Page 88 - 1959-04

P^. 4
In gntîmpinarea zilei de i Mai
Succesele constructorilor
din R. D. Germană
BERLIN 24 (Agerpres). — Construcţia combinatului a
După cum transmite A D N, în
cinstea zilei de 1 Mai, cel mai
mare combinat minier din Eu­
ropa, combinatul „Schwaze Rum­
pe“ din R. D. Germană (regiu­
nea Cottbus) va începe la 1 mai
să producă brichete şi energie
electrică. La 14 aprilie, la com­
binat a sosit primul tren încăr­
cat cu cărbune brun. Iniţial s-a
prevăzut ca acest combinat să vor •aproviziona combinatul cu blicat un raport asupra econo­ rului american“ şi la „credite“ leag un nou plan agresiv pe criza cărbunelui care a lovit e- gravă în Scoţia, întrucît numă­
intre în funcţiune în octombrie
anul acesta.
Incepînd cu anul 1964, după
darea în exploatare a întregu­
lui combinat, ei va avea o pro­
ducţie anuală de 2,5 milioane
tone cocs de calitate superioară,
peste trei miliarde metri cubi de
gaze, 386.000 tone gudron,
46.000 tone uldiuri, 60.000 tone
benzină şi 25.000 tone fenol.
Totodată el va alimenta anual
reţeaua electrică a ţării cu
876.000 kwh. energie electrică.
:3SF:
Lucrările Comitetului pentru problemele
sociale al Consiliului economic
şi social al O. N. U.
MEXICO 24 (Agerpreş). — populaţiei, ci în luarea de mă­ Germane, au reuşit să determi­ tag, a cerut de fapt ca succesul la Ankara sau la Roma, pentru
ŢASS anunţă: In zilele de 21
şi 22 ap’rilie, Comitetul pentru
problemele sociale al Consiliu­
lui economic şi social al O.N.U.
a examinat raportul Comisiei
pentru problemele demografice.
Comisia a prezentat două pro­
iecte de rezoluţii. In primul pro­
iect se subliniază necesitatea u-
nor cercetări demografice expe­
rimentale şi a folosirii datelor
recensămintelor populaţiei în
vederea elaborării unor progra­
me de dezvoltare economică a
ţărilor slab dezvoltate.
In cel de-al doilea proiect de
rezoluţie se propune studierea
problemelor urbanizării şi rni-
graţiei interne din ţările slab
dezvoltate care au trecut la in­
dustrializare. De asemenea, un
grup de delegaţi a prezentai un
al treilea proiect de- rezoluţie
in care recomandă 'CoifiitetdWi
pentru problemele, sociale să ia
în considerare raportul Comisiei
pentru problemele demografice
şi sa pornească în activitatea
sa de la acest raport.
Reprezentanţii Olandei, Me­
xicului, Sudanului, S.U.A. şi Ma­
rii Britanii au declarat în cuvîn-
tările lor că între numărul popu­
laţiei şi dezvoltarea economică
şi socială există o legătură
strînsă. Reprezentanţii Pakista­
nului şi Sudanului şi-au expri­
mat îngrijorarea în legătură' cu
creşterea rapidă a populaţiei, în­
deosebi în ţările slab dezvoltate.
In cuvîntarea sa, G. P. Ar-
kadiev, reprezentantul Uniunii
Sovietice, a subliniat că cheia
progresului economic şi social
constă nu ,în frînarea creşterii
Un com entariu al agen$iei China Nouă
in legătură a o „declaraţie" atiiA ă lui Dalai Lama
PEKIN (Agerpres). Agenţia
China Nouă a transmis un ar-'
ticol al comentatorului său în
legătură eu o „declaraţie“ atri­
buită lui Dalai Lama. In artb
colul agenţiei China. Nouă se
spune că aşa-numita „declara­
ţie a lui Dalai Lama“ constituie
„un document prost ticluit, în
întregime neîondat, care consti­
tuie o minciună sfruntată“. Au­
torii acestei - „declaraţii", expri- tibetan) să provoace dezordini
tnînd voinţa agresorilor imperia­
lişti, acţionează împotriva acor­
dului privitor la eliberarea paş­
nică a Tibetului încheiat în anul
1951. • . . .
