Page 86 - 1959-04

Pdf?. 2
Concursul corespondenţilor voluntari
*©®9®®®©©s©a©®®®®©®®©®@©®®® ®@®©©s®0©®©©©Q©®@®@©©©®@©©@®©@@@@©©®9©@©e®©® ©®®@®
Pentru încheierea Ir?
c u sprijinulbusse condiţiuni a
i ae
Comitetul de partid al uzinei
„Victoria" Călan, considerînd în-
văţămîntul de partid ca una din
sarcinile cele mai importante şi-a
îndreptat atenţia spre îmbunătă­
ţirea calitativă a învăţămîntului,
ţinerea la zi a lecţiilor şi convor­
birilor. Propagandiştii sînt pre­
gătiţi din două în două săptă-
mîni la punctul de consultaţie
de la Simeria. Au fost organizate
mai multe consfătuiri cu propa­
gandiştii, membrii birourilor or­
ganizaţiilor de bază şi cursanţii
din cadrul uzinei.
fn vederea încheierii în bune
condiţiuni a învăţămîntului de
partid, au fost organizate pînă
la 16 aprilie 4 consultaţii pe for­
me de învăţământ cu toţi cursan­
ţii. In cadrul acestor consultaţii
s-au dat răspunsuri întrebărilor
puse de cursanţi şi s-au lămurit
unele probleme care nu au fost
bine înţelese. Asemenea consul­
taţii urmează a mai fi organiza­
te. De asemenea, s-a trecut şi
la recapitularea materialului pre­
dat în cercuri şi cursuri.
tOSlF CRAŞCA producţie, nu ascultau pe şefii
Activitatea cercului
de studiere a istoriei
P. M. R. în discuţia
organizaţiei de partid
Organizaţia de partid de
la cooperativa meşteşugărească
„Retezatul" din Haţeg a anali­
zat de curînd, într-una din a-
dunările sale. activitatea cercu­
lui de studiere, a istoriei P.A4.R.
Referatul prezentat de tov. Tra­
ían Buriiu, propagandistul cercu­
lui, a arătat stadiul în care se
găseşte predarea şi seminariza­
rea temelor, frecvenţa şi felul
cum membrii cercului se strădu­
iesc sa-şi însuşească cunoştinţele
predate.
Din analiza făcută a reieşit că.
spre deosebire de acum cîteva
luni, cînd se desfăşura o activi­
tate buna, acum s-a rămas în
urmă cu predarea lecţiilor, iar
unii cursanţi ca loan Vasiu, lo-
sif Kassler şi Ion Stefonl, absen­
tează nemotivat, riu-şi dau in­
teresul să studieze. Ei au între
3 şi 6 absenţe nemotivate. La
răniînerea în urmă a contribuit
neţinerea ia timp a şedinţelor
de cerc şi absenţa repetată a u-
nor cursanţi.
In urma acestei analize adu­
narea generală a luat măsur:
pentru îmbunătăţirea activităţii
cercului de studiere a istoriei
P.M.R.
NIC.U SBUCHEA
Cărăbuşul sau gîndacul de
mai este răspîndit peste tot în
regiunea noastră, cauzînd pagu­
be importante la multe culturi.
In stadiu! de larvă distruge ră­
dăcinile plantelor, iar ca adult
frunzişul pomilor.
Gîndacul matur are o lungi­
me de 2-3 cm. Corpul lui esle
de culoare neagră acoperit cu
perişori, iar aripile roşcate. Ier­
nează în stadiul de adult în pă-
mînt şi apare la începutul lunii
mai de unde îi vine şi denumi­
rea populară ce i s-a dat. In
timpul zilei, cît şi în timpul
nopţilor răcoroase, cărăbuşii stau
amorţiţi pe ramurile şi pe îrun
zele arborilor. De cum se înse­
rează ei încep să devină activi,
zboară pe pomii fructiferi şi pe
esenţe iores1iere la care le rod
frunzele, lăsînd neatacate nervu­
rile. In timpul zborului produc
un bîzîit caracteristic. Viaţa să
răbuşului desăvîrşindu-se în timp
de trei ani, ei apar la aceste in­
tervale de timp în număr mare,
invadînd culturile. Anii de inva­
zie sînt cunoscuţi ca ani de ”ă-
răbuşi şi în regiunea noastră
sînt : 1959. 1962. 1965, etc.
Fală de aceşti ani se întîlnc.s-s
şi abateri fără importanţă prac­
tică. Aceasta face ca în sol să
găsim în permanenţă larve de
diferite vîrste, predominînd însă
larvele provenite'din anii de in­
vazie.
