Page 79 - 1959-04
P. 79
Nr. Î349 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Propagandişti CORESPONDENŢII VOLUNTARI NE SCRIU
fruntaşi încheierea învăţâmîntului de partid şi U. T. M. la sate
>o o o o o <x x >o o <x x x x x x x x >o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o q o o <x Q00000000<xxx>4xxxx>000000000<x>00000c'v<- ^VO ÇXXX»< X> 0< XX> 0000000< X> 00000000 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOvOOOO
Peste puţin timp va avea loc Încheierea învăţămîntului de partid la sate. In acest an şcolar de învăţă- Rezultai® ale muncii de control
mînt, comitetele raionale de partid, organizaţiile de partid săteşti au acordat o mai mare atenţie conducerii şi
îndrumării învăţămîntului de partid. şi îndrum are
Pornind de la sarcinile trasate de plenara C.C. al P.M.R. din iunie 1658, organele şi organizaţiile de
partid au îmbogăţit programele cercurilor şi cursurilor cu lecţii noi, au acordat atenţie selecţionării şi pregă
tirii propagandiştilor, fapt care a dus la creşterea nivelului lecţiilor şi discuţiilor. Anul şcolar al învăţămîntului de ţămîntului, aceasta se datoreşte în nie, Daia, Miercurea, Gîrbova. De a-
Acum cînd în majoritatea cercurilor şl cursurilor a fost parcurs întregul material prevăzut în program, partid în comunele şi satele raionului bună măsură şi faptului că, spre deo semenea, cercurile din Săsciori, Apoi-
Sebeş se apropie de sfîrşit. In acest sebire de anii trecuţi, comitetul raio du de Jos, Draşov, Păuca şi din alte
organizaţiile de bază de la sate fac ultimele pregătiri pentru încheierea învăţămîntului de partid. Redacţia zia an învăţămîntul de partid s-a desfă nal de partid a asigurat o îndrumare comune se pregătesc acum de înche
rului nostru a solicitat unor corespondenţi s-o informeze asupra stadiului în care se află pregătirile în vederea şurat la un nivel mai înalt decît în şi un control mai eficace. AAai mult, iere, organizînd seminarii recapitula
încheierii anului şcolar în învăţămîntul de partid şi U.T.M. Ia sate. In pagina de faţă publicăm cîtcva din anii trecuţi, mai strîns legat de viaţa membrii biroului comitetului raional tive.
relatările corespondenţilor care oglindesc preocuparea organizaţiilor de partid în această direcţie.
practică, de sarcinile politice şi eco de partid au expus în faţa cursanţi Trebuie remarcat faptul că buna
PREOCUPAREA nomice puse de partid. S-a îmbună lor din mai multe cercuri lecţii pe desfăşurare a învăţămîntului în aceste
tăţit în mod simţitor şi frecvenţa diferite teme izvorîte din principalele comune se datoreşte în bună parte şi
cursanţilor la lecţii şi convorbiri. documente de partid. sîrguinţei cu care s-au pregătit pro
OGTAVIAN MEDREA com itetului comuna! Je parti i îmbunătăţirea muncii în domeniul In scopul asigurării unei temeinice pagandiştii. Cea mai mare parte din
învăţămîntului de partid este o con însuşiri de către cursanţi a învăţă tre propagandişti, printre care tova
secinţă a unei preocupări intense ma turii marxist-leniniste, biroul comite răşii Paraschiva Bădilă, Andrei Chiş-
propangandist Ia cursul seral Anul acesta în comuna noas nifestată de organizaţiile de partid tului raional de partid a recomandat hac, Mihai Dumbravă, Maria Rusu şi
anul 11 din satul Vorţa, ' tră funcţionează, în afara cercu
mai esenţiale probleme, membrii nizaţiile de bază privind înche din raion. A crescut în mod simţitor cabinetului de partid ca acum, îna alţii s-au prezentat tot timpul anului
comitetului comunal de partid au
raionul Ilia. rilor ’de politică curentă, trei fost repartizaţi să participe la ierea învăţămîntului de partid numărul acelor organizaţii de bază să inte de închiderea anului, să întoc cu regularitate la şedinţele de pregă
fiecare convorbire. Acestora, în vor contribui la înfăptuirea une teşti şi comitete comunale de partid mească un plan pe baza căruia co tire.
cercuri în cadrul cărora se studi prealabil li s-a făcut un instruc
taj temeinic indicîndu-li-se să ia dintre cele mai de seamă sar care în timpul anului au analizat cu lectivul acestuia să dea consultaţii în Există însă şi unii propagandişti,
ază Istoria P.M.R. şi un curs provoace discuţii privind proble cini ce le stau în faţă —<ridica simţ de răspundere felul în care se cercuri şi cursuri pe marginea celor ca tovarăşii Ana Suciu din Poiana,-
mele ridicate în expunerea tova rea nivelului politic şi ideologiG desfăşoară învăţămîntul şi au luiat mă mai importante probleme dezbătute în Ioan Bia din Gîinic, Ioan Ursu din
seral. In aceste forme de învă- răşului Gh. Gheorghiu-Dej la al membrilor şi candidaţilor de suri de înlăturare a lipsurilor ce s-au timpul anului. Ghirbom şi alţii, care au lipsit nemo
plenara G.G. al P.M.R. din no partid, a activului fără de partid. manifestat. Trebuie remarcat că dacă tivat de la multe şedinţe de pregătire
ţămînt au fost încadraţi toţi iembrie 1958, probleme privind cea mai mare parte din organiza In vederea înarmării birourilor or şi acest lucru s-a făcut simţit şi în ac
mişcarea muncitorească interna ŞTEFAN POP ţiile de partid săteşti şi-au îmbunătă ganizaţiilor de bază cu sarcinile con tivitatea cercurilor. Nu întîmplător,
membrii şi candidaţii de partid, ţională, unitatea ţărilor lagăru ţit munca în privinţa conducerii învă- crete ce le revin acum, în preajma cercurile conduse de aceştia au rămas
lui socialist, construirea desfă secretarul Comitetului comunal încheierii anului şcolar, comitetul ra în urmă.
precum şi un număr de 34 to şurată a comunismului în ional de partid a organizat la cen
U.R.S.S., lupta popoarelor pen de partid — Geoagiu tru de raion un instructaj al tuturor La recomandarea comitetului raional
J varăşi din activul fără de partid. tru apărarea păcii şi alte proble secretarilor organizaţiilor de bază. De de partid, comitetele comunale dei
Datorită bunei desfăşurări a me actuale ale situaţiei interna asemenea, la începutul lunii aprilie, partid şi organizaţiile de bază au
ţionale. Propagandiştilor şi mem comitetul raional de partid a pregă luat măsura ca şedinţele cercurilor şi
învăţămîntului de partid, preo brilor comitetului comunal de ' /-./-VX/V/W . tit propagandiştii în legătură cu pro cursurilor să se ţină în fiecare săp-
partid li s-a indicat de asemenea blemele care se vor discuta la înche tămînă pentru ca în scurt timp să se"
cupării permanente de care au să arate în convorbirile de în ierea anului de învăţămînt. ajungă la zi cu lecţiile.
cheiere roadele politicii partidu
dat dovadă organizaţiile de bază lui nostru în cei 10 ani care au Masüri CONCRETE Intensificarea activităţii organiza Măsurile pe care comitetul raional
trecut de la plenara G.G. al ţiilor de bază în direcţia conducerii de partid Ie-a luat, recomandările fă
şi comitetul comunal de partid P.M.R. din 3-5 martie 1949. A- învăţămîntului, cît şi controlul şi a- cute comitetelor comunale şi organi«
supra acestor probleme propa jutorul permanent acordat de comite zaţiilor de bază, vor asigura încheie
faţă de conţinutul lecţiilor şi gandiştii au fost pregătiţi şi de tul raional de partid au făcut posi rea anului şcolar în condiţiuni bune;
către cabinetul de partid din O- bil ca majoritatea cercurilor şi cursu
seminariilor, a crescut eficacita răştie. rilor să fie la zi cu lecţiile. Exemple SIGISMUND GYALAY
pozitive în acest sens sînt cercurile directorul Cabinetului raional
tea învăţămîntului de partid. După încheierea anului şcolar încheierea la timp şi in bune con- lucrările celui de-al XXI-lea Congres
se vor ţine adunări în toate or diţiuni a învăţămtniului politic
Fiind ajutaţi să înţeleagă po ganizaţiile de bază în care se U.T.M. la sate, constituie pentru co extraordinar al P.C.U.S. şi do
vor analiza rezultatele învăţă mitetul raional U.T.M. Haţeg o preo
litica partidului, cursanţii s-au mîntului, eficacitatea lui, măsura cupare de seamă. cumente elaborate de C.C. al U.T.M.
