Page 80 - 1959-04
P. 80
P«ig. 4 m m m sosiaejswülui Nr. 1349
A 8 9 -a aniversare jQi&melB şliri • ulilnxeis şlirl »juituruaie şilri • juüimela ştiri*
a naşteri! iul V. 8. Leni
U. R. S. S. letariatului internaţional. Oame Cu prilejyf z ile i d e 1 Mai Puterilor occidentale nu le este pe plac D ezvoltarea
nii muncii de la Combinatul me politica de neutralitate a Birm aniei învăfăm înfului
MOSCOVA 22 (Agerpres). talurgic Csepel au depus la 21
TASS anunţa: La 21 aprilie, ia aprilie coroane Ia monumentul Mesajul Partidului Comunist Francez DELHI 22 (Agerpres). rui redactor-şei, potrivit datelor î n î n t r e p r i n d e r i l e
Casa prieteniei cu popoarele ţă Iui V. I. Lenin ridicat în faţa TASS anunţă : Gorespondentul relatate de „Delhi Times", a
rilor străine, reprezentanţii opi combinatului. PARIS 22 (Agerpres). — Zia mul rînd de unitatea rîndurilor din Rangoon al ziarului indian primit în luna martie din partea şi in stitu ţiile
niei publice din Moscova s-au rul „l’Humanité“ a publicat me clasei muncitoare, care consti „Delhi Times“ anunţă, că poli- ambasadei americane la Ran din R.P. C h in eză
întîlnit cu studenţii străini care In seara zilei de 21 aprilie sajul de 1 Mai al Partidului Co tuie forţa hotărîtoare în lupta tica de neutralitate a Birmaniei goon 150.000 cija birmanezi (a-
învaţă în institute de învăţămînt Comitetul Central al Partidului munist Francez. împotriva monopolurilor, pentru este în prezent obiectul unor a- proximativ 34.000 dolari ameri PEKIN 22 (Agerpres). — Agenţia
superior din Moscova şi cu spe Muncitoresc Socialist Ungar, progres social şi democraţie“. tacuri puternice din partea pu cani). China Nouă relatează că recent ta
cialişti din străinătate. Reuniu Consiliul Central al Sindicatelor In Franţa, se spune în mesaj, terilor occidentale, mai ales a Pekin a avut loc conferinţa pe ţară
din Ungaria şi Comitetul Cen forţele reacţiuni'i şi ale războiu Partidul Gomunist cheamă pe Statelor Unite, care în ultimul Gondamnînd politica acelor pentru problemele învăţămtntului în
nea a îost consacrată aniversă tral al Uniunii Tineretului Co lui desfăşoară ofensiva împotri toţi oamenii muncii de la oraşe timp încearcă prin diferite me cercuri din ţară, care caută să Întreprinderile industriale.
rii a 89 de ani de la naşterea munist au organizat la Casa de va cuceririlor sqoia'le ale clasei şi sate să participe activ la ma abată Birmania de pe Galeă neu
lui Vladimir Ilici Lenin. cultură a sindicatului metalur-
giştilor o şedinţă festivă consa muncitoare. Monopolurile recurg nifestaţiile de 1 Mai şi să inten tode să determine Birmania să tralităţii şi să o atragă în blo In ultimii ani *-au obţinut succese
La Casa prieteniei s-a deschis crată aniversării a 89 de ani de
o expoziţie de cărţi în cadrul Ia naşterea lui V. I. Lenin. La la forţă, lichidînd instituţiile de sifice lupta pentru abrogarea renunţe la politica de pace. cul agresiv S.E.A.T.O., Frontul importante în domeniul învăţămîntu-
căreia sînt prezentate lucrări ale şedinţă au participat membrii mocratice tradiţionale şi fnlocu- decretelor guvernului, care ştir Gorespondentul subliniază că unităţii naţionale a Birmaniei a lui în rindut muncitorilor şi funcţio