Puţin timp după ce au apărut,
are loc împerecherea, iar ia 1-2
săptămîni femelele se ascund în
pămînt la o adîncime de 5-15
cm., tac un mic culcuş şi depun
ouă. O femelă poate să depună
pînă la 100 bucăţi ouă. Cam
după trei săptămîni de ta depu­
nerea ouălor apar larvele cunos­
cute sub denumirea de viermi
tm w j'n m e i A m m u w i Nr. Í351
BBraarwwfifliDBtrcţ "ix « o t ií
Gospodăria co­ Lucrări apărute
lectivă „PeJâji Sân- în Editura
dor" din Deva rea­ Politică
lizează an de an
mari venituri bă­ K. MARX - F. ENGELS -
neşti de la grădi­ V. I. LENIN — Despre inter­
na de legume şi
zarzavaturi. In a- naţionalismul proletar.
comuniştilor cest an suprafaţa 668 pag. — 10,25 lei.
grădinii a !ost lăr­
In secţia turnătorie a uzinei rie. De exemplu, tinerii Ioan gită. K. A1ARX — Teorii asupra
„Victoria“-Gălan, lucrează un Crişan II, Vasile Nemeş, Ioan plusvalorii.
mare număr de tineri. Gel mai Buteanu, Nicolae Sînziana şi IN CLIŞEU : 362 pag. — 13,60 lei.
mare volum de producţie la mulţi alţii, ajutaţi de către co­ Colectivistele lu-
piese turnate este realizat de munişti, dau acum produse de crind la repicalul V. I. LENIN — Raport asu­
tinerii turnători. Unii dintre ei bună calitate, reducînd procentul răsadurilor. pra păcii. Cu privire ia
au devenit turnători, urmînd de rebuturi sub cel admis. politica internă şi externă
şcoala profesională de ucenici, Formaţiile artistice ale Oim sprijini stafia k padiofjcare a Republicii.
Ga urmare a creşterii califi­ studenţilor din Petroşani din Petroşani procesul de producţie 264 pag. — 4,35 Iei.
iar alţii, caliîicîndu-se la locul cării profesionale s-a îmbunătă­ an obti*inut un deosebii
ţit şi salarizarea tinerilor. In N. S. HRIJŞCIOV — Cu pri­
de muncă. urma reexaminării, tinerii Ioan succes la concursul vire la cifrele de con­
O mare parte din aceşti tineri Crişan II, Vasile Nemeş, Ioan de la Timişoara trol ale dezvoltării econo­
Păsculescu au tost trecuţi din miei naţionale a îl.R.S.S.
au însă nevoie de o pregătire categoria V-a în categoria Vl-a La faza pe zonă a concursu­ pe anii 1050—1965 (Ra­
profesională mai temeinică pen­ de salarizare, iar Ioan Buteanu port prezentat la Congre­
tru a' putea deveni muncitori cu a fost trecut din categoria IV-a lui formaţiilor artistice studen­ sul al XXI-lea extraordinar
o înaltă calificare profesională. în categoria V-a. Aceasta a con­ al Partidului Comunist al
Ţinînd seama de acest lucru, stituit şi constituie de asemenea ţeşti care s-a desfăşurat la Ti­ Uniunii Sovietice).
organizaţia de partid, comuniş­ un stimulent important în ce 160 pag. — 2 tei.
tii din secţie, se ocupă cu mul­ priveşte calificarea şi ridicarea mişoara, la sfîrşitul săptămîni! Se poate spune că staţia de cost. Tovarăşul Şerban Francisc,
tă grijă de creşterea şi educa­ calificării profesionale. radioficare din Petroşani se nu­ de la secţia construcţii a uzinei GH. GHEORGHIU-DEJ - Cu
rea tineretului. O grijă deosebită este manifes­ trecute, au participat din par­ mără printre staţiile fruntaşe din de reparat utilaj minier a vorbit privire la lucrările celui
tată şi faţă de brigăzile ute- Valea Jiului. Colectivul de re­ despre organizarea şi folosirea de-al XXI-lea Congres ex­
Unii tineri nu stăpîneau te­ miste de producţie. Pentru îm­ tea Institutului de mine „Gh. dacţie al acestei staţii, Urmat judicioasă a celor 8 ore de mun­ traordinar ai P.C.U.S.
