Page 89 - 1959-04

I Biblioteca ^ ÎU' U'-
Anul XI Nr. 1352
m u rn im
Toi mai mull cărbune palriei
Pe zi ce trece minerii Văii
¦fiului obţin noi succese în lupta
pentru sporirea producţiei de
cărbune. După ce au încheiat
două decade din luna aprilie cu
0 cantitate apreciabilă de căr­
bune extrasă peste plan, au a-
juns ca la data de 24 inclusiv,
să înregistreze un plus de 23.224
tone. Ei dovedesc in Jelui aces­
ta că ¦sînt hotărîţi să întîmpine
ziua de 1 Mai, aşa cum se cu­
vine.
Peste 7.000 tone de
cărbune cocsificabil
în afara planului
Harnicii mineri de la Lupeni,
care au înfruntat la' începutul
acestui an o serie de greutăţi în
muncă, cauzate de condiţiile
grele de zăcămînt, au reuşit să
încheie primul trimestru cu o
depăşire apreciabilă a sarcinilor
de plan.
Aduncind în continuare cu a-
ceeiaşi însufleţire, pentru tra­
ducerea în fapte a angajamen­
telor luate în cinstea zilei de
1 Mai, ei au reuşit să extragă
tn primele 24 de zile ale lunii
aprilie, 7.125 tone cărbune, coc­
sificabil peste planul la zi. Im-
Suceese la „Digitalis'4
Muncind, ou avînt pentru rea-'
lizarea angajamentelor luate în
cinstea zilei de 1 Mai, colectivul
de muncă de la întreprinderea
de plante medicinale „Digitalis"
din Orăştie a reuşit ca pe prime­
le două decade ale lunii să depă­
şească sarcinile.de plan cu peste
2 0 la sută.
Şi-aii realizat planul
Muncitorii, inginerii şi tehnici­
enii întreprinderii de industrie
locală „I. C. Frimu" Orăştie, în
întrecerea socialistă ce se des­
făşoară în cinstea zilei de 1 Mai
au reuşit să-şi îndeplinească în
întregime sarcinile de plan pe
primele două decade.
Cele mai bune rezultate au tnoşan, Nicolae Tudoran şi alţii. lunar norma în
Secţie fruntaşă pe întreprindere
De curind a avut loc la întreprinde­
rea „Sebeşul“ din Sebeş, o consfătui­
re de producţie pe întreprindere în ca­
drul căreia s-au analizat rezultatele
obţinute pe primul trimestru al anu­
lui 1959. Cu acest prilej s-a decernat
drapelul de „Secţie fruntaşă pe între-
prindere" secţiei depănat-preparaţie
care a obtinut cele mai bune rezul­
Manifestare închinată păcii
Intr-un cadru festiv, ieri a avut loc rea păcii din Republica Populară Ro-
In oraşul Deva, în sala mare a Sfa­
tului popular regional, o adunare con­
sacrată împlinirii a 10 ani de la crea­
rea mişcării mondiale a partizanilor
păcii. A vorbit tov, I. Nistor, membru
al Comitetului naţional pentru apăra­
¦?ăi-
Străzile largi, construite printre blocurile muncitorilor din
Cugir şi pe care circulaţia autovehiculelor este interzisă, oferă
copiilor muncitorilor de aici un bun teren de destindere.
IN CLIŞEU : Un grup de copii organizînd din proprie
iniţiativă un concurs de trotinete şi triciclete.
RsgîonVă
j i ! , - 1' '-, w ”
Duminică 26 aprilie 1959
portant este faptul că în perioa­
da actuală, nici un sector de la
mina Lupeni nu se află sub
plan.
Cele mai frumoase depăşiri
le-au obţinut sectoarele I B, III
şi IV A, care au înregistrat cî-
te un plus de 2.018, 1959 şi res­
pectiv 1.001 tone.
întrecere însufleţită
la Lonea
Nu ’de mult colectivul de mi­
neri de la Lonea a primit dra­
pelul de fruntaş pe ramură, pen­
tru realizările din semestrul II
al anului trecut.
Şirul succeselor înregistrate
în perioada amintită, l-au con­
tinuat şi în anul acesta. Astfel,
după ce în primul trimestru
şi-au depăşit sarcinile de plan
cu peste 8.300 tone de cărbune,
au ajuns ca pînă la 24 aprilie
să realizeze o depăşire a planu­
lui lunar la zi de 4.831 tone căr­
bune.
In fruntea întrecerii socialis­
te se află sectoarele I, IV şi V,
sectoare care se menţin în si­
tuaţia de fruntaşe încă din a-
nul trecut.
Brigăzile cu cele mai bune
In această perioadă, ei au ob­
ţinut o creştere a productivităţii
muncii de 2 la sută. De aseme­
nea, economiile realizate prin
reducerea preţului de cost sînt
de peste 15.000 lei.
In mod deosebit au muncit to­
varăşii Aurel Ştefan, Ilie Olaru
Viliam Redtic şi alţii.
fost obţinute de secţia tîmplărie
şi fabrica de cărămidă din Orăş­
tie care şi-au depăşit sarcinile
de producţie cu 10 la sută.
S-au evidenţiat tovarăşii An­
drei Oniga, Vasile Grosu, Ion
Zaharia, Marin Popa, Cornel Ro-
tate, deşi în acest timp a avut mulle
greutăţi de întîmpinat.
Printre muncitoarele care au con­
tribuit Ia cîştigarea drapelului au fost: teză.
Herta Thiess, Letiţia Bian, Maria
Probsdrofer, Maria Lenghea şi Ana
Pitini, care au obţinut depăşiri de
normă intre 90 şi 19 la sută.
DORIN LADARU
corespondