Page 82 - 1959-04

Pdtţ. 2 m i m u r i SOG1ALISMU LUI IVr. 1350

fgggiTi^ ^ asErozggggna i

Gospodăria agricolă de sfat din Călău şcoala muncii, In grădina colectiviştilor CĂRŢI

poale deveni rentabilă spre o Înaltă caîifisare

APARUTE

Una din principalele sarcini productive, de rase inferioare, cu Pentru remedierea situaţiei ne­ V. I. LENIN : Raport asupra
trasate de partid şi guvern gos­
podăriilor agricole de stat este o perioadă de lactaţie scurtă. satisfăcătoare din sectorul zo­ H otărîrea C.G. al P.A4.R. \ păcii. Cu privire la politica
sporirea rentabilităţii lor, ridi­ şl a Consiliului de Mi­
carea activităţii lor economice pe Aşa stînd lucrurile, cu toată fu­ otehnic, conducerea gospodăriei niştri privind îmbunătăţirea internă şi externă a Repu­
o treaptă mai înaltă. La baza învăţământului seral şi fără
creşterii rentabilităţii unei gos­ rajarea substanţială, uneori peste s-a orientat bine, schimbînd toa­ frecvenţă, de cultură genera­ blicii".
podării de stat, a unei întreprin­ lă şi superioară a avut un
deri în general, stă creşterea normativul planificat, producţia te vacile slab productive cu vaci larg răsunet în rîndurile oa­ 264 pag. 4,35 lei
productivităţii muncii şi conti­ menilor muncii din întreprin­
nua reducere a preţului de cost medie planificată pe cap de vită de rasă. Argumentul cel mai derile şi instituţiile regiunii Lucrarea apărută în Edi­
'ăl bunurilor produse. Plecînd de noastre.
la analiză elementelor constitu­ nu a putut.fi atinsă decît în pe­ elocvent al acestei măsuri îl tura politică constituie o cu­
tive ale preţului de cost pe uni­ La adunările de masă orga­
tatea de produs, avem o imagine rioadele de vîrf de lactaţie. constituie producţia de lapte. In nizate pentru dezbaterea ho- legere de articole şi cuvîn-
clară a modului cum evoluează tărîrii, mii de tineri şi-au ex­
acesta, care sînt cauzele creş­ O altă cauză care a dus la primul trimestru al anului pro- primat recunoştinţa faţă de tări ale Iui V. I. Lemn con­
terii sau reducerii lui, în speţă grija ce le-o poartă partidul,
a rentabilităţii sau nerentabili- creşterea preţului de cost,' mai ¦ducţia planificată a fost depăşită şi hotărîrea lor de a învăţa. sacrate problemelor politicii
tăţii gospodăriei sau întreprin­ ales la culturile vegetale, a fost cu 101 hectolitri, reducîndu-se în
derii. fluctuaţia prea mare de braţe de acelaşi timp mult şi preţul de La Simeria externe a Uniunii Sovietice
muncă. Din acest motiv lucrările cost pe hectolitru. O situaţie
de întreţinere şi recoltare a cul­ îmbucurătoare se observă şi la şi coexistenţei paşnice a ce­
turilor au fost făcute cu superfi­ ovine, unde plănui la fătări a
cialitate şi întîrzieri nepermise, fost îndeplinit la 3J martie, iar lor două sisteme, socialist şî
ceea ce a dus chiar la compromi­ restul de fătări din luna aprilie
terea unor recolte. Fluctuaţia constituie depăşiri de plan. capitalist.

braţelor de muncă este o conse­ Pentru ca sectorului zootehnic F. M. DOSTOIEVSKI Idiotul —
roman. In romîneşte de Ni­
cinţă exclusivă a faptului că în sâ-i fie asigurată baza furajeră, colae D. Gane. Ilustraţii de
Jules Perahim. Prefaţa si
preocupările de prim ordin a este necesar ca ocoalele silvice notele finale de G. M. Frid-
lender.
Gospodăria agricolă 'de stat conducerii gospodăriei nu a fost din Hunedoara şi mai ales din
658 pa,» — 19,29 iei bro­
din Gălan este o unitate veche. şi grija faţă de om, asigurarea Haţeg, să fie mai operative în şat; 27,10 lei cartonat