meinic meseria de turnător, ba bunătăţirea activităţii acestora din 16 tovarăşi de la diferi le în- că. Rezultatul n-a întîrziat să se 32 pagini — 0,45 lei.
mai făceau şi rebuturi, dă­ s-a luat măsura ca de îndru­ Gheorghiu-Dej" din Petroşani arate. Utemiştii din această sec-
deau produse de proastă cali­ marea lor tehnică să răspundă treprinderi şi instituţii, duce o ţie au început o acţiune patrioti- CHIVU STOICA - 100 de ani
tate. Tineri ca Vasile Amariţă, maiştrii şi inginerii. De pildă, 180 de studenţi, încadraţi în iuptă susţinută pentru a sprijini de la Unirea Ţărilor Ro-
Garol Stranschi, Ioan Buteanu de brigada de la sortimentul tu­ procesul de producţie din între­ că efeetuînd sute de ore de mun­ mîne.
şi alţii . erau indisciplinaţi în buri răsp'unde maistrul Traian patru formaţii artistice. Prezen- prinderile şi instituţiile oraşului că voluntară pentru aranjarea şi 32 pag. — 0,30 lei.
Georgescu, iar de cea de la sor­ Petroşani. In acest scop sînt transportarea utilajelor construi­
lor de echipă. timentul radiatoare se ocupă tîndu-se bine pregătiţi, aceste transmise cu regularitate ştiri, te de ei. KARU L1ERKNECHT - Cu-
ing. ©alinat Hărănguş. Dato­ informaţii şi reportaje care o- vînfări, scrisori şi articole
Biroul organizaţiei de b'ază rită sprijinului acordat, cît şi formaţii au obţinut un deose­ glindesc succesele muncitorilor Plină de învăţăminte a fost alese.
cunoscînd ¦această stare de lu­ rezultatelor obţinute în produc­ de la U.R.U.M.P., întreprinderea expunerea făcută de tov. Nicolae 448 pag. — 9,60 Iei.
cruri a trecut la luarea unor ţie, aceste brigăzi au primit bit succes. In urma concursu­ „6 August“, şantierul Livezni şi Jugureanu, candidat în ştiinţe,
măsuri politice şi organizato­ drapelul de brigăzi fruntaşe pe altele. De la U.R.U.M.P. au tost care a vorbit oamenilor muncii ROGER GARAUDY — Umanis­
rice care să asigure creşterea şi întreprindere. lui s-au clasat pe primul loc popularizate, printre altele, suc­ din Petroşani despre munca şi mul marxist.
educarea tinerilor. In scopul ri­ cesele şi experienţa înaintată viaţa minerilor sovietici. 256 pag. — 5,30 lei.
dicării nivelului lor de califica­ In scopul ridicării nivelului formaţia corală, precum şi cu­ folosită în muncă de că­
re s-a recomandat conducerii de cultură tehnică al tinerilor, tre brigada de tineret condusă O altă formă prin care colec­ 1— — Dialectica
secţiei să repartizeze tinerii ca s-a organizat şi un curs de mi­ noscuta orchestră de muzică de Ludovic Kristaly, do la sec­ tivul de redacţie al staţiei de marxistă şi ştiinţele mo­
să lucreze alături de muncitorii nim tehnic în care se dezbat ţia turnătorie, care înregistrează radioficare din Petroşani spriji­ derne.
vîrstnici. cu experienţă îndelun­ diferite probleme privind proce­ uşoară a studenţilor din Petro- zilnic depăşiri de normă în me­ nă procesul de producţie este e- 424 pag. — 8,85 lei.
gată în meseria de turnător şi sul tehnologic de turnare a di­ die de 25 la sută. Pentru redu­ misiunea intitulată „Vitrina cu
care să se ocupe zi de zi şi cu feritelor sortimente de piese. A y şani. cerea preţului de cost al produ­ rebuturi“ în cadrul căreia sînt JOHN EATON — Marx împo­
răspundere de calificarea tine­ fost organizată şi o bibliotecă selor se organizează anumite e- criticaţi muncitorii care dau re­ triva lui Keynes,
retului. Comuniştii au primit tehnică de specialitate de unde Deoarece faza finală, pe ţară, misiuni oare s-'au dovedit a ti buturi şi popularizaţi cei Gare 170 pag. — 2,80 lei.
sarcina să se ocupe îndeaproape tinerii pot împrumuta cărţile de un real folos. De pildă, tov. în urma unei munci susţinute âu
şi cu grijă de tinerii din secţie, tehnice de care au nevoie. nu va avea loc în anul acesta, inginer Sobo de la U.R.U.M.P. reuşit să reducă procentul de re­ — — întrecerea eco­
să-i ajulp să-şi ridice nivelul a vorbit în cadrul emisiunii lo­ buturi. In urma acestei emisiuni nomică dintre cele două
politic şi calificarea profesio­ Biroul organizaţiei de bază, ea fiind programată odată la cale despre reducerea rebuturilor s-a observat, mai ales în ulti­ ¦sisteme mondiale.
nală. comuniştii din secţia noastră se arătînd rolul pe care î! joacă a- mul timp că, la U.R.U.M.P. re­ 254 pag. — 5,55 lei.
vor ocupa şi pe mai departe de doi ani, comisia concursului de cestea în reducerea preţului de buturile au scăzut cu 2,5 la sută.
Acum, tineri ca Vasile Bivol ajutorarea tineretului în ridi­ —1 — Probleme in­
şi Vasile Bordean lucrează cu carea măiestriei profesionale. la Timişoara a cerut comisiei R. BALŞAN ternaţionale. Răspunsuri ia
comunistul Adolf. Stenipel, tur­ întrebările cititorilor nr. 9.
nător vestit în uzina noastră. In această privinţă trebuie să centrale din Bucureşti oa for­ corespondent 112 pag. — 1,50 iei.
Alţi tineri, ca Sabin Da'n, Ca- mai luptăm încă împotriva ruti­
rol Stranschi, Vasile Amariţă, nei şi a concepţiilor vechi care maţia corală şl orcheslra de
lucrează cu tov. losiî Novac. mai" există'Ua unii muncitori
Toţi tinerii turnători cil o slabă vîrstnici care nu sprijină tine­ muzică uşoară din Petroşani să
calificare au fost repartizaţi să retul, care mai spun că meseria
lucreze pe lîngă muncitori cu se fură şi nu se învaţă. Noi am fie declarate ca cele mai bune Ş
experienţă îndelungată în mun­ declarat război acestor concep­
că şi care cunosc temeinic tai­ ţii înapoiate şi luptăm pentru < din ţară, s
nele acestei meserii. a convinge pe iiecare muncitor
de necesitatea de a contribui la > De asemenea, au fost pre- '
Măsurile luate de către orga­ creşterea şi educarea tineretu­
nizaţia de partid şi conducerea lui, de a forma din tineri cadre < miaţi pentru deosebita interpre- <
secţiei în această privinţă au de nădejde, cadre care să con­
dat rezultate bune. Tinerii do­ stituie mîndria noastră, a mun­ < tare a unor bucăţi de muzică >
vedesc dragoste faţă de mese­ citorilor vîrstnici.
rie : zi de zi ei depun eforturi < uşoară studenţii Gheorghe Vi- ş
şi acumulează noi cunoştinţe GHEORGHE SPERIOSU
tehnico-protes tonale, devenind şan, Puiu Simion şi Constantin t
astfel tot mai stăpîni pe mese­
Bojin.
Şi formaţia de teatru care a
pregătit piesa „Căsuţa de la
marginea oraşului" de Al. Ar-
buzov s-a prezentat bine la con­
curs. Pentru deosebita inter­
pretare a rolului lui Victor Jma- ¦©ssas-
ghin a fost premiat studentul
Silviu Beizdadea. cpt meleaguri e^iduzmt
Trebuie arătat şi faptul că e-
chipa de dansuri a studenţilor
din Petroşani a ocupat locul
II la concurs. De obicei în zilele ide dumi­ gioşi şi plini de voie bună, por­ o adevărată sărbătoare a tine­
nică pe şoseaua Sintuhalm-Hu- neau spre centrul comunei un­ rilor aparţinînd celor două na­
Vestea succesului obţinut de nedoara circulaţia e mai redusă. de urma să aibă loc festivita­ ţionalităţi — romînă şi maghia­
Şi, totuşi duminica trecută can­ tea de închidere a celui de-al ră...
studenţii din Petroşani, Ia con­ tonul din dreptul comunei Cris- 111-lea Festival comunal al ti­
tur devenise un fel de haltă neretului... Comuna era îmbrăcată sărbă­
cursul de la Timişoara, a fost temporară. Aici se opreau mai toreşte. Oamenii de asemenea.
multe maşini care, după cîteva Trei zile a durat sărbătoarea In prima parte a programului
primită cu bucurie de toţi cei secunde de staţionare, îşi reluaţi tineretului din Gristur. In pri­ au avut loc competiţii sportive
ma zi, care a fost dedicată (a probele de ciclism, IOD m.