Comentatorul citează lapte
care atestă că guvernul central
ai Chinei a îndeplinit cu- scru-
pulozitate acordul din anul 1951,
ţinînd seama de tradiţiile naţio­
nale ale tibetanilor. >
N-au fost modificate, arată co­
mentatorul, orînduirea politică
existentă în Tibet-, statutul exis­
tent şi prerogativele lui Dalai
Lama.- Funcţionarii de diferite
ranguri — cierul şi persoanele
civile — au rămas în posturile
lor, au fost respectate cu stric­
teţe activitatea religioasă, dati­
nile şi obiceiurile populaţiei lo­
cale. Serpnele băneşti tibetane
au, rămas în circulaţie. Deşi a-
cot-dul prevedea ca guvernul lo­
Redacţia şi administraţia ziarului str. 0 Martie nr. 9, lelelons 138; 139; 75. laxa plătită In numerar conform aprobării DjrecjlurJl Generale g.J.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mal* Deva
început la 31 august 1955. De
atunci pe o suprafaţă de peste
6 km. pătraţi au lucrat 10.000
de oameni ai muncii din peste
90 de întreprinderi; aproape 600
de întreprinderi din republică
i-au livrat materiale de construc­
ţie. Cinci mari mine de supra­
faţă din regiunea Cottbus, unde
se găsesc cele mai mari zăcă­
minte de cărbune brun din lume,
cărbune brun.
Aceste zăcăminte, care se ci­
frează la aproximativ 30 miliar­
de tone, sînt suficiente pentru
aproximativ 100 de ani. In re­
giunea Cottbus sînt situate 60
la suta din toate zăcămintele de
cărbune brun din R. D. Germa­
nă. Surplusul de energie electri­
că produsă de combinatul
„Schwaze Pumpe“ ar fi sufi­
cient pentru a alimenta cu cu­
rent electric pe cei 1.300.000 de
locuitori ai Berlinului democrat.
suri pentru îmbunătăţirea folo­
sirii resurselor umane şi mate­
riale precum şi a altor resurse,
pentru îmbunătăţirea situaţiei
populaţiei, îndeosebi în ţările
slab dezvoltate. El şi-a exprimat
convingerea că în ciuda creşte­
rii numărului populaţiei, nivelul
de trai al populaţiei de pe glob
poate fi ridicat. In încheiere,
G. P. Arkadiev, a subliniat că
în U.R.S.S. s-a înregistrat o
creştere a natalităţii şi o scă­
dere a mortalităţii; arătînd că
durata medie a vieţii este în U-
niunea Sovietică de 67 de ani.
Comitetul a adoptat în unani­
mitate toate cele trei proiecte
de rezoluţie.
Tinerii sovietici sărbătoresc
Zsiiss InfernafionaSă de solidarizat a
a tin e r e tu lu i îm p o triva colonialism ului
MOSCOVA 24 (Agerpres).
TASS anunţă : Tinerii din Uni­
unea Sovietică sărbătoresc Zjua
internaţională de solidaritate a
tineretului împotriva colonialis­
mului, pentru coexistentă paş­
nică.
Oamenii sovietici, a declarai
Piotr Sabanov, secretar a! Co­
mitetului U.T.C.L. Moscova, în
cadrul mitingului tinerilor din
Moscova care a avut Ioc la 23
aprilie, au fost întotdeauna de
partea popoarelor asuprite. As-
iăzi, noi sprijinim cu hotărîre
lupta ţărilor coloniale şi depen­
dente pentru eliberarea de sub
imperialismului.
cal al Tibetului să înfăptuiască
reforme de bună voie, iar tru­
pele tibetane trebuie reorganiza­
te treptat în unităţi ale armatei
populare de eliberare această pre­
vedere n-a fost tradusă in viaţă.