în care propagandiştii şi cursan
situat printre primii în aplicarea ţii s-au achitat de sarcinile ce le Acum, în preajma încheierii anu Pe lingă acestea s-au stabilit şi lec
reveneau, modul în care birou lui şcolar, comitetul raional a elabo
ei. Ţărani muncitori cum sînt rile organizaţiilor de bază s-au rat un plan concret de măsuri poli ţiile asupra cărora se vor opri mai
preocupat de conducerea învăţă tice şl organizatorice care să asi
Nicolae Bubui, Elena Stoica, mîntului de partid. O asemenea gure recapitularea principalelor do mult convorbirile recapitulative. Din
adunare va organiza şi comite
Vasile Zaharia, Petru Olălău, tul comunal de partid lă sfîrşitul programul cercurilor „Să ne cunoaş
acestei luni, adunare la care în
In g.. GHEORGHE STÂNGIU Irimie Pop, Ana Borza şi mulţi afara membrilor comitetului de tem patria“ se vor recapitula lecţiile
partid, vor fi convocaţi membrii
propagandist la cercul de studiere alţii, oare posedau pămînt, s-au birourilor organizaţiilor de bază 5, 6, 7, 9 şi 11, iar din cel al cursu
şi propagandiştii. Gu acest prilej
a Istoriei P.M.R. din G.A.C. Geoagiu, înscris printre cei dinţii în gos se vor indica şi măsuri în vede rilor serale — lecţiile 7, 8, 9, 10, 11
raionul Orăştie. podăria colectivă. rea desfăşurării unei intense pro
pagande de partid în perioada cumente, şi pregătirea deschiderii şi 13. $ de economie concretă din G.A.G. Cîl- de partid Sebeş *1
Urmărind îndpaproajîe felul pînă la deschiderea noului an
şcolar din sistemul învăţămîntu noului an de învăţămînt politic. In ziua de 19 aprilie, comitetul <
lui de partid la sate.
cum se desfăşoară învăţămîntul C în d s a r c in ile s î n t p riv iteUna din principalele preocupări raional U.T M. a instruit propagau- <
Măsurile luate de către comi
de partid, luînd măsuri concrete tetul comunal de partid şi orga ale comitetului raional U.T.M. şi a diştii asupra felului în care vor tre- \
şi imediate atunci cînd se obser organizaţiilor de bază este aceea de bui s ă ' conducă convorbirile recapi- r fără simt de răspundere
a sprijini cercurile rămase în urmă
vau unele lipsuri, noi am reuşit pentru a ajunge cu lecţiile la zi. In M otive. /
acest scop s-a stabilit ca ele să ţină
să ajungem acolo încît toate lec lecţiile săptâmînal pînă cînd vor a- Un lucru deosebit de. important, <
junge cu lecţiile la zi. O astfel de
ţiile să se ţină cu regularitate şi rămtnere în urmă se remarcă La care arată eficacitatea tnvăţămînta- < In rîndurile ce urmează ne de studiere a Istoriei P.M.R. sînt
cercurile din comunele Sîmpetru, Sil- lui politic, este acela că din pro- } vom opri asupra felului cum se încadraţi 5-6 tovarăşi. De fapt ei
să avem o participare de 90-U5 waşu Inferior, Hăţăgel şi Peşteana. prie iniţiativă, 30 de cercuri s-au ţ desfăşoară învăţămîntul de par sînt II (lucru pe care l-am aflat
transformat în brigăzi utemiste de > tid la G.A.G. „30 Decembrie“ de la propagandista cercului, tov.