lui Lenin editate în peste 30 de Biroului Politic şi C. G. al indu-le printr-un regim de au besc interesele oamenilor muncii, adoptat recent o rezoluţie în ca narilor din întreprinderile industriale
limbi. unele organe ale presei birma- re şi-a exprimat convingerea
P.M.S.U., membri ai guvernului, tocraţie. „Continuarea şi inten să intensifice lupta pentru mări ne ca ziarele „Nation“, „Guar fermă că guvernul Birmaniei va «atractive. In anul 1958, în urma
R. Cehoslovacă fruntaşi ai vieţii publice şi oa sificarea războiului din Algeria, rea salariilor, indemnizaţiilor şi avtîntului Impetuos tfln Industrie şi
meni politici, reprezentanţi ai subordonarea Franţei pactului pensiilor, pentru restabilirea pă dian“ şi „Reporter“ cer făţiş ca menţine şi pe viitor politica ne agrie.ulfură, s-au ivii noi posibililăţi
PRAGA 22 (Agerpres). La oamenilor muncii din Budapesta. atlantic, colaborarea cu revan cii în Algeria, pentru -convoca utralităţii în interesul popoare pentru dezvoltarea rapidă a învăţă-
Praga a avut loc o şedinţă so şarzii hitlerişti din Germania rea conferinţei la nivel înalt, Birmania să ducă aceeaşi poli lor din Birmania şi din întrea mîntului. La unele întreprinderi indus
lemnă a reprezentanţilor oame Raportul despre viaţa şi acti occidentală merg mînă în mînă înlăturarea primejdiei unui răz tică ca şi S.E.A.T.O. Un zel ga Asie de sud-est. trial» a fost treat un întreg sistem
nilor muncii din Praga convo vitatea Iui V. 1. Lenin a fost cu îngheţarea salariilor, cu ur boi atomic şi dezarmare. de învăţămînt ouprinzînd şcoli elemen
cată de Comitetul Central, Co prezentat de academicianul carea preţurilor, adîncirea crizei deosebit în această privinţă îl tare, medii şi şcoli superioare. Pretu
mitetul regional Praga şi Comi Gyula Hevesi. economice şi creşterea şomaju „Ziua de 1 Mai 1959 — se tindeni a crescut nivelul învăţămîn-
tetul orăşenesc al Partidului spune în mesaj — trebuie să de depune ziarul „Nation“ al că- lului politie şi tehnic.
Comunist din Cehoslovacia, con R. P, D. Coreeană lu i.
sacrată celei de-a 89 aniversări a Partidul Gomunist Francez monstreze hotărîrea oamenilor S.U.A. pregăteşte soldaţi vest-germant Participanţii la conferinţă au rele
PHENIAN 22 (Agerpres). - pentru mînuirea armei rachetă vat că introducerea învăţămîntului ge
naşterii Iui V. I. Lenin. La şe Agenţia centrală telegrafică co subliniază că este imperios ne muncii din Franţa de a lupta neral, în aotualele condiţii, constituie
dinţa solemnă au participat reeană anunţă : Cu prilejul ani cesară unirea tuturor forţelor BONN 22 (Agerpres). — Bu faptul că, făcînd această pre o sarcină importantă pentru desfăşu
muncitori din întreprinderi din versării a 89 de ani de la naş oamenilor muncii, arătînd că pentru triumful forţelor progre letinul partidului social-demo gătire, soldaţii şi ofiţerii ger
Pragn, reprezentanţi ai organi terea lui Vladimir Ilici Lenin „succesul luptei depinde în pri- crat din Germania „Parlamen mani pot la rîndul lor să in
zaţiilor sociale, ai intelectuali în întreprinderile, instituţiile de sului social, democraţiei şi pă tarisch Politischer Pressedienst* struiască alţi soldaţi ai Bun
tăţii, ostaşi ai armatei ceho învăţămînt şi unităţi ale armatei cii“. anunţă că în scurt timp Bun deswehrului în mînuirea armei
slovace. populare coreene au Ioc confe deswehrul vest-german vă dis rachetă.