'Ani de-a rîndul ea însă a bătut hranei şi cazării corespunzătoare repartizarea loturilor de păşune Muncitorii din toate secţiile E.S.P.I .A.
atelierelor principale G.F.R.
pasul pe loc, nereuşind să se ri­ a' lucrătorilor. necesare gospodăriei de stat din Simeria s-au adunat, de cu­ M. GORKI Opere — voi. XI Po­
rînd, pentru a dezbate hotărî­
dice la nivelul cerinţelor. Anul Toate cele semnalate, precum Gălan. rea G.G. al P.M.R. şî a Con­ vestiri (1912-1917) In ro­
trecut de exemplu atît planul de şi alte deficienţe au dus la um­ Conducerea gospodăriei acordă siliului de Miniştri cu privire mâneşte de I. Flavius, L.
producţie, cît şi preţul de cost flarea preţului de cost al produ­ . acum mai multă atenţie organi­ la îmbunătăţirea învăţământu­ Milian, L. Storescu şi I.
planificat nu au iost realizate. selor şi în consecinţă la neren- zării muncii, îmbunătăţirii con­ lui seral şi fără frecvenţă, de PopovicÎ.
Din totalul planificat al produc­ tabilitatea gospodăriei. cultură generală şî superior. 456 pag. — 18,40 lei
ţiei -vegetale şi animale s-a rea­ diţiilor de trai ale muncitorilor După ce tov. PompiHu Mun-
lizat doar 60 la sută, iar preţul teanu, profesor la şcoala me­ E.S.P.L.A. — Cartea rusă
de cost s-a ridicat peste plafo­ Faptul că ani de-a rîndul gos­ precum şi construirii unui ateli­ die mixtă din localitate, a pre­
nul planificat cu 73 la sută, ceea podăria agricolă de stat din Gă­ er de reparaţii pentru tractoa­ lucrat hotărîrea, numeroşi ti­ Membrii gospodăriei colective clin Simeria Veche acordă o VOLTAIRE Opere alese — voi.
ce a dus la situaţia 'deficitară a lan nu a reuşit să se ridice la rele şi maşinile agricole. Orga­ neri au pus întrebări în legă­ atenţie deosebită grădinii de legume şi zarzavaturi. 2. In romîneşte ele Sergiu
nivelul cerinţelor, a imprimat în nizarea brigăzilor pe bază de tură cu funcţionarea şcolii se­ Dan şi Al. Philippide cu
gospodăriei. Gare au fost cauze­ concepţia vechii conduceri a gos­ hozrasciot, construirea atelieru­ rale care va lua fiinţa la Si- IN C LIŞE E . O parte din colectivistele din Simeria Veche note introductive de N. N.
le acestei stări de lucruri ? Ele podăriei ideea că nu se poate lui de reparaţii şi amenajarea meria pe lîngă Atelierele îngrijesc răsadurile din paturile calde, iar altele udă pe cele Gondeescu. („Clasicii litera­
sînt, ce e drept puţine obiective, face mai mult, că oricît s-ar spaţiului de locuit pentru munci­ G.F.R. şi în legătură cu pre­ plantate în cîmp. turii universale")
majoritatea lor fiind subiective. munci nu se va ajunge la rezul­ tori trebuie să fie însă accelerate. gătirile ce se fac în vederea 536 pag. — 14 lei broşat;
In sectorul vegetal, de exemplu, tate mai bune şi deci Ia renta­ Acestea au menirea să contri­ examenului de admitere. 22 lei cartonat
aproape la fiecare produs preţul bilitate. buie la întărirea economico-or-
ganizatorică a gospodăriei, la Majoritatea tinerilor şi-au E.S.P.L.A.
de cost a fost depăşit cu mult Tendinţa aceasta de împăcare stabilitatea braţelor de muncă. exprimat dorinţa să se înscrie
peste planificat, la unele culturi cu situaţia existentă a început să la cursuri, să-şi ridice nivelul M. D. BONCI — BRUEVIC1 In
chiar cu 100 lă sută. O analiză, dispară din toamna anului tre­ Drumul bun pe care a pornit profesional şi cultural. Dintre PREGĂTIREA ELEVILOR slujba Sovietelor — amintiri.
chiar sumară fiind ea, scoate la cut, dar mai ales după înfiinţa­ activitatea gospodăriei în acest aceştia amintim pe montatorii In romîneşte de Al. Şteîă-
iveală cauzele ce au determinat rea noului consiliu de conducere an, e necesar să fie dus pînă la Emil Baciu, Adam .furca, Briş- nescu — Medeleni şi Ignr
creşterea preţului de cost. In al gospodăriei. Incepînd de a- capăt, să fie permanent îmbu­ caş Domiţian şi electricianul PENTRU EXAMENE Bfock.
primul rînd productivitatea mun­ tunci s-au luat unele măsuri me? nătăţit. Pentru aceasta consiliul Titus Ignat. 348 pag. — 8,55 lei
cii în gospodărie ă fost nepermis nite să ducă la îmbunătăţirea gospodăriei va trebui să anali­
de scăzută, iar producţia medie activităţii economice a gospodă­ zeze periodic felul cum evoluea­ S. MUNTEANU Elevii şcolii de 7 ani nr. 1 din tică cele patru operaţii cu nu­ Ed, militară a M.F.A.
lă hectar destul de slabă. Este riei. Una din primele măsuri a ză preţul de cost, să scoată la corespondent Alba lulia, sînt ajutaţi în per­ mere raţionale, înmulţiri pres­
demn de remarcat că în campa­ fost comasarea terenului. Din iveală, printr-o analiză temeini­ manenţă de către cadrele didac­ curtate, ecuaţii eto. GEORGES EEKHOUD Noua
