Page 85 - 1959-04

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VAI /—»/-¦*/—<i—1!—'i—¦»/-¦' /—•'/—'r~s - * * » r^r-

!¦ I răiascăharnica noastră ţărănim e \

\ ------------ : -------------------------------------------3 ------------------------------ 77----------------------------- ]

Sm uncitoare care p ă şeşte cu încredere ¦
[~ — ¦ ¦ -1

\pe drum ul agriculturii socialiste ]

Anul XI Nr. 1351 Sîmbătă 25 aprilie 1959 4 pagini 20 bani / >—t <—Iu J v.__ J v—/

cr'A D E O N O A R E La gospodăria agricolă de stat\ Contractările de cereale au o rumb, peste 28.000 kg. floarea- au depăşit cu mult planul de
din Apoldu de Sus lucrează îneca- f însemnătate politico-economică soarelui şi însemnate cantităţi contractări la floarea-soarelui.
CĂLAN (de la subredacţia noastră voluntară). nei, planul pe secţie fiind realizat în ziua res­ nizatori harnici. Datorită îngrijirii deosebită, fiindcă ele sînt un de alte produse. Cantităţi mari Planul global pe regiune
In ziua de 23 aprilie, colectivul uzinei „Vic- pectivă în proporţie de 133,6 la sută. Pe sorti­ exemplare a trac!oarelor şt intere- y mijloc principal de constituire o de cereale şi alte produse agri­ la floarea-soarelui a fost re­
toria“-Călan a organizat un schimb de onoare mente, planul a fost realizat după cum urmează: sului în muncă planul de hantriţ fondului centralizat de produse cole au contractat şi gospodăriile alizat în proporţie de 120,7 Ia
închinat zilei de 1 Mai. Faptul că s-au făcut în la piese mecanice, 201 la sută; la radiatoare, dm campania de primăvară a a agricole al statului. Sistemul de colective din Sîntandrei, raionul sută. (în planul global se includ
prealabil o seamă de pregătiri tehnico-organiza- 149 la sută; la piese cochile, 129 la sută; la cestui an a joşi îndeplinii în pro- ^ contractări prezintă importanţă Hunedoara, Ungurei, Păuca, G«r- şi sarcinile de plan ale coopera­
torice, că s-au asigurat din belşug cele necesare tuburi, 115,3 la sută; la piese sanitare, 109,3 la porţie de 176 la sulă. şi prin faptul că asigură avanta­ bova şi altele din raionul Sebeş. ţiei) Trebuie precizat însă că a-
bunului mers al producţiei, a permis îurnaliş- sută. S-au remarcat în mod deosebit echipele de je mari producătorilor agricoli De asemenea, întovărăşirile a- portul cooperaţiei la realizarea
tilor, turnătorilor şi semicocsarilor să obţină în turnători conduse de Adolf Stempel, Ludovic care contractează surplusul lor gricole şi majoritatea ţăranilor planului global de contractare la
această zi realizări deosebite. Cojan, Iulian Sîrbu, Francisc Mavruşca, Alexe de produse cu statul, cointere- muncitori individuali au încheiat acest produs este cit se poate de
Lixăndroi şi alţii, care au realizat depăşiri ale sîndu-i prin aceasta să lupte contracte pentru a vinde statului slab. Cooperaţia nu a realizat
Astfel, colectivul furnalului nr. 1 şi-a înde­ sarcinilor de plan între 15-100 la sută. pentru sporirea producţiei la hec­ şi cooperaţiei cantităţi însemnate decît 31,6 la sută din sarcinile
plinit planul în proporţie de 182,57 la sută, evi- tar. de cereale şi diferite alte produ­ de plan pe care le are.
denţiindu-se echipele conduse de Mie Costiuc, De la semicocserie s-au remarcat semicocsarii se. Se constată că peste tot unde
losif Ştefănescu şi fosif Bîrlea. Furnaliştii de la care deservesc cele două baterii Ab-der-Halden Văzînd avantajete pe care organizaţiile de partîd şi sfatu­ La grîu întreprinderea „Recol­
furnalul tineretului şi-au depăşit şi ei planul pe şi care şi-au îndeplinit planul în proporţie de le-au avut în anii trecuţi în urma rile populare au controlat şi în­ ta" şi-a realizat sarcinile de plan
ziua respectivă cu 7,13 procente. 110,1 la sută. contractării şi livrării către siat drumat îndeaproape organele în­ în proporţie de 153,7 Ia sută în
a surplusului de produse, nume­ treprinderii „Recolta“ şi ale co­ raionul Hunedoara şi 109,2 !a
Succese deosebite au obţinut şi turnătorii uzi- IOS1F FEKETE roase gospodării colective, înto­ operaţiei, unde s-a desfăşurat o sută în raionul Orăştie. Raioa­
vărăşiri şi ţărani individuali, au munca politică susţinută în ve­ nele Alba, Sebeş, Ilia şi Haţeg
Ml contractat şi în acest an canti­ derea popularizării avantajelor sînt mult rămase în urmă. Nu