rinţe, prelegeri, cuvîntări. Apelul Partidului Comunist din Austria
Din prezidiul şedinţei solem
ne au făcut p a rte : A. Novotny, La 21 aprilie a avut loc la VIENA 22 (Agerpres). Zia pc:.,.cii economice austriece spre pune de 3.000 soldaţi şi ofiţeri Acestor oameni, care cunosc rarea revoluţiei tehnice, sporirea pro
Z. Fierlinger, V. Kopechi, I. I. Phenian şedinţa festivă a repre rul „Volksstimme“ din 21 apri lumea capitalistă, pentru dezvol instruiţi în S.U.A. pentru mî „cele mai noi tipuri de arma ductivităţii muncii, pentru intensifica
Hendrich' şi alţii. zentanţilor oamenilor muncii din lie a publicat apelul de 1 Mai tarea comerţului cu ţările socia nuirea armei rachetă. Din aceş ment" şi constituie „osatura rea construcţiei socialiste. Pe viitor,
capitală consacrată aniversării a a! Partidului Gomunist din Au liste, ceea ce corespunde cerin tia, 2.000 de oameni s-au şi îna Bundeswehrului vest-german“, invăţămîntul va fi o condiţie nece
V. Koucky, secretar al C.C. al S9 de ani de la naşterea lui ţelor vitale ale economiei au poiat în Germania occidentală le revine, după părerea ziarului sară pentru lichidarea treptată a deo
P. C. din Cehoslovacia, a pre V. I. Lenin. stria. Restul de oameni se află în pre american, răspunderea pentru sebirii dintre munca intelectuală şl
zentat raportul consacrat celei In apel se subliniază că situa striece. zent în taberele de instructaj instruirea „efectivului german cea fizică, şi pentru trecerea la so
de-a 89 aniversări a naşterii Iui La şedinţă au participat con In continuarea apelului se din S.U.A. Aceste date, scrie al forţelor armate ale N.A.T.O.
Lenin. ducătorii guvernului R.P.D. Co ţia materială a oamenilor mun buletinul, anunţate de ziarul a
reene şi Partidului Muncii din cii din Austria se înrăutăţeşte spune: Gerem guvernului au merican oficial „Stars and Stri în ducerea unui război atomic. cietatea comunistă.
R. P. Ungară Coreea, reprezentanţi ai organi continuu, cresc preţurile, munci striac acţiuni concrete împotriva pes" care se editează în R. F
zaţiilor obşteşti. Raportul con torii din industria petroliferă şi creării de rampe pentru lansa Germană, nu au fost cunoscu -VSI-
BODAPESTA 22 (Agerpres). sacrat aniversării a 89 de ani carboniferă sînt ameninţaţi cu rea de rachete în Italia, în a- te pînă în prezent în Germania
Opinia publică ungară, presa şi de la naşterea lui V. I. Lenin concedieri în masă. propierea frontierelor Austriei. occidentală. însuşi ziarul ame Tratativele dintre
radioul, toţi oamenii muncii din rican scrie că aceste date sînt
Ungaria, sărbătoresc aniversa a fost prezentat de Kim Do Man, La 1 Mai, se spune în apel, In încheierea apelului se spu S trau ss şi McElroy
rea a 89 de ani de Ia naşterea şeful secţiei de agitaţie şi pro vom demonstra pentru reduce n e : Lagărul socialist a devenit
lui V. I. Lenin. In aceste zile pagandă a C.C. al P.M.C. Apoi
în întreprinderi şi în instituţii cei prezenţi au vizionat piesa rea cheltuielilor militare, împo mai puternic. Solidaritatea inter „aproape un secret militar“. BONN 22 (Agerpres). Din Strauss a subliniat din nou
au Ioc convorbiri despre viaţa lui Pogodin „Orologiul Kremli- triva predării întreprinderilor pe naţională a muncitorilor din După cum subliniază în con ştirile publicate de presă vest- că Bundeswehml vest - german
şi activitatea conducătorilor pro nu.ui“. trolifere austriece capitalului toate ţările s-a întărit. La 1 Mai germană în legătură cu rezul va fi pregătit în vederea războ
străin. vom demonstra pentru prietenia tinuare buletinul, în ştirea pu tatele tratativelor de la Washing iului ou folosirea armei atomi