niile din anul trecut cinci trac­ cele 37 de trupuri existente, care că, deficienţele care 'împiedică La Alba iuîia tice în vederea pregătirii lor
toare, au stat în permanenţă în necesitau o mare răspîndire a continua lui reducere şi să ia centru examenul de absolvire şi Munca de recapitulare s-a Gartagină — roman. In ro­
reparaţie, maşinile existente n-au forţelor de producţie, au fost măsurile în consecinţă de reme­ Zilele trecute a avut loc la de admitere. încă de lă înce­ desfăşurat în mod organizat pe mîneşte de Em. Sîrgu.
fost folosite cu toată capacitatea formate 12 trupuri; Rezultatele diere. De asemenea, consiliul va întreprinderea „Horia" din putul anului şcolar au fost or­ baza unui plan alcătuit dină- 356 pag. —- 6,60 lei.
acestei măsuri n-au întirzlat trebui să ia măsuri din timp Alba lulia o adunare unde ganizate ore de consultaţii cu inte. In prezent, profesorii con­
lor, pe de o parte datorită par­ să-şi arate roadele. Mijloacele pentru instruirea mecanizatorilor s-au dezbătut pe larg condiţi iii de muncitori şi ţărani mun­ tinuă pregătirea elevilor ţinînd E.S.P.L.A.
celarii terenului în 37 trupuri, în mânuirea noilor tractoare şi ile create prin aplicarea pre­ citori, în oadrul cărora s-au ore de consultaţii cu elevii cla­
iar pe de altă parte datorită, de producţie: a u ,fost folosite ra­ maşini agricole pe care gospo­ vederilor hotărîrii partidului discutat probleme în legătură selor a Vil-a de două ori pe G. GOR şi V. PETROV Vasili
timpilor'morţi. Aceasta a dus la ţional şi astfel, toate lucrările a- dăria le va primi în curînd în şi guvernului. In urmă expu­ cu lecţiile lă zi, precum şi cu săptămînă la limba romînă şi
ncreai !‘zarea unor lucrări în tim­ gricole din toamnă 'au fost efec­ dotare,' maşini' care vor asigura nerii făcute de tov, proî. Eii- materia penirtr\u; exam> enul de ad- matematică. Ivanovici Surikov (1848 —
pul optim, atît la însămânţat cît t u a t e în întregime ş i: în timpul mecanizarea totală a lucrărilor sabeta Avram, numeroşi mun­ mitere în clasa VlII-a. 1916) In romîneşte de Igor
şi la întreţinerea Ş i ' recoltarea optim, cu cheltuieli mai reduse. de întreţinere la cultură porum­ citori şi-au manifestat dorinţa MARIA BRAGA Block, („Oameni de sea­
culturilor. Iată explicaţia faptu­ Aplicarea îngrăşămintelor natu­ bului şi la recoltarea păioaselor. de a urma cursul seral şi fără profesoară mă")
lui că o parte din suprafaţa în- rale şi chimice, executată pe tot Organizaţia de partid va trebui frecvenţă. Printre aceştia se 260 pag. + 8 pag. cu repro­
să dea dovadă de o mai mare numără strungarul Alexandru duceri, în afara textului —
preocupare decît pînă acum în Toma, lăcătuşii loan Duşa şi 6,30 lei
ceea ce priveşte educarea mun­ Nicolae Suciu, electricianul
citorilor, creşterea conştiinţei lor Ghiinti Kauîert, Mihai Ştef, Ed. tineretului
loan Nadiu şi alţii.
sămînţată pentru porumb boabe, terenul unde era necesar, a făcut In primă săptămînă ă va­ PUBLICITATE
ca gramineele să iasă în .primă­ canţei de primăvară, în fiecare
a trebuit să fie recoltată că po­ vara aceasta bine dezvoltate, zi s-au organizat cîte două ore
rumb furajer, ceea te a adus de consultaţii la limba romînă
gospodăriei pagube însemnate. încă din iarna acestui an s-au şi matematică. Gu acest prilej
Asemănător s-a prezentat situa­ revizuit şi reparat tractoarele şi s-au recapitulat probleme de
ţia şi la alte culturi ca orzul, utilajul existent, astfel că declan­ socialiste faţă de muncă, desfă­ sinteză din clasele V-VII. De
cartofii, varza, a căror producţie şarea campaniei de primăvară şurarea întrecerii socialiste etc. pildă, la limba romînă s-ău pre­
s-a făcut cu toate forţele. In lucrat teme c ă : folclorul îşi im­
medie la hectar a fost destul de scurt timp au fost însămânţate Calea rentabilităţii gospodăriei portanţa lui, folclorul — izvor
scăzută. culturile din epoca l a, iar actu­ de stat din Gălan în acest an de inspiraţie pentru scriitorii
noştri, eroismul poporului nos­
In sectorul zootehnic găsim o almente este terminat însămîiî- este deschisă de rezultatele pri­ tru în lupta pentru libertate o-
situaţie identică. La ferma de ţatul porumbului. Se remarcă de mului trimestru. Dâcă întregul glindit în- operele 'scriitorilor
vaci producţia de lapte planifi­ asemenea faptul că s-a acordat colectiv de muncă va persevera clasici, critica societăţii burghe-
cată pentru anul trecut era de zo-moşîereşti în literatura noa­
1.245 hectolitri, din care au fost o atenţie deosebită unei ramuri pe acest drum, va lupta neconte­