Guvernul local tibetan a căutat
în fel şi chip să submineze a-
cordul încheiat în anul 1951, în-
cepînd cu făptui că dădea in­
strucţiuni rebelilor-cambaţi (trib
şi terminînd cu vasta rebeliune
armată făţişă care a fost dez­
lănţuită de el la 10 martie.
In continuare comentatorul, a-
nalizînd cele trei scrisori adre­
sate de Dalai Lama după înce­
perea rebeliunii de la 10 martie
generalului Tan Gan-san, repre­
zentantul ad-interim al guvernu­
lui central popular din Tibet, a-
junge ia concluzia că Dalai
Lama este condus de aşa-numiţi
„consilieri“ care l-au silit să pă­ cercare de a pune pe Dalai Lama
răsească Lhasa. Aceste scrisori,
scrie comentatorul, arată că
după data de 10 martie Dalai
Lama a fost încercuit de forţele
armate şi răpit la 17 martie.
Autorii declaraţiei nu s-au încu­
metat să nege aceste lapte. Prin
urmare, cuvintele pretinzînd că
Dalai Lama „ar dări să declare
în mod categoric“, că el a pără­
sit Lhasa „liber, din propria sa
¦ in
Slfnafta economică a Greciei
este din ce fn ce mai g r e a
PARIS 24 (Agerpres). Orga­ economia greacă — se arată în
nizaţia europeană pentru colabo­ raport — autorităţile greceşti
rarea economică (OEGE) a pu­ au recurs la „reînnoirea ajuto­
miei greceşti. Din datele rapor­
tului, reproduse de agenţia Fran­
ce Presse, reiese că încercările
guvernului Greciei „de a dezvol­
ta activitatea economică“ nu au
avut succesul scontat.
In 1958, se arată1în raport,
expansiunea economică a fost
mai puţin pronunţată, iar defi­
citul a crescut simţitor...
Găutînd o soluţie pentru difi­
cultăţile pe care le întîmpină
-BS ¦
Guvernanţii vest-germani nu vor
să renunţe Ia „poziţia rigida“
In rezolvarea problemelor litigioase
BONN 24 (Agerpres) —. Zia-
ruf „Neue Rhein Zeitung“ scrie
că reprezentanţii vest-germani
în „grupul de lucru“ al celor
trei puteri occidentale şi al R.F. nii ereştin-democrate'în Bundes­
ne Occidentul să adopte „o po­
ziţie rigidă“ la viitoarele tra­
tative de la Geneva.
In Ministerul Afacerilor Ex­
terne al R.F.G., scrie în conti­
nuare ziarul, există cercuri care
au căutat să convingă pe can­
celar de necesitatea ca Occiden-
iul să adopte o poziţie „elasti­
că“. Adenauer însă a insistat
asupra „poziţiei rigide“ şi „a
respins propunerea ca la Lon­
dra partea germană să se ara­
te dispusă să accepte un com­
promis“.
Dezvoltînd această linie a lui
.Adenauer, politicienii vest-ger­
mani din tabăra guvernamenta­
lă formulează' pretenţii al căror
La miting au luat de aseme­
nea cuvîntul Hazim Kadi. re­
prezentant al studenţilor din
Irak, membru al secretariatului
Uniunii Internaţionale a Stu­
denţilor şi Abdalla Meklar, se­
cretar general al Uniunii stu­
denţilor algerieni.
Mitingul tineretului din Taş-
kent s-a desfăşurat sub lozinca
„Sistemul colonial trebuie lichi­
dat 1“. Tinerii din Taşkent au
declarat că sprijină cu căldură
pe cei care mai gem încă sub
jugul colonialismului şi care
luptă pentru libertate şi inde­
pendenţă naţională.
voinţă şi nu a fost răpit cu for­
ţa“, sînt o vădită minciună.
Analizînd stilul „declaraţiei“
şi unele expresii ale acesteia,
care nu sînt caracteristice tibe­
tanilor, comentatorul agenţiei
China Nouă continuă: Cele a-
rătate mai sus ne dau temei să
bănuim că această declaraţie nu
este o declaraţie proprie a lui
Dalai Lama, ci i-a fost impusă
cu forţa de alţii.