Prim ele brigăzi de şoc ale îinerefului în R.P. Bulgaria dintre popoare, pentru paţe şi blicată de ziarul american, se ton dintre ministrul de Război ce şi. a rachetelor. El a decla
Apelul cere ca ta 1 Mai oa socialism. arată că importanţa deosebită al R.F.G., Strauss, şi ministrul rat, între altele, că fiecare divi
SOFIA 22 (Agerpres). —- prinderi din Gabrovo s-au an menii. muncii să se pronunţe îm a acestui instructaj, constă în de Război al S.U.A., McElroy, zie a Bundeswehrului va avea
BTA anunţă : Recent,' în centrul gajat în întrecerea pentru în potriva orientării unilaterale a
industrial Gabrovo au îost crea deplinirea planurilor lor de pro
te primele brigăzi de şoc ale ducţie în decurs de 7 ore în loc reiese că aceste tratative au fost o unitate înzestrată cu rachete,
tineretului. Tinerii muncitori de 8, ridicînd in acelaşi timp
dintr-o serie de întreprinderi calificarea profesională şi apli- N ota guvernului sovietic consacrate în primul rînd discu iar flota maritimă militară a
textile, precum şi din alte între tării planurilor de viitor în ce R.F.G. trebuie să tragă conclu
cînd în producţie propunerile de priveşte înarmarea Germaniei ziile din actualul secol al ra-s
raţionalizare.
adresată guvernului R . I . G erm ane occidentale. După cum sublinia chetelor“. Este vorba, arată
331 ză presa, principalul scop al vi Strauss, despre înzestrarea flo
zitei lui Strauss în S.U.A. este tei, în special în regiunea Mării
Interviul aeordaf de primul ministru a! Finlandei MOSCOVA 22 (Agerpres). zarea Germaniei, ceea ce cons din N.A.T.O., care să surpe şi cunoaşterea celor mai moderne Baltice, cu arme teleghidate.
TASS anunţă : La 2! aprilie tituie o chezăşie pentru viitorul mai mult terenul pentru apro tipuri de armament, inclusiv
unui post de radio germ an Andrei *Gromîko, ministrul Afa păcii şi securităţii. Din această pierea celor două state germane toate tipurile de arme atomice Strauss foloseşte vizita sa în
cerilor Externe al U.R.S.S., a cauză guvernul sovietic conside şi rachete, care pot fi folosite S.U.A. şi pentru o activă cam
BERLIN 22 (Agerpres). — de-al doilea război mondial îm remis lui Hans Kroll, ambasa ră măsurile pentru înarmarea a- şi restabilirea unităţii naţionale pentru înzestrarea Bundesweh panie împotriva apropiatelor tra
Agenţia ADN a transmis inter potriva Germaniei. Cunoscînd dorul Republicii Federale Ger tomică a R.F. Germane drept a Germaniei. rului vest-german. tative între Est şi Vest. Presa
viul acordat de primul ministru importanţa hotărîtoare pe care mane la Moscova, o notă a gu ilegale şi protestează împotriva se referă, ţntre altele, la decla
al Finlandei, Sukselainen, pos o are acordul celor patru mari vernului sovietic adresată guver lor. Ca parte care a luptat îm După cum se artă în nota so După cum relatează corespon raţia lui Strauss că el se pronun
tului de radio „Deutschlandsen- puteri pentru rezolvarea proble nului R.F. Germane. potriva Germaniei hitleriste şi a vietică, noile măsuri în domeniul dentul din Washington al agen ţă împotriva oricărei discutări
der“. Răspunzînd la întrebarea mei germane, guvernul finlan semnat actul de capitulare mi ţiei DPA, Strauss, referindu-se în cadrul acestor tratative a mo
care este poziţia guvernului Fin dez doreşte foarte mult ca la După cum se arată în notă, înarmării atomice şi cu rachete la rezultatele tratativelor sale dificării planurilor militare ale
landei faţă de problema înche apropiatele tratative ale miniş guvernul sovietic consideră ne litară, precum şi declaraţia cu ctt McElroy, a declarat că „una Occidentului, considerînd orice
ierii Tratatului de pace cu Ger trilor Afacerilor Externe ai ma cesar să sublinieze în mod deo- a R.F. Germane constituie un dintre cele mai importante sar
mania, Sukselainen a declarat: rilor puteri să existe o apropie privire la înîrîngerea Germaniei, cini ale viitorului apropiat este planuri de destindere a încor
re a diferitelor puncte de vedere. sebit că, admiţînd. efectuarea de paravan care ascunde tendinţa unificarea armamentului euro-
„Guvernul finlandez a decla guvernul sovietic îşi rezervă de a pune pe participanţii la a- peano-american“. Potrivit decla dării militare şi ¦politice drept
rat că este în principiu de acord Sukselainen şi-a exprimat sa pregătiri în vederea unui război
să contribuie la rezolvarea pro tisfacţia că tratativele economi dreptul de a trage pentru el con propiatele conferinţe între Est şi „idei iluzorii“. In d iscu r-’rile
blemei germane în limitele po ce .care au avut loc de curînd Vest în faţa unui fapt împlinit,
sibilităţilor sale. El este în a- între Finlanda şi R. D, Germa
celaşi timp gata să contribuie la nă s-au încheiat prin semnarea atomic pe teritoriul său şi urmă cluziile corespunzătoare în pri de a reduce la minimum posibi raţiei lui Strauss, „unificarea ar sale ţinute în S.U.A., Strauss
rezolvarea sarcinii de răspunde unui acord care corespunde in rind înzestrarea Bundeswehrului vinţa Germaniei occidentale. litatea realizării unor acorduri, mamentului europeano - ameri cere puteriTor occidentale ca lâ
re pe care o are conferinţa paş tereselor ambelor ţări. El şi-a cu arma nucleară şi arma rache de a zădărnici eforturile îndrep can“ trebuie să prevadă standar apropiatele tratative cu Uniu
nică a cărei convocare a fost exprimat de asemenea dorinţa tă, guvernul federal încalcă con In nota sovietică se spune că tate spre încetarea „războiului dizarea armamentului şi asigu nea Sovietică să pornească nu
propusă de Uniunea Sovietică ca relaţiile culturale dintre Fin diţiile stabilite de către puterile în cazul izbucnirii unei conflag rece” şi micşorarea încordării in rarea unei folosiri raţionale a mai de pe poziţiile falimentarei
în nota din 10 aprilie şi Ta ca landa şi Republica Democrată raţii militare în Europa, existen resurselor ţărilor membre ale
re ar trebui să participe toate Germană să se dezvolte con
statele care au luptat în cel tinuu. aliate după zdrobirea Germaniei ţa armei rachetă şi armei nuclea ternaţionale. N.A.T.O. „politici de forţă“.
hitleriste în momentul capitulă re în R.F. Germană o va pune Nota sovietică constată că at VINERI, 24 APRILIE 1959
rii ei, şi acceptate de reprezen sub raport militar într-o situa mosfera prielnică unei discutări
tanţii germani, condiţii care in ţie extrem de primejdioasă, sau în spirit constructiv a probleme Spectacole cinematografice
terziceau înarmarea şi militari- mai exact, disperată, lor urgente, care s-a creat în
Antrenarea R. F. Germane multe capitale ale lumii, nu a a- DEVA : Paginile trecutului ; PETRO- Idiotul: SIMERIA : Vraja dragostei:
în cursa înarmărilor ato îectat guvernul R.F. Germane, ŞAN1 : Paginile trecutului: Cîntecul TE1UŞ: Bravul soldat Sw eik: PARO-
mice, subliniază nota sovie care ca şi înainte, nu vrea să fluviilor ; ALBA iULIA : Su- ŞEN1 : Erupţia- ZLATNA : Alo?...
tică în continuare, ar con vadă altă perspectivă, decît cursa rorile; Bomba; ORAŞ FIE: Roza vîn- Aţi greşit numărul 1: BARU MARE:
turilor; HAŢEG: Noile aventuri ale Viaţa învinge: LONEA: Pescarii din
stitui o nouă acţiune a gu înarmărilor şi agravarea primej motanului încălţat; BRAD : Inima nu Arat - GALAN : Fata cu chitară ; A-
vernului federal şi a aliaţilor lui diei de război. uită i SEBEŞ: Numai o femeie; ILIA: POLDU DE SU S: Dincolo de brazi.