ce muncesc şi învaţă la Insti­ drumul. Din ele coborau tineri muncii voluntare, tinerii au ini­ plat, volei, masculin şi feminin
ţiat o seamă de munci volun­ şi fotbal. Cîştigâtorilor la pro­
tutul de mine de Petroşani. La şi vîrstnici — în special tineri tare pentru înfrumuseţarea co­ bele individuale ca Ştefan Nis-
munei. In cele 400 ore de mun­ tor, Francisc Pop, Anton Becze,
înapoierea artiştilor amatori, — din satele învecinate. Gălă- că voluntară prestate in această Francisc Satmari şi altora li
zi, tinerii din Cristur — romîni s-au înmînat diplome. Aseme­
zeci de studenţi au făcut cîşti- W VW Vi»'/W k.‘V ,/WW* şi maghiari—- organizaţi în bri­ nea diplome au primit şi com­
găzi de muncă patriotică au cu­ ponenţii echipelor de volei şi
gătorilor, ca şi tuturor celor căpşunilor.Dozele se mai admi­ răţat 10 hectare păşune, au co­ fotbal „Dinamo
nistrează şi în funcţie de vârsta lectat 3.000 kg. fier vechi, au
care au participat Ia concurs, o viermilor. Astfel, la începutul împrăştiat pe străzile comunei Toată după-amiaza a fost re­
lunii mai, în timpul zborului, 100 m. c. pietriş, au plantat 00 zervată activităţii cultural-ar-
frumoasă primire. pentru a împiedica depunerea pomi şi au contribuit la împrej­ tistice care s-a desfăşurat pe
ouălor şi a distruge eventualele muirea şcolii elementare din scena căminului cultural „Ho­
larve care ies din ouă, se va Bircea Mică. Seara, într-o şe­ ţia" din localitate. Şi-au dat
prăîui solul cu o cantitate >?e dinţă comună a tuturor tineri­ concursul formaţiile corale de
^V»^VWVVWiAVv)VVV>VyyWWViA<SWW\WWWW?V'jf'vTi 75—100 kg. hexatox la hectar. lor, s-a făcut bilanţul realiză­ dansuri din Cristur şi Arhia,
Imediat după prafuire produsul rilor, s-au stabilit sarcinile pen­ precum şi solişti, vocali şi reci­
C ă r ă b u ş u l ae mm se încorporează în soi prin pră­ tru a doua zi, apoi tinerii s-au tatori. Numerele din program
şi le. îndreptat spre casele lor mulţu­ au fost prezentate alternativ în
un duşman periculos ai cu lo r miţi că au făcut o treabă bună. limbile romînă şi maghiară. In
In terenurile ocupate de cul­ A doua zi — dedicată amena­ încheierea festivalului s-a orga­
- ANUL 1959 — AN DE INVAZIE IN REGIUNEA NOASTRĂ turi (pepiniere, plantaţii tinere), jării bazelor sportive— din nou nizat (a căminul cultural, o reu­
unde se constată, prin sondaje, la lucru. S-a muncii cu niune tovărăşească uncie sîrhele
albi. Ele au 7-8 mm. lungime şi tru a distruge peste 50 la depozitează în saci, apoi se dis­ viermi albi din anul 1 şi 2 se mult. entuziasm pentru amena­ şi ceardaşurile au fost mult soli­
administrează cîte 100-150 kg. jarea terenului de fotbal şi vo­ citate.
încep să se deplaseze prin pă­ sută din plantele cultivate pe a- trug cu ajutorul substanţelor to­ insecticid. Administrarea acestuia lei pe care în ziua închiderii
se tace în luna aprilie sau în festivalului tinerii aveau să se Au fost trei zile de sărbătoare
mînt în căutarea hranei. Se hră­ ceastă suprafaţă. xice. In camere închise, cărăbu­ lunile august şi septembrie. Nu întreacă la diferite discipline în care tinerii, romîni şi ma­
se va întîrzia cu aplicarea insec­ sportive. Nici ultima zi. a aces­
nesc în general cu rădăcinile Prin luna iunie viermii ajung şii se aşează intr-un strat de ticidului. deoarece începînd din ghiari, din comuna Cristur s-au
luna octombrie viermii se retrag tei sărbători nu a fost lipsită
plantelor agricole. la maturitate, ei au atunci 4-5 10-15 crn., iar deasupra lor se în adîncimea solului, scăpînd înfrăţit şi mai mult in muncă
astfel de sub acţiunea insectici­ de importanţă. Ea a constituit şi voie hună.