la sută la toate şedinţele de curs. Comitetul raional a repartizat pe muncă patriotică, care îşi vor con- <- din Teiuş. In acest domeniu de ing. Victoria Hruşcă). Dar chiar
membrii biroului şi ai comitetului, Urma activitatea şi în timpul verii. S activitate aici există serioaaje de 11 fiind, numărul lor este mic
Acest lucru a făGUt posibil ca precum şi pe tovarăşii din comisia dacă ne gîndim că din organiza'-
de învăţămînt politic pe lingă cercu La ultima analiză făcută asupra < ficienţe care trebuie înlăturate
pînă la data de 14 aprilie să fie rile rămase în urmă. Aceştia vor a-
jula organizaţiile de bază să asigure
parcurs (predat şi seminarizat) o bună desfăşurare a convorbirilor
recapitulative.
tot materialul prevăzut în planul învăţămîntului, comitetul raional \ cît mai grabnic avînd în vedere, ţia de bază fac parte 18 membri
Documentele principale asupra că
tematic al cercurilor şi cursuri rora se va insista mal mult în ca U.T.M. a tras concluzia că mai mulţi Ş mai ales faptul, că pînă la în şi candidaţi de partid, în afară
drai convorbirilor recapitulative sînt:
lor. De la această dată şi pînă expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- propagandişti au adus o contribuţie 7 cheierea învăţămîntului de partid de cei 9 tovarăşi din activul fără
Dej la plenara C.C. al P.M.R. din
în ziua de 26 aprilie, pe baza noiembrie 1958, expunerea tovarăşu însemnată la buna desfăşurare a în- } la sate nit mai este decît puţin de partid.
lui Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la
unui program judicios întocmit, văţămîntulai. Munca celor mai activi ţ timp. Dar lipsuri nu sînt numai în
în cele trei cercuri de studiere a propagandişti va fl răsplătită, acor- < Trebuie arătat de la bun în ceea ce priveşte organizarea, ci
Istoriei P.M.R. şi la cursul seral dindu-li-se diferite stimulente. Prin- < ceput că lipsurile existente îşi au şi în desfăşurarea învăţămîntu
se vor organiza cîte două con tre aceştia sînt tinerii Ioan Glodeanu ( rădăcina în organizarea superfi lui. Astfel, lecţiile nu se ţin cu
vorbiri recapitulative în care din Berthelot, loan Alexandru din ) cială, fără simţ de răspundere, regularitate datorită cărui fapt
cursanţii vor dezbate, în mare, G.A.C. Boiţa, Gerirudi Hebel din Riu ţ a învăţămîntului de partid. Aşa există o serioasă rămînere în ur
ROMAN ANGHEE materialul studiat în tot cursul de Mori, Elena Maier din Sîntămă- \ se explică faptul că secretarul mă. Rămînerea în urmă este
propagandist la cursul seră! anului de învăţămînt. organizaţiei de bază, tov. Ga- cauzată fie de faptul că însăşi
anul I din satul Ohaba, Pentru ca fiecare convorbire ria-Orlea şi alţii.
raionul Ilia. de încheiere să se desfăşoare la
un nivel corespunzător, pentru a vrilă Borza, nu ştie precis cîţi propagandista cercului lipseşte
se putea dezbate temeiniG cele
SIDONIA RUSAN $ cursanţi sînt cuprinşi în învăţă- de la unele şedinţe de curs, fie
de faptul că frecvenţă cursanţi
m în t! După acesta, în cercul lor la învăţămînt este slabă.