realizaţi de-abia 912 hectolitri. care aduce mari venituri băneşti nit ca acest jalon ai activităţii

Pe lîngă aceasta şi preţul de — legumicultura. In acest sec­ economice — preţul de cost —

cost pe hectolitru a fost depăşit tor au fost însămînţate în spe­ să fie permanent redus, la sfîr-

cu aproape 100 de lei. Găuza a- cial legume şi zarzavaturi tim­ , şiful anului poate fi cules unul T. PETRU stră, natura zugrăvită în ope­
corespondent rele lui Mihail Eminescu şi Va-
cestei stări de fapt nesatisfăcă­ purii, ă căror livrare pe piaţă din cele mai bogate roade —-

toare rezidă în aceea că vacile prin magazinele Gostat asigură rentabilitatea. sile Alecsandri, iar la matema­

de care dispunea ferma erau slab venituri sporite gospodăriei. T. OLARU

Din viaţa urnei gos e *> mai au şi alte fapte cu care se bâlarul satului. Nu cu mulţi ani toate buruienile ,şi îndeosebi aproape 700 la suprafaţa de 45
pot miiulri. Ei au plantat în în urmă ele erau cunoscute doar pătămida (scaieţi), în timp ce hectare însămînţate cu cartofi.
colective această primăvară o livadă cu în institutele de învăţămînt şi plantele de grîu râmîn libere şi
nuci, meri, peri, cireşi, vişini, de către oamenii de specialita­ nevătămate. Acelaşi lucru se Cea mai mare parte din co­
In iarna acestui an, satul bună parte din ei lucrează la grlu. Tovarăşul Szegedy, ingi­ caişi, gutui etc. In faţa sediu­ te. Acum te cunosc şi colecti­ petrece la sfecla de zahăr şi ta lectivişti consideră mărirea gra­
Sintandrei din raionul Hune­ construcţia unui grajd. nerul agronom al gospodăriei, lui. au început amenajarea unui viştii. Dar nu ştiu numai să le alte culturi. Pulverizarea erbi- dului de mecanizare a lucrărilor
doara a fost complect colectivi­ spunea intr-una din zile că în frumos parc şi un teren de pronunţe: ei ştiu şi ce înseam­ cidului se poate face cu pompe ca un mare progres şi ca un
zat. Acum, cele cîleva sute de — Avem de gind să realizăm toamnă tot terenul însămînţaî sport. Acestea, precum şi alte nă. „F o sfo r o b a c te r in „ a z o to - speciale, cu tracţiune mecanică mijloc important de ridicare a
familii, unite în gospodăria co­ lucrări mari — spun cei de ta cu grîu a., fost îngrăşat cu gu­ lucruri ce au de gînd să le fa­ bacierin“, „silicobacterin" — sau animală. Pe suprafeţele mai productivităţii muncii, de redu­
lectivă, muncesc în comun cu construcţii. noi de grajd, iar acum, în pri­ că, vor schimba înfăţişarea aşa se numesc îngrăşămintele mari se poate face din avion. cere a eforturilor fizice şi în a-
mult elan. In răspunsul pe care măvară, culturile s-au grăpat. Sintandi eiului. bacteriene cu care colectiviştii Intrucit colectiviştii din Sint­ celaşi timp de sporire a produc­
colectiviştii din Sintandrei l-au Şi, intr-adevăr, şi-au propus Dar riu e nevoie să spună ni­ din Sintandrei tratează răsadu­ andrei au suprafeţe întinse cul­ ţiei. Sînt însă unii, cei drept
dat la chemarea la întrecere să realizeze construcţii mari şi meni că s-o lucrat, bine şi după Cuvinte noi , rile de roşii, de varză şi altele, tivate cu păioase şi prăsitoare puţini, care au păreri greşite