tăţi însemnate de cereale şi alte oferite de sistemul de contracta­ s-ar putea spune că în raioane-
Secţia i-a locomotive Dorind să intîmpine ziua execuţia montării s-au remarcat: produse agricole. Gospodăria co­ re, s-au obţinut rezultate bune.
de l Mai cu realizări cit mai maistrul Vasile Petraru, ajusto- lectivă din Daia, raionul Sebeş, (Contlnuare în pag. S-a)
Muncitorii acestei secţii dau frumoase în muncă, colecti­ rul Nicolae Măniuţ, strungarul de pildă, a contractat circa 20 întreprinderea „Recolta" a rea­
bătălia pentru terminarea pla­ vul Atelierelor C.F.R. Sinie- Ioan Suciu şi electricianul Vio- vagoane de grîu şi porumb, lizat planul de contractări la nnc <ngt
nului de producţie înainte de ria depune eforturi susţinute rel Gimpoieşu. peste două vagoane de floarea- floarea-soarelui în proporţie de
termen. Sectorul de cazângerie pentru realizarea înainte de soarelui, precum şi alte produse 366,6 ia sută în raionul Orăştie, CRESC RÎNDURILE
termen a sarcinilor de plan. Secţia lil-a mecanică agricole. Colectiviştii din Pricaz, iar în raionul Hunedoara în pro­
este cel. mai avansat în lucrări, raionul Orăştie, au contractat şi porţie de 340 la sută. Şi in ra­ COLECTIVIŞTILOR
Iată cîteva din realizările In fruntea secţiei, în ceea ce ei în acest an mai mult de patru ioanele Ifia, Sebeş şi Alba, or­
unele echipe executînd repara­ acestui colectiv: priveşte realizarea planului îna­ vag-., ane grîu, două vagoane po­ ganele întreprinderii „Recolta" La Teius, în decurs de numai
inte de termen, se situează sec­ 6 zile (17— 23 IV), 126 de fa­
ţii în contul lunii mai. Astfel, Secţia mecanic şef toarele turnătorie şi rotărie. milii cu o suprafaţă de 259 hec­
Astfel, harnicii turnători, în ziua tare şi-au făcut cereri de intra­
echipa de cazangii condusă de Cel mai de seamă succes al de 24 aprilie şi-au terminat pla­ M.1HAI 8ARGAN re în gospodăria agricolă co­
muncitorilor ’ de la această sec­ nul lunar de producţie. In a- tractorist lectivă.
Constantin Niţă a terminat pla­ ţie 1va' ii punerea în funcţiune cea-stă perioadă s-au evidenţiat MUNCA ÎNSUFLEŢITĂ PE OGOARE
înainte de 1 Mai a unui com­ ca cei mai buni turnători; Pe­ Printre primii care şi-au de­
nul lunii curente în ziu.a de 22 presor cu un debit de 15 m.c. de tre Danciu, Sigismund Zasloti, Au terminai prima prăşită pus cererile s în t: Cornet Fos-
aer comprimat pe minut, acţio­ Petru Podeleanu, Simion Bota ia iioarea-soarelui toc, Iulian Pop, Nicodim Pirva,
aprilie. De la această dată; echi­ nat de un alternator sincron de şi maistrul Ştefan Mîndrescu. Popa Ioan a lui Zotin, Aurel
150 K.V.A., care odată cu acţio­ Gei din sectorul rotărie lucrea­ Cirnat, Vasile Enăşel, Iuliu Pa-
pa lucrează la cazanul locomo­ narea compresorului va îmbu­ ză în contul lunii mai încă din vel, Aurel Nicula şi alţii,
nătăţi şi factorul de putere al 20 aprilie. De atunci au dat pes­
tivei 40.003 — intrat în repa­ sistemului energetic. te plan 4 grupuri de osii din SATELE STREMŢ
seria locomotivelor 40.000. S-au Ş! GEOMAL —
raţie capitală — la care s-au In cursul zilei de 23 aprilie evidenţiat strungarii Simion Colectiviştii din Miercurea au prafaţă de 5 ha. însămînţată cu COMPLECT
S-au şi făcut probele tehnice Moţa si' Ioan Onaca.
şi executat lucrări în proporţie pentru rodaj. Prin montarea a- terminat zilele trecute de însă- floarea-soarelui. După termina­ COOPERATIVIZATE
Cestui agregat se va aduce în­ SABIN MUNTEANO mînţat suprafaţa de 120 ha. cu
de peste 70 la sută din volumul treprinderii în fiecare lună o porumb. In acelaşi. timp ei. au rea praşilei la floarea-soarelui, In seara zilei de 22 aprilie
economie de peste 10.000 lei. In , corespondent început şi- prima praşilă la floa­ brigăzile de cîmp au început s-a terminat complect cooperati­
total. . yV vizarea satelor Stremţ şi Geo-
Ostiti în pagina IV-a mal din raionul Alba.
Succese ’deosebite a obţinut şi rea -soarelui. Cele trei brigăzi de - prăşi la la sfecla de zahăr. Gei
La Stremţ, 460 de familii cu
e'chipa condusă de Petru Bozan. colectivişti, ce au participat la mai harnici s-au dovedit a fi co­ 852 hectare, au constituit două
întovărăşiri cu denumirile „Dru­
această muncă, au reuşit să pră­ lectiviştii din brigada condusă mul lui Lenin“ şi „Stremţana".