:na= R A D I O
PIERDERILE TRUPELOR PROGRAMUL I: 7,30 Buchet de suri de concert; 22,30 Doine şi jocuri
colonialiste franceze în Algeria melodii populare romîneşti ; 8,30 Mu populare romîneşti.
zică ; 9,30 Muzică populară romîneas-
CAIRO 22 (Agerpres). — In comunicat se anunţă de că ; 11,03 Uverturi şi potpuriuri; 12,00 PROGRAMUL U : 14,07 Concert
'Solişti instrumentişti de muzică popu simfonic; 15,40 Un buchet de melo
Ministerul Informaţiilor al gu asemenea că 60 de soldaţi fran lară romînească ; 12,25 Fragment din dii: 16,50 Curs de limba rusă: '7.00
romanul „Ei au luptat pentru patrie“ Cîotă Mia B arbu; '8,05 „Săptămîn3
vernului provizoriu al Republi cezi au trecut de partea arma de Mihăil Şolohov ; 14,00 Muzică de muzicii închinată păcii“ ; 19,00 „Se
estradă; 14,30 „Uniţi în cîntec şi joc“; lasă seara“ — program de muzică u-
cii Algeria a dat publicităţii la tei algeriene de eliberare naţio 15,10 Concert distractiv; 16,15 Vor şo a ră ; 19,30 Opera „Kneazul Igor“ :
beşte Moscova; 17,15 „Prietenii muzi 23,15 Muzică populară romînească.
Cairo un comunicat în care se nală. cii" ; 18,05 Actualitatea în ţările so
cialiste ; 19,52 '„Noapte bună, copii“ ; BULETINE DE ŞTIRI: 5,00: 6.00i
spune că în perioada 8—13 a- ? 20,40 Solişti de frunte ai muzicii popu 7.00; 11,00! 13,00: 15,00- 17.00- 19,00-
lare romîneşti! 21,25 Tangouri şi val- 20,00; 22,00 ; 23,52 (programul 1) :
prilie, unităţi ale armatei alge PARIS 22 (Agerpres). — Nu 14,00;. 16,00: 18.00 : 21,00 1 23,00
riene de eliberare naţională au există zi în care să înceteze (programul II).
efectuat 157 de operaţiuni Q- luptele crîricene dintre detaşa
fensive. împotriva poziţiilor tru
pelor franceze, în urma cărora mentele armatei algeriene de e-
au fost ucişi 215 şi răniţi 218 liberare naţională .şi trupele
soldaţi şi ofiţeri francezi. ’ franceze. Potrivit datelor car Timpul probabil în regiunea noastră
In această perioadă de timp tierului general al trupelor
au. fost doborîte 5 avioane mili va coborî între minus I grad la plus
tare franceze şi distruse 16 pos 'franceze, în perioada 13—20 a- Astăzi, 23 aprilie, vremea va fi 3 grade. Vînt potrivit din sectorul ves
schimbătoare, cu cerul variabil, măi tic.
turi de luptă franceze, 139 de prilie au: fost ucişi în lupte 91 mult noros. Ploi slabe locale. Tempe
ratura în uşoară creştere, ziua va ur Pentru următoarele 3 zile, vreme
După probele efectuate în cursul anului 1958, uzina Csepel' a trecut la producţia în masă a conductelor autocamioane şi 4 ' garnituri de de patrioţi algerieni. Ca de o- ca între 8 la 14 grade, iar noaptea schimbătoare cu temperatura In creş
de petrol de înaltă rezistenţă. O parte dintre aceste conducte e destinată exportului. tere treptată.
cale ferată au fost aruncate în bicei, pierderile trupelor fran
in foto: Un aspect al muncii, din depoziful.de conducte care manipulează zilnic 80 de vagoane.
aer. ¦¦- 0 ceze nu sînt specificate.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Teleion : 188| . 189,j75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Gérierale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „I Mai" — Deva