socialistă lansată de gospodăria moderne. Grajdul pe care-l con­ agrotehnică. Acest lucru îl spun înainte de a te planta. Din ex­ au luat măsurile necesare pen­ despre mecanizarea lucrărilor
colectivă din Nâdâştie, s-au an­ struiesc are o lungime de circa culturile care sînt frumoase. în vocabularul solului perienţa făcută s-a constatat că tru a primi, un avion cu care agricole.
gajat să realizeze producţii la 80 m. încap în el cel puţin 100 Imediat ce a dat căldura, griul prin tratarea răsadurilor de ro­ să facă pulverizarea erbicidului
hectar care să depăşească cu capete de vile mari. Pînă acum s-a dezvoltat puternic. Pentru La grădina de legume lucrea­ şii cu îngrăşăminte bacteriene peste culturile de grîu şi sfeclă — Bine — spun aceştia —
mult pe. cele prevăzute in s-a realizat circa 50 la sută din a-i înceteni vegetaţia, colecti­ ză un mare număr de colecti­ se poate obţine un spor în pro- de zahăr. In acest fel se va face dar dacă aratul îl facem meca­
chemare, să dezvolte ramurile zidărie şi s-au adunat aproape viştii l-au păscut cu oile. Acum vişti. Unii plantează cartofii, ducţia de roşii pînă la 8.000 kg. o mare economie de zile-muncă nizat, semănatul ta fel, plivitul
anexe de producţie, să ridice toate materialele necesare. Tre­ se pregătesc să-i aplice, imediat alţii aduc apă şi udă locurile la ha. Cunoscînd acest, lucru şi se va scurta mult perioada se face cu erbicide şi recoltatul
construcţiile necesare, să livre­ buie amintit şi faptul că acope­ ce dă nodul, superfosfat pentru unde vor fi plantate răsadurile, colectiviştii şi-au propus să tra­ de întreţinere a culturilor. cu combina, atunci vom realiza
ze statului, pe bază de contract, rişul lui nu va fi făcui din lemn a-i întări, puterea de rezistenţă iar femeile plantează firişoarele teze toate răsadurile pe care le prea puţine zile-muncă.
zeci de vagoane de cereale, şi ţiglă, ca la grajdurile obiş­ ta cădere. ptăpîndâ de varză timpurie şi plantează. Mecanizarea lucrărilor
precum şi mari cantităţi de sfe­ nuite, ci din planşeii de beton gillipdre cu multă îndemînare. Cei care spun aşa nu înţeleg
clă de zahăr, floarea-soarelui, armat, înclinat în două părţi. Dinir-un calcul făcut de ingi­ Grădina se întinde pe ¦malul „Vom plivi cu avionul*4 şi unele păreri greşite un lucru esenţial. Nu înţeleg că
legume şi alte produse agricole. nerul agronom, reiese că .se va rîulid Cerna pe o suprafaţă de prin mecanizarea lucrărilor spo­
Pînă în cîmp, la locul unde realiza în acest an o producţie 36 ha. Sîntem abia la ¦începutul Dacă treci prin gospodăria Gradul, de . mecanizare a lu­ reşte simţitor producţia şi prin
Şi, pe zi ce trece, angaja­ se construieşte grajdul, colec­ de cel puţin 2.500 kg. gria la primăverii, dar mai mare ţi-e colectivă clin' Sintandrei, auzi crărilor agricole este ridicat în urmare creşte puterea economi­
mentele lor prind viaţă. tiviştii au făcut un drum bun hectar. Aceasta înseamnă că dragul să priveşti cum aratăi pe mulţi, colectivişti, spunîiid a- G.A.C. din Sintandrei. Arătura că a gospodăriei, colective care