Comentatorul scrie că publi­
carea în prezent a acestui do­
cument numit „declaraţia lui
Dalai Lama“, în care se face
atîta tapaj în jurul aşa-numitei
independenţe a Tibetului, urmă­
reşte în realitate transformarea
Tibetului într-o colonie sau pro­
tectorat străin. Involuntar, scrie Himalaia. In cursul operaţiuni­
comentatorul, se nasc întrebări­
le : Nu este oare aceasta o în­
într-o situaţie ostilă faţă de pa­ armatei populare de eliberare.
tria sa şi de a bara iui Dalai
Lama calea de întoarcere în
patrie? Nu este oare aceasta o
încercare de a crea o atmosferă
care să determine guvernul in­
dian să permită în India acti­
vitatea politică antichineză a re­ niul trecutului nu numai vărsă­
belilor tibetan! ?
Observatorii din Pekin, se
spune în continuare în articol,
tintfto u n M" smülu)
XEBUB9BB3B9&T*'
din partea Germaniei occiden­
tale“.
In raport se spune că situa­
ţia economică a Greciei este din
ce în ce mai grea întrucît „ni­
velul de trai este scăzut, iar sa­
lariile nu au fost deloc îmbună­
tăţite în cursul ultimilor ani“.
Acest fapt, continuă raportul,
„îngreunează o dezvoltare echi­
librată a economiei greceşti“.
.scop este să torpileze tratativele^
de la Geneva. La 22 aprilie, în-,
tr-un discurs radiodifuzat, Kro-.
ne, preşedintele fracţiunii Uniu-
conferinţei de la Geneva a mi­
niştrilor Afacerilor Externe să
fie condiţionat de rezolvarea
problemei, reunificării Germa­
niei, fireşte, pe baza condiţiilor
inacceptabile formulate de
R.F.G. Krone a protestat vehe­
ment împotriva planului P.S.D.G.
care prevede o destindere mili­
tară în Europa şi reunificarea
pe etape a Germaniei, caracte-
rizîndu-1 drept un „plan peri­
culos“.
Lichidarea rebeliunii din regiunea Lok
din Tibet
LHASA 24 (Agerpres,).. P upă
cum relatează corespondentul'‘a-
genţiei Chiria Nouă, după lichi­
darea definitivă a rebeliunii în
regiunea Lhasa trupele regiunii
militare ¦tibetane ale armatei
populare chineze de eliberare,
care au primit ordin să zdro­
bească clica rebelă din Tibet,
clică ce a trădat patria şi a co­
mis cele mai grave crime, au
obţinut o victorie hotărîtoare în
regiunea Loka. In cursul opera­
ţiunilor care au durat 10 zile
trupele armatei populare chineze
de eliberare efectuînd un marş
de 1.000 de li (un li este egal
cu 0,57 km. — N.R.) au nimi­
cit dintr-o singură lovitură cui­
bul bandiţilor rebeli.
Au fost zdrobite toate trupele
rebele din aceste locuri. Au fost’
ucişi, răniţi şi luaţi prizonieri
aproape 2.000 de rebeli.
urată că „declaraţia lui Dalai
Lama „nu va influenţa în nici
un fel situaţia din Tibet, în a-
iara faptului că ea permite po­
porului tibetan să vadă şi mai
bine adevărata faţă a trădăto­
rilor de patrie tibetani. Unităţi­
le armatei populare chineze de
eliberare, pe lîngă faptul că au
zdrobit rapid rebeliunea din re­
giunea Lhasa, au zdrobit de a-
semenea rapid clica rebelilor din
regiunea de la sud de fluviul
Tzangpo. In cursul operaţiuni­
lor pentru lichidarea rebeliunii
unităţile armatei populare de e-
iiberare au repurtat uriaşe vic­
torii. In ultimele cîteva zile uni­
tăţile armatei populare de elibe­
rare au luat sub controlul lor
toate frontierele ţării noastre
din partea de nord a munţilor
lor pentru înăbuşirea rebeliunii
populaţia locală tibetană este
întrutotu! de partea unităţilor
Cei atraşi la rebeliune părăsesc
detaşamentele bandiţilor rebeli
şi se întorc acasă fa îndeletni­
cirile lor. Vor răniîne de dome­
rile de sînge dar şi. înapoierea,
ignoranţa şi cruzimea care au
domnit în vechiul Tibet.