Larvele se hrănesc pînă la ve­ cm. lungime, sînt de culoare al- pun vase cu sulfură de carbon. dului.
I. M.
nirea frigului cînd se afundă în bă-gălbuie, cu capul galben-roş- Pentru 1.000 kg. cărbuşi este ne­ In terenurile destinate cultu­
rilor arătate mai sus, acest tra­
pămînt la 40-50 cm. unde-şi con­ cat şi cu trei perechi de piofoare cesar 1 kg. sulfură ¦de sarhon. tament se face în luna septem­
brie, odată cu arătura adîncă
struiesc cîte un locaş pentru ter­ plasate în regiunea anterioară a Gulegerea cărăbuşilor se poate de toamnă. Administrarea pro­
dusului se tace cu ajutorul pră-
nare. Primăvara de timpuriu, o- corpului. De obicei viermii stau executa cu ajutorul elevilor. tuitorului mecanic, sau, în lipsa
dată cu pornirea vegetaţiei, vier­ •încovoiaţi. acestuia, cu mîna. fn cazul din
Pentru ca rezultatele să lie cît urmă trebuie să se verifice, pe
suprafeţe mici, cantitatea de
mii se ridică din nou pînă ia r ă ­ Ajunşi la maturitate se retrag mai bune, este bine ca lucrarea produse recomandată la hectar.
dăcinile plantelor, continuîndu-şi în adîncimea solului, unde sc să se repete în mai multe dimi­
astfel atacul. Pagubele produse transformă în păpuşe, iar ’după neţi, în perioada zborului cără­ In afară de acţiunea de com­
batere a viermilor, produsul
în al doilea an sînt cu mult mai o lună apar gîndacii. Aceştia ră- buşilor. hexatox folosit la combatere are
şi o influenţă în ce priveşte sti­
mari decît în primul an. Atacul mîn în pămînt pînă în luna mai Contra viermilor din sol o mularea vegetaţiei. Produsele ă-
mintite se găsesc la secţiile a-
este caracteristic în zona rădă­ din anul următor. ; măsură bună o reprezintă dez- gricole raionale.
cinilor sub colet. Astfel, în gră­ Cum putem distrug© miriştirea. Prin această lucrare Gombătînd la timp şi în bune
dina de legume se constată plan­ sînt scoşi o mare parte din
condiţiuni viermii albi şi distru­
te care se usucă şi care se smulg cărăbuşii viermi la suprafaţa solului, care
gând gîndacii asigurăm producţii
uşor. In pepinierele de porni şi Mijlocul cel mai practici pen­ apoi sînt distruşi de păsări.
viţe, rînduri întregi de puieţi se tru distrugerea cărăbuşilor este sporite la culturile agricole.
ofilesc şi .pier. De asemenea, se culegerea lor prin scuturarea po­ Mijlocul radical de combatere
produc pagube în plantaţiile ti­ milor dimineaţa. In acest sc-op este folosirea substanţelor toxi­ Ing. LEFTER GHEORGHE
nere de vii şi pomi, în culturile se aşează sub pomi prelate sau ce. Dintre acestea rezultatele cele
cearceafuri pe care se scutură mai bune le dă nitroxânu! agri Staţiunea experimentală pomicolă
de căpşuni etc. col sau hexatoxul. înainte de 'a
Geqagiu
Către toamnă viermii se retrag ramurile. Gărăbuşii recoltaţi ?t se administra această substanţă
din nou în stra­ este necesar a se stabili gradul
turile mai adînci de infectare a terenului cu
ale solului pen­ viermi albi. Aceasta se tace prin
tru ierna re şi a- sondaje în sol. La 1 ha. sînt ne­
par în primăva­ cesare 10-15 sondaje. Se fac
ra următoare. In gropi de dimensiunile 1/h in. şi
la o adîncime de 60 cm. Se
acest al treilea scoate pămîntul pe straturi din
an de viaţă vier­ 10 în 10 cm. şi se notează nu­
mii produc ade­ mărul de viermi. In raport de
vărate dezastre acest număr se stabileşte doza
la culturi. S-a CĂRĂBUŞ DE MAI de insecticid. Aceste sondaje
constatat că pen­ ’Adult, ouă, larvây pupă). sînt obligatorii pentru terenurile
tru un m. p. destinate pepinierelor de pomi şi
sînt suficiente viţe, plantaţiilor noi şi culturii
două larve pen­