şi frumos. Deoparte şi de alta planul de producţie va fi depă­ Mazărea, morcovii, ceapa şi al­ cesie cuvinte, La început ţi se se face în proporţie de 100 la va putea asigura membrilor ei.
Fapte din întrecere a acestui drum se vor ridica şit cu peste 80 vagoane de grîu. te legume sînt răsărite uniform par cuvinte de glumâi Mai târ­ sută cu tractoarele S.M.T., se­ venituri sporite. Ei greşesc a-
alte construcţii. In acest an va şi cresc parcă văzîndu-le cu o- ziu te convingi însă că nu e mănatul principalelor culturi — tunci cînd cred că venitul lor
Gospodăria colectivă din fi clădită, în afară de grajd, o Colectiviştii bor să realizeze chii.. Răsadurile plantate sînt şi vorba de nici o glumă. Plivitul porumb, grîu, sfeclă etc. — la va fi cu atît mai. mare cu cît
Sintandrei este una dintre cele magazie cu o capacitate de 60 şi ta porumb o producţie mare. ele frumoase, iar cele din ră­ culturilor cu avionul este un fel. Din acest an va fi mecani­ vor realiza mai multe zile-mun­
mai mari din regiune. Pentru ca vagoane. Magazia va fi în aşa De aceea, aii transportat în pri­ sadniţe întrec orice aşteptări. fapt realizabil în zilele noastre zat în mare măsură şi prăşitul că. Trebuie să-i fie limpede fie­
să poţi afla cum muncesc şi ce fel construită incit să se poată măvara aceasta pe locul desti­ Canalele de irigaţie sînt făcute şi colectiviştii clin. Sîntanderi se porumbului. Seceratul păioase­ cărui colectivist căci cu cit vor
realizări au colectiviştii este ne­ monta elevatoare şi alte insta­ nat acestei culturi peste 700 va­ peste lot. pregătesc să plivească în acest lor se face de asemenea meca­ fi mai mari veniturile gospodă­
cesară cel puţin o zi. laţii moderne. goane gunoi de grajd. întreg an cîteva sute de hectare de nizat. riei şi cu cît se vor face econo­
terenul a fost bine pregătit din — Dacă timp de 3—4 zile grîu şi sfeclă de zahăr cu a- mii mai mari la zile-muncă,
In aceste zile de primăvară Dacă pleci de la locul aces­ timp, iar acum însăminţatul po­ nu plouă, — spijn. colectiviştii vionul.1 ' In primăvara acestui an con­ cu atît va fi mai mare va­
cu greu îi poţi găsi prin sat. rumbului este în toi. Pînă în — dăm drumul la apă pe 'ca­ ducerea gospodăriei a luat mă­ loarea acestora. Cade în sarcina
La sediu sînt doar cîţiva care tor construcţii ce se află în nale. Vrem să facem treabă bu­ Unii o să-şi pună întrebarea: suri pentru ca şi cartofii să fie organizaţiei de bază din G.A.C.
pregătesc sămînţa, o bagă în ziua de 15 aprilie se însămînţa- nă la grădină. „cum se poate realiza practic plantaţi cu maşina pe aproape pentru a ajuta pe fiecare colec­
saci, o încarcă pe camioane imediata apropiere a satului, întreaga suprafaţă destinată a- tivist să înţeleagă că nu fuga
Stînd cltva timp printre co­ acest lucru ?“. Iată cum. Ştiinţa cestei culturi. Prin însămtnţa- după cît mai multe zile-muncă,
drumul de cîmp te duce printre lectiviştii care lucrează la gră­ a descoperit o substanţă numi­ rea cartofilor cu maşina se re­ ci lupta pentru mărirea produc­
dină auzi deseori folosindu-se cu­ tă erbicid. care distruge buruie- alizează economii de circa 600 ţiei, pentru mărirea valorii a-
vintele : „fosforobacterin“, „azo-