•Ua
WWHJM S t. 1351
J u itlr r ie X e ş i i r i • id Ü m e W ş t i r i •
U n n o u p l a n Criza din in d u stria cărbunelui
a g re s iv se manifestă cu deosebită vigoare
şi în Anglia
ISTANBUL 24 (Agerpres).
Intr-o corespondenţă specială LONDRA 24 (Agerpres). — muri. Ziarul „Scotsman“ a ară­
din Ankara, ziarul „Son Posta“ Ziarele britanice au subliniat că tat că situaţia este deosebit de
care apare la Istanbul, dă în vi­
conomia ţărilor vest-europene rul minerilor loviţi de aceste
care îl pun la cale puterile im­ se manifestă cu deosebită vigoa­ măsuri guvernamentale este a-
perialiste. „Son Posta“ relatea­ re şi în Anglia. Potrivit datelor colo mai mare.
ză că s-a. adoptat proiectul de oficiale, cantitatea de cărbune
creare a unui pact mediteranean nevîndut se ridică în momentul „Financial Times“ consacră
de faţă în Anglia la 20.250.000 un editorial crizei din industria
la care vor adera deocamdată torie şi, după toate perspectivele, cărbunelui, referindu-se în spe­
Turcia, Grecia, Italia şi Spania. va creşte în cursul viitoarelor cial la neliniştea şi nemulţumi­
săptămîni. rea manifestate de sindicate fa­
Ulterior, urmează să intre în a- ţă de politica de „sacrificii“ im­
cest pact Franţa şi Marocul, Pentru a combate criza, gu­ pusă de guvernul conservator.
vernul conservator a recurs pî- „Ceea ce nelinişteşte în mod
după soluţionarea problemelor nă acum la închiderea minelor, deosebit sindicatele de miner'
litigioase dintre ele, precum şi concedierea minerilor şi, în nu­ — scrie ziarul — este faptul
Ciprul. meroase cazuri, la reducerea o- că situaţia nu dă semne de îm­
relor de lucru. Ziare laburiste bunătăţire. Dimpotrivă, toate in­
Cercurile guvernante turce în- ca „Daily Herald“ şi liberale diciile arată că în cursul vii­
tîmpină favorabil crearea unui ca „News Chronicle“ au relatat torilor ani, minele vor continua
asemenea pact, scrie . ziarul, şi în cursul ultimelor săptămîni să se închidă“. Ziarul consideră
consideră că Statele Unite îi despre manifestaţiile de nemul­ chiar, ghidîndu-se după unele
vor acorda sprijin.
„Son Posta“ adaugă că prim ţumire ale minerilor din diferite declaraţii ale autorităţilor com­
miniştrii ţărilor care urmează regiuni ale ţării, unde guvernul petente, că „ritmul de închide­
să participe la această nouă or­ a dispus închiderea puţurilor re a puţurilor ş i .de reducere a
ganizaţie militară se vor întruni miniere fără a asigura de lucru efectivului braţelor de muncă se
către sfîrşitul lunii septembrie pentru minerii rămaşi pe dru­ va accelera“.
Ia amploare
tratative. mişcarea grevista din ţările
Vizitele recente ale conducăto­
capitaliste
rilor guvernului turc la Roma şi
la Madrid, precum şi vizita con­ In Argertina generală, cerînd majorarea sa­
ducătorilor guvernului grec a- lariilor. Greva muncitorilor por­
nunţată pentru luna mai la An­ BUENOS AIRES 24 (Ager­ tuari din Buenos Aires va dura
kara şi în iulie la Roma sînt pres). — TASS anunţă : La 23 24 de ore, iar a muncitorilor
puse, după cum arată ziarul aprilie, muncitorii portuari din din celelalte porturi din ţară —
turc, în legătură cu acest nou Argentina, au declarat grevă 48 de ore. Greva a paralizat
plan agresiv al militariştilor din
cadrul N.A.T.O.
toate lucrările din porturi.