Sînt cursanţi ca Samflora Popa,
Ana Goltor, Traian Coltor şi
Comitetul raional P.M.R. IHa, fi Legarea învăţămîntului de partid asemenea slabă. Aceste lipsuri se da alţii care nu ău participat lă
nind seama de indicaţiile date de că torase comitetelor comunale de partid nici o lecţie.
tre Comitetul regional de partid în pnlsliiele construcţiei socialiste la sote şi organizaţiilor de bază care au ne
ce priveşte organizarea şi desfăşura glijat această latură importantă a O concepţie greşită ce şi-a fă
rea învăţămîntului de partid la sate, fost strîns legate de problemele trans agricole socialiste şi consolidarea lor, Bacea despre gospodăria colectivă ca altele, în frunte cu propagandiştii lor, muncii de partid. Ele nu au controlat cut loc în cadrul acestei organi
legarea lui de practica construcţiei formării socialiste a agriculturii. Dez propagandiştii au fost pregătiţi şi în formă superioară de lucrare a pămîn- au fost printre primii care şi-au făcut conţinutul şi calitatea lecţiilor, a con zaţii de bază, a fost aceea ca
socialiste, de problemele concrete ale baterea documentelor Consfătuirii de drumaţi ca în lecţiile lor să vorbească tului în comun. cereri de înscriere în gospodăriile co vorbirilor, lăsînd totul pe seama pro membrii de partid măi vîrstnici
muncii organizaţiei de partid privind la Constanţa, a documentelor plena cursanţilor despre aceste metode şi să lective ce au luat fiinţă în satele lor. pagandiştilor. să nu participe la învăţămînt,
transformarea socialistă a agriculturii rei C.G. al P.M.R. din noiembrie arate succesele ce s-au obţinut. Propagandişti ca Mihai Băbuţă, din lucru cu care biroul organizaţiei
şi întărirea economico-organizatorică 1958, şi îndeosebi a capitolului „Dez satul Bacea, Traian Motriuc, Vasile In acelaşi timp ei au devenit agita De aceste lipsuri se fac vinovaţi şi de bază a fost de acord.
a unităţilor agricole socialiste, a luat voltarea sectorului socialist al agri De asemenea, propagandiştii au fost Baltac, din comuna Veţel, Ioan Var tori activi ai organizaţiilor de bază şi activiştii comitetului raional de partid
măsuri corespunzătoare pentru a asi culturii şi sporirea producţiei agri îndrumaţi ca în lecţiile ce le expun ga din satul Abucea, Lucreţia Costea care nu au controlat mai concret cum Pe lingă faptul că organizarea
gura legarea învăţămîntului de partid cole", cît şi a hotărîrilor adoptate de în faţa cursanţilor să folosească e- din satul Lăpuşnic şi mulţi alţii, a- au desfăşurat o susţinută muncă poli comitetele de partid şi organizaţiile de învăţămîntului s-a făcut im mod
de sarcinile practice ale construcţiei conferinţele regională şi raională de xemple locale şi să lege lecţiile de jutaţi îndeaproape de către birourile tică de masă pentru atragerea ţăranilor bază din aceste comune şi sate se superficial, birocratic, nu există
economice. partid, au dus la o mal sfrînsă legă sarcinile cele mai importante ce stau organizaţiilor de bază şi secretarii co preocupă de buna desfăşurare a în nici o preocupare din partea
tură în studierea problemelor teore muncitori pe făgaşul agriculturii so văţămîntului de partid, de creşterea membrilor biroului organizaţiei
Spre deosebire de anii trecuţi, în a- tice cu activitatea practică a organi în perioada actuală în faţa organiza mitetelor comunale de partid, au a- cialiste. politico-ideologică a membrilor şi de bază în ce priveşte controlul
cest an, s-a făcut o cotitură serioasă zaţiilor de partid. ţiilor de partid, ţinînd seama de in cordat o mai mare atenţie legării lec candidaţilor de partid. Dacă se desfă şi îndrumarea învăţămîntului de
în această direcţie. S-a pus un ac dicaţiile secretarilor comitetelor comu ţiilor de sarcinile privind munca de Cursanţii din cercurile şi cursurile şura un control sistematic, la faţa lo partid. Pînă în prezent în nici