şească în două zile întreaga su- de Petru Dura. La Geomal, 209 familii cu
347 hectare, au constituit înto­
La G.Â.S. Apoldu de Sus s-a terminat vărăşirea agrozootehnică „Va­
porumbului sile Roaită".

© Un comentariu a! agen­ Zilele trecute, mecanizatorii vaturi,1şi continuă sapa mare ADRIAN OTOIU
ţiei China Nouă în legătură gospodăriei agricole 'de stat din pe cele 478 ha. de vie. Este demn
cu o „declaraţie" atribuită lui Apoldu de Sus au terminat de de remarcat faptul că Ia reuşita
Dalai Lama. însămînţat cu porumb întreaga campaniei din primăvara' acestui
suprafaţă planificată — 465 ha. an a contribuit în mare măsură
® Lichidarea rebeliunii din In cursul acestei săptămîni mun­ sectorul mecanic, care a asigurat
citorii gospodăriei au mai plan­
Uicmisia Elena regiunea Loka din Tibet. tat 40 ha. cu legume şi zarza- funcţionarea permanentă a trac­
lulea de la fabri­ toarelor în cîmp.
ca de tricotaje ® Lucrările Comitetului
!I\ * „Sebeşul“ este ti- pentru problemele sociale al SIMION ROTII r
r nără in meseria de Consiliului economic şi social
al O.N.U. m ecan ic
M xvM m .
A './V 'A V W