De aproape 2 săptămîni sînt
în grevă 55.000 de funcţionari
bancari. Autorităţile efectuează
concedieri şi arestări în rîndul
greviştilor.
In urma grevei generale a
, „In prezent, întreaga regiune acordă- un sprijin activ unităţi­ muncitorilor de la societăţile te­
lefonice particulare din Argen­
Loka şi toate punctele impor­ lor armatei populare chineze de tina, într-o serie de provincii
din ţară nu există legături tele­
tante de frontieră, la nord de eliberare la lichidarea rebeliunii. fonice .
munţii Himalaia sînt sub contro­ Regiunea Loka se află la sud- in Anglia
lul trupelor armatei populare est de Lhasa, la sud de rîul LONDRA 24 (Agerpres). —
La 23 aprilie, la uzina de auto­
chineze'de eliberare. Bandiţii re­ Tangpo şi Ia nord de munţii mobile din Preston (Lancashi­
re), 60.000 de muncitori meta-
beli au fost împrăştiaţi. Dintre ¦Himalaia, la frontiera cu India lurgişti au declarat grevă în
semn de protest împotriva con­
cei rămaşi după zdrobirea rebe­ şi cu principatul Butan. Aici, se cedierii unui tovarăş de-al lor.
lilor, ioarte mulţi din cei care arată în comunicatul agenţiei De 2 zile continuă greva pe
care au declarat-o 150 de mun­
fuseseră atraşi cu forţa’ la rebe­ China Nouă, timp îndelungat e- citori de la mina de cărbuni din
Nuneanton, care cer majorarea
liune au părăsit rîndurile rebeli­ lementele rebele la ordinul fos­ salariilor. La 23 aprilie, încă
350 de mineri au încetat lucrul
lor şi au predat armele trupe­ tului guvern tibetan şi al vîrfu- în semn de solidaritate cu gre­
viştii. .
lor armatei populare chineze de rilor reacţionare din Tibet, în
— — n mmmmnj>wi M m — — f — n mmw qMMrrajurwnu»»'
eliberare. Numai un mic număr înţelegere cu imperialismul şi
de rebeli au reuşit să se ascun­ reacţiunea străină, au desfăşu­
dă în regiunile muntoase înde­ rat o activitate rebelă antista­
părtate. Trupele armatei popu­ tală. Ei au primit de peste ho­
lare chineze de eliberare cu spri­ tare arme şi alte ajutoare lan-'
jinul activ al populaţiei locale sate de avioane de naţionalitate
tibetane urmăresc. încercii iese şi necunoscută, au distrus căile de
distrug bandele rebele fărîmi- comunicaţie, au jefuit avutul
tate. populaţiei, au siluit femei, au •
Desiăşurînd operaţii militare incendiat case, au ucis oameni
de curăţire a regiunilor, unită­ şi au comis alte crime aducînd Timpul probabil
ţile armalei populare chineze de prejudicii poporului. Banda re­ în regiunea noasfră
eliberare au creat organe de con­ belă, în frunte cu Enciuţan Kfîi- Azi, 25 aprilie, vreme nestabilă ctt
trol militare în toate localităţile puciasi, a fost de asemenea una cerul mai mult noros, Ploi slabe
regiunii Loka şi au dizolvat or­ din principalele forţe care au locale. Temperatura staţionară, ziua
ganele locale ale puterii politi­ organizat rebeliunea de la Lha­
ce reacţionare care timp înde­ sa. In prezent, această bandă i va urca ’n*re t)'lls la 2rac*e’
lungat a prigonit populaţia lo­ rebelă a fost zdrobită de căfre iar noaptea va coborî între plus ‘1 la
cală. Unităţile armatei populare trupele armatei populare chine­ 10 !»rade. Vînt potrivit din sectorul
chineze de eliberare au acordat ze de eliberare. Acest tapt are sud-vest şi vest.
ajutor material tibetanilor care o mare însemnătate pentru gră­ Pentru următoarele 3 zile, vreme
birea lichidării rebeliunii în în­ schimbătoare favorabilă ploilor locale
au avut de suferit din cauza ban­ tregul Tibet. cu temperatura în creştere treptată.
diţilor rebeli. Locuitorii tibetani
din regiunea Loka acordă toi DUMINICA, 20 APRIME 1959
sprijinul unităţilor armatei popu­
lare chineze de eliberare în li­ Spectacole cinematografice
chidarea definitivă a rebeliunii.