cent mai mare nu numai pe îmbogă O mare atenţie s-a acordat în ace nale de partid şi a secretarilor orga transformare socialistă a agriculturii. învăţămîntului de partid din satele cului, în cercuri şl cursuri, aceste lip o adunare generală sau şedinţă
ţirea cunoştinţelor teoretice, ci şi pe laşi timp întăririi prieteniei şi colabo nizaţiilor de bază cu care ei se con Astfel, ei au făcut ca cursanţii să-şi raionului Ilia şi-au adus astfel o con suri puteau fi descoperite mai din de biroii nu s-a analizat această
acele ale practicii construcţiei socia rării între poporul romîn şi minorită sultă în mod periodic. aducă o contribuţie mai însemnată Ia tribuţie însemnată la crearea celor 15 timp şi luate măsuri pentru înlătura problemă. Nici unul dintre
liste la sate. Faptul că s-a dat mai ţile naţionale. Aşa, de pildă, în lec noi gospodării colective şi la atrage rea lor. cursanţii care au lipsit sistema-
multă atenţie nu numai modului cum ţia cu tema „Frăţia dintre poporul ro In multe cercuri şi cursuri propa munca desfăşurată de către organiza rea de noi familii în gospodăriile şi lic de ia lecţii nu a fost chemat
cursanţii îşi însuşesc cunoştinţele teo mîn şi naţionalităţile conlocuitoare", gandiştii ţinînd seama de indicaţiile ţiile de partid pentru atragerea ţărani întovărăşirile agricole existente. Este bine toiuşl, că ele au fost des în faţa biroului pentru a fi tras
retice, ci şi modului în care ei luptă vorbindu-se despre succesele obţinute comitetului raional de partid, au dez lor muncitori pe calea gospodăriilor coperite şi comitetul raional de par la răspundere. Propagandista
pentru aplicarea lor în practică, a fă de partidul nostru în rezolvarea mar bătut pe lîngă lecţiile din programa agricole colective. In lecţiile, expuse în cercuri şi tid a luat măsuri pentru îndreptarea cercului este lăsată să se des
cut să crească răspunderea membrilor cercurilor şi alte teme c a : Statutul cursuri s-a vorbit despre întărirea e- lor. Măsurile luate de către comite curce singură aşa cum crede că
şi candidaţilor de partid pentru sar xist. -leninistă a problemei naţionale, G.A.C., importanţa gospodăriilor co Munca politică şi organizatorică conomico-organizatorică a unităţilor tul raional de partid în vederea înche este mai bine.
cinile încredinţate. Ei desfăşoară o pe lîngă alte exemple, s-au dat şi lective în viaţa ţăranilor muncitori, desfăşurată de către organizaţiile de socialiste, despre căile care duc la ierii în bune condiţiuni a învăţămîn-
activitate susţinută pentru lămurirea exemple locale arătîndu-se cum mun principiul de organizare şi formele de partid din cadrul raionului, ca urmare aceasta, despre importanţa aplicării tului de partid la sate, vor duce fără Din cele de mai sits reiese că în
şi convingerea maselor largi de ţă cesc înfrăţiţi ţăranii muncitori din retribuţie a muncii în G.A.C. etc. a creşterii conştiinţei şi răspunderii regulilor agrozootehnice înaintate, cît îndoială ta lichidarea lipsurilor şi de cadrul organizaţiei de bază din
rani muncitori de a păşi cu încredere, Hărău pe ogoarele gospodăriei colec Activiştii de partid, care au primit membrilor şi candidaţilor de partid şi despre cele mai importante eveni ficienţelor şi la asigurarea încheierii G.A.G. „30 Decembrie“ Teiuş
pe baza liberului consimţăinînt, pe ca tive, pentru atingerea aceluiaşi ţel sarcina de a conduce în acest an di faţă de sarcinile încredinţate, s-a îm mente ce au avut loc pe plan intern în hune condiţiuni a anului şcolar s-a cuibărit o atitudine de nepăi
lea indicată de partid — agricultura comun — construirea unei vieţi noi. bunătăţit simţitor. Organizaţiile de şi internaţional. 1958—1959 în învăţămîntul de partid. sare inadmisibilă faţă de învă
