conducere gospodăriei, în locul cel mai vi­
experienţei pozitive şi ă meto­
delor înaintate de lucru. In a- nic împrăştiase cinci grămezi c itito rilo r studiază condiţiile locale şi, în zibil.
celaşi timp ar stimula pe cei de gunoi în vreme ce altul .... ..... ;,T—_ — ¦-— funcţie de acestea’, orientîndu-se
leneşi şi chiulangii. Datoria fiecărui colectivist este
neapJ aăircal tt dU UuUpCăT nI J UoIrml i l CellOe Lcuu ppirJilnl OseL . .. ,
Socotim că este necesar să
dăm un exemplu prin care să de-abia terminase una. Din într-un loc anumit. De exemplu : în notârlrea Consiliului de Mi- ! de a ,UP'a p?nlTU aP1.1,carea nor‘
arătăm practic însemnătatea in­ cauză ca nu s-a lucrat după 12 ari la prăşitul cu sapa, 1,50 njsţrj nr- J4ţt propune spre apro- aţelor la toate lucrările, precum
troducerii şi aplicării normelor normă, în ziua resepetivă toţi ha. la întoarcerea fînului din
barea adunării generale normele Şi pentru^ realizarea şi d.eP^?jr^
de lucru. Gospodăria colectivă
cei care au lucrat la împrăştie- brazdă cu furca, 0,25 ari la co- fje mcrL1 ce urmează a se aplica d^păsfrea^nomefoMn GM.gÎ nu
din Turdaş, raionul Orăştie, a rea gunoiului au fost pontaţi situl fîneţelor naturale etc. Se în gospodăria colectivă. Aduna- eS4e admis să se facă în dauna
egal. Acest lucru nu i-a încu- poate întîmplă însă că într-un rea generală le discută pe larg calităţii. Şeful de echipă contro-
transportat în iarna acestui an rajat, fireşte, pe cei fruntaşi ci, teren să nu fie buruieni, iar so- şi, ţinîndu-se seama de experi- lează munca fiecărui om, atît în

cantităţi însemnate; jde gunoi la dimpotrivă, pe chiulangii. Iul să se lucreze mai bine înenţa şi de realizările obţinute în timpul lucrului cît şi după ter-

Precizăm însă că acesta a timp ce în alt loc să fie multe anii trecuţi, le revizuieşte, adu- minarea lui. Recepţia lucrării

fost un caz izolat. In gospodă- buruieni şi pămîntul tare. In a- cîndu-le, dacă e cazul-, îmbuna- se face de către brigadier după ce

ria colectivă din Turdaş se a- ceste cazuri normele la prăşit lăţirile necesare. s-a convins că s-au respectat in-

plică în general normele de lu- nu mai pot fi egale. Ele diferă, Gonşjiiul•de conducere are 'da- dicaţiile date cu privire la cali-

cru la ţoale lucrările. după condiţii, de la loc la loc. toria de a explica fiecărui co- tate.

Am dat acest exemplu pentru De asemenea, s-ar putea ca în- lectivist însemnătatea stabilirii In umil din numerele viitoare,

a se înţelege mai clar impor- tr-un loc tînul să fie des şi cui- unor norme cît mai juste. In vom răspunde la întrebarea :

tanţa aplicării normelor la orice ea*t la părriînt, jar în altul rar special, trebuie combătută ten- „Ge este ziua-muncă •