Ostaşii şi comandanţii armatei DEVA: Omul meu d ra g ; PETRO­ ja dragostei; TEIUŞ : Bravul soldat
populare chineze de eliberare ŞANI: Paginile trecutului; Marinarul Sweik ;" PAROŞENI : Erupţia ; ZLAT-
ajută maselor populare la lucră­ îndrăgostit; ALBA IULIA; Surorile; NA : Alo ?... Aţi greşit numărul 1; BA-
rile de însămînţări de primăva­ Copiii din Hiroşima; ORAŞTIE: Dacă RU MARE : Viaţa învinge ; LONEA
ră, la îngrijirea locuitorilor ră­ toţi tinerii din lume; HAŢEG: Pescarii din A rai; CALAN: Fata cu
„V. I. Lenin“ ; BRAD: Inima chitară; APOLDU DE SU S: Dincolo
niţi şi bolnavi. La rîn'dul lor ma­ nu u ită : SEB EŞ: Numai o fe­ de brazi.
meie; 1LIA: Idiotul; SIMBRIA: Vra­
sele largi ale clerului cu stare
RADIO
de spirit patriotică şi ale popu­
PROGRAMUL Ui 7,45 Oîntece şi nă cu voie bună“ — program de me­
laţiei laice' din regiunea Loka jocuri populare romîneşti; 9,00 Teatru lodii populare rom îneşti; 8,00 Pro­
la microfon pentru copii; 10,00 Mu­ gram de muzică uşoară „Plecăm în
—O— zică; 11,15 Cu cîntecul şi dansul prin excursie“ ; 9,30 „Popoarele cîntă pa­
lumea întreagă; 12,30 „Popoarele cîntă cea şi libertatea“ ; 10.00 „Călătorie
Operele Iul Lenin pacea şi libertatea“ ; 13,15 Muzică u- muzicală prin ţări prietene“ ; 13,15
şoară romînească; 14,35 „Primăvara Muzică populară romînească; 14,45
în A rgentina a sosit*1. — concert de muzică pppu-
lară romînească' 15,05 Muzică uşoară; La microfon': Satira şi umorul; 15,30
BUENOS AIRES (Agerpres). 16,00 JoS' şi voie bună ; 16,30 La şe-
—¦TASS transmite: Editura ar- zălolrei 17,10 TJn imn măreţ „Inter­ Hai să-nlindem hora m are; 16,30 Con­
gentiniană „Cartago“ editează naţionala“ ; 18,00 Drumeţii veseli: 19,05 certul „Viaţa e frumoasă“ ; 18,30 Cîn-
în . limba spaniolă operele com­ „In Bucureştiul iubii“; 19,30 Teatru la tece de dragoste; 19,00 „Săplămîna
plete ale lui V. I. Lenin. Au şi microfon: „In Valea Cucului“ ; 21,15 muzicii închinată păcii; 20,05 Program
fost editate şi puse în vînzare Din cele mai cunoscute melodii popu­ pentru iubitorii de romanţe ; 22,00 Mu­
volumele 1—5 şi 23—26. Intru- la re : 21,45 Gîleva melodii cunoscute;
cît operele lui V. 1. Lenin se 22,30 Muzică de dans. zică d e , dans.
bucură de o mare cerere în rîn­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00;
durile cititorilor, editura a mă­ PROGRAMUL I I : 7,00 „Zi de odih­
rit tirajul lor cu aproape 50 la 19,00; 22,00 ; 23,52 (programul 1) :
sută. In •afară de aceasta, edi­ 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul
tura a publicat separat o serie
de lucrări ale lui V. I. Lenin. II).