socialistă. ferite cercuri şi cursuri, au făcut pe partid au devenit mai puternice, capa ţămîntul de partid, faţă de ridi
Iti scopul înarmării cît mai temei riodic expuneri în faţa cursanţilor In desfăşurarea învăţămîntului de Strînsa legătură a învăţămîntului cu carea nivelului politic şi ideolo
Ca urmare a legării învăţămîntului nice a propagandiştilor, membrii bi privind diferite probleme ale muncii citatea lor de organizare şi mobili partid în satele raionului lila, în le activitatea practică a organizaţiilor de gic al membrilor, candidaţilor de
de partid mai strîns de problemele roului comitetului raional de partid de partid la sate. De exemplu, tov. garea lui cu problemele practice, pe partid ă contribuit la creşterea politică partid şi al colectiviştilor din ac
construcţiei socialiste la sate, a aten Gheorghe Popa, secretar al Comite zare a maselor a crescut mult. lîngă succesele obţinute se manifestă şi ideologică â membrilor şi candi tivul fără de partid. Acest lucru
ţiei acordate problemelor privind întă au susţinut periodic în faţa acestora tului de partid Veţel, a vorbit cursan daţilor de partid, Ia întărirea discipli trebuie să dea serios de gîndit
rirea alianţei dintre clasa muncitoa expuneri, ajutîndu-i să actualizeze lec ţilor despre necesitatea transformării O dovadă a creşterii conştiinţei şi lipsuri. De exemplu, cercurile de în nei şi a răspunderii faţă de sarcini, comuniştilor din organizaţia de
re şi ţărănimea muncitoare, creşterii ţiile cu exemple din raion şi să Ie socialiste a agriculturii şi a trecerii la creşterea combativităţii lor, ia creş- bază, comitetului comunal de;
şi consolidării sectorului socialist al lege de sarcinile ce stau în faţa or politice, a răspunderii faţă de sarcini văţămînt din satele Teiu, Furcşoara, ferea capacităţii de organizare şi mo partid şi chiar comitetului ra
agriculturii, sporirii producţiei agri ganelor şi organizaţiilor de partid. de Ia întovărăşirea agricolă la for bilizare a organizaţiilor de partid, a ional de partid. Vor trebui
cole la hectar, eficacitatea învăţămân Pentru generalizarea prin lecţii a me ma superioară de lucrare a pătnîntu- a comuniştilor, o constituie faptul că Brănişca, Pojoga, Cărmăzineşti şi al maselor largi de ţărani muncitori, la luate de îndată măsurile cele
tului de partid a crescut mult. lui în comun — gospodăria agricolă înfăptuirea politicii partidului nostru mai potrivite astfel încît în]
todelor bune folosite în munca poli colectivă. Tov. Liviu Munteanu, secre cursanţii multor cercuri nu numai că tele, nu s-au situat Ia înălţimea ce la sate, la obţinerea de succese în puţinele" zile care au mai răi
La legarea învăţămîntului de partid tică de tnasă de către organizaţiile tar al Comitetului comunal de partid înfăptuirea operai de transformare so mas pînă la încheierea în-:
de practică, a contribuit şi faptul că şi-au însuşit în mod teoretic politica rinţelor. Lecţiile expuse în aceste cialistă ă agriculturii, în lărgirea şi văţămîntului de partid să se
atît la seminariile de pregătire a pro consolidarea sectorului socialist al recupereze rămînerea în itrmă,;
pagandiştilor cît şi în cercuri şi partidului nostru la sate, ci şi luptă cercuri nu sînt strîns legate de sar agriculturii. să se îmbunătăţească situaţia e-
xistentă.
în mod activ pentru traducerea ei în cinile ce stau în faţa organizaţiilor
viaţă. Aşa, de pildă, cursanţii din sa de partid. Atît lecţiile cît şi discuţiile
cursuri, expunerile ce s-au făcut au de partid în crearea de noi unităţi Ilia, a vorbit cursanţilor din saţul tele Bretelin, Veţel, Bacea,- Abucea şi au un nivel scăzut. Frecvenţa este de f. ZAHAR1E yiORELţ P.OPA