&$*• ' J. r tricotieră. Cu toa­
tW j-'rf'f
**• te acestea ea lu­ Mecanizatorii dc
crează cu multă la G.A.S. Apoldu
tragere de inimă, Tinerii din regiu­ predat de curînd semenea în contul de Sus au termi­ x - • • - y - ’¦
reuşind ca pe lu­ nea noastră, organi­ 1.400 kg. fier vechi festivalului. O acţiu­ nat zilele trecute
na martie să-şi de­ zaţi în brigăzi ute- pentru care au pri­ ne importantă pen­ de însămînţat po­ » Ü ü illill
păşească sarcinile miste de muncă pa­ tru crearea fondului rumbul pe întrea­
de plan cu 4 la mit 420 lei şi pe care festivalului a fost ga suprafaţă pla-
sută. . triotică desfăşoară o i-au vărsat pentru întreprinsă şi de ti­ nijicată.
susţinută muncă pe fondul festivalului. nerii din Cugir, care,
IN CLIŞEU : şantiere, în comune De asemenea, ute­ într-o singură zi, au IN CLIŞEU :
Tinăra Elena lulea şi oraşe pentru crea­ predat 19.000 kg. Unu' din tractoa­
¦lucrind la maşina rniştii de la fabrica fier vechi. rele gospodăriei,
circulară. rea fondului festiva­ Insămtnţînd ultimii
chimică din Orăştie ari de teren cu po­
lului. Astfel, elevii au predat pînă în rumb.

de la Şcoala medie prezent 3.000 kg. fier

Aurel Vlaicu din O- vechi a căror valoa­ L. LAZAR

răştie au colectat şi re au depus-o de a- corespondent

*xaraxaBsaamviaim3EWiaKnm*iaB/sxim3sra*mt(ir.-.. WTO— aaaaa«

¦i obişnuită de lucru. Pe plat­ furnalişlilor. Apoi, valul de fontă v rea unei însemnate cantităţi vrea cu orice preţ să fie printre cei Pentru înfrumuseţarea oraşelor
forma de descărcare a furna­ prinde putere şi curge năvalnic spre foniă). din frunte. Atit voinţa, cit şi cunoaş­
oale. su[ de elaborare a unei noi şarje de terea temeinică a meseriei, i-au adus Comitetul orăşe­ gărească „Crişan“ munca voluntară a
lului de 700 m.c. un om de virstă fontă. Oameni de îa furnal numai laude. Bun organizator al nesc de partid şi Sfa­ au şi început spoirea cetăţenilor a fost cu­
mijlocie, slab, puţin adus de spate, . Evacuarea durează 15—20 de mi­ muncii, bun cunoscător al omului, el tul popular al ora­ tuturor faţadelor şi răţat parcul 1 Mai,
controlează calitatea jgheaburilor. nute. In acest timp, oamenii o ur­ ...Timpul trece. Cum in urm a.fie­ e 'pare la prima vedere că oa- şi-a format un colectiv cu care se şului Brad au luat repararea zidurilor s-au spoit pomii şi
Găsind-o, probabil, bună, stinge ar­ măresc cu atenţie, canalizind drumul cărei evacuări, pe jgheaburi rămine mindreşte. Alexandru Olarii, Mihai iniţiativa înfrumuse­ acolo unde este ca­ bordurile din cele­
zătoarele. împinge apoi maşina de fontei şi zgurii, intervenind alunei o oarecare cantitate de fontă şi zgu­ -menii de la furnal nu ar fi din Teiescu, Ioan Dobr.e, sini ciţiva din­ ţării oraşului în cin­ zul. Pînă în prezent
perforat către şliciil care aruncă cind e căzut, fie spărgind crusta de ră, acestea trebuie curăţate şi pre­ cale afară de ocupaţi. Urmărirea a- tre tovarăşii săi de muncă. stea zilei de 1 Mai. s-au spoit faţadele a lalte parcuri, iar pe
pilpiiri uşoare de jlacără. zgură, fie indreptind drumul fontei gătite. in vederea. evacuării următoa­ ieni㦠a muncii lor dovedeşte insă In acest sens între­ cinci clădiri pe o străzile Hori a şi dis­
spre oala. a doua sau a ,treia. re. E ceea ce se cheamă in limbajul contrariul. ¦Şi legal de aceasta, in­ Roadele muncii prinderea de gospo­ suprafaţă de cîteva pensarului s-a îm­
Se pregăteşte evacuarea furnalişlilor -.!lucru gala". tervine problema organizării muncii. prăştiat pietriş pe
Evacuarea s-a terminal. Repartizarea¦ exactă a sarcinilor pe j iipă cum se ştie, furnaliştii din dărire orăşenească şi sute de metri pătraţi. cca. 300 m. I.
udovic Csosz, prim-iopitor ia jurna­ Totodată Sb trece, la - refacerea ,fiecare ¦om este unul cjln . factorii Hunedoara sini in întrecere cu
lul nr. 5, pregăteşte evacuarea. O O nouă şarjă jgheaburilor, cu un'amestec de cocs care duc la obţinerea de. ¦ rezultate cooperativa meşteşu- De asemenea, prin
apăsare de bulon şi burghiul lung mărunt, păcură,' argilă. Urmează a- frumoase. Acelaşi , lucru • s? poate cei din Reşiţa. Totodată vor să in-
dc mai bine de 3 m. prinde să se , arcă sub comanda unei miini poi uscarea lor. De felul cum de- spune şi Ut ce .priveşte conţrolul ac­ timpine ziua de 1 Mai cu succese Peste 500 de ti­ tru întreţinerea' şi Cu această ocazie
inviricască vijelios, muşcînd din nevăzute, maşina de astupat .. curge¦ această operaţie depinde nu tivităţii .piembrilor echipei, îndruma­ cit mai frumoase in muncă. Şi ho- neri din întreprinde­ lărgirea spaţiilor s-au evidenţiat tine­
masa argiloasă a şticului. Din rină, numai calitatea următoarei evacuări, rea lor competenţă de zi cu zi, În­ tărirea lor prinde viaţă. In luna mar­ rile cugirene au efec­ verzi şi amenajarea rii Nicolae Moguţ,
căldura se ridică valuri-valuri, încre­ descrie; un semicerc acoperind ori­ ci ¦şi - securitatea , oamenilor. Acelaşi ţelegerea dintre oameni. Tovarăşii'. tie, colectivul de jurnalişti•de Ia fur- ¦ tuat in ultimul timp terenurilor dintre T e o d o r G r ©za,
ţind aerul şi brobonind !aţa omului. ficiul, stăvilind drumul ultimelor pi- lucru se poale spune privitor la ca­ Csosz, jurnalist de aproape' 10 ani, nalele 5—6 a elaborat peste preve­ mai -multe zile de blocurile de locuinţe Gheorghe Davi’d, Ion
Flacăra s-a stins. Apoi, palm oa­ rîiaşe de fontă. Citeva pocnete a- litatea . masei de . aslupat orificiul: muncă voluntară din localitate s-au e-
meni iau o rangă lungă de !ier şi raiă că masa argiloasă formează dacă aceasta e prea moale sau prea le cunoaşte pe acestea atit de bine, derile planului aproape 2500 tone pentru înfrumuseţa­ fectuat un număr de Nichifor, Constantin
încep să izbească ritmic in ceea ce noul ştie. tare, nu formează,şticul, pierzindu-se fontă, iar In perioada 1—21 aprilie, rea oraşului. In acţi­ peste 1.300 ore de
a mai rămas din ştie. Fonia e aproa­ astfel timp preţios, provocînd reduce­ incit i se -par lucruri de nebăgat in unile întreprinse pân­ muncă yolşntară. -. Căpriţă şi mulţi al­
pe. Deodată scintci, mii de schiţei. Apoi schipul işi începe drumul, a- rea mersului furnalului (deci pierde- seamă. 2.148 tone. Contribuţia echipei con­ ţii.
Oamenii scol repede ranga afară, o ducind in {urmi o nouă încărcătură:
lasă lingă rină şi se retrag. minereu, cocs, calcar. începe proce- Şi mai. ştie ceva. Ştie că angaja­ dusă de prim-topitorul Ludovic Csosz, A. PERŢA

Curge fonia mentele luate trebuie neapărat duse la aceste rezultate, nu poale fi con­ corespondent
. la bun sfirşit. E doar comunist şi
F lăpind de iot, şuvoiul de fontă testată. O spun cele 8 procente cu
se strecoară pe jgheab, radiind
căldură şi luminind confuz feţele care işi depăşeşte in medie norma
de producţie.

A. J.

*A/\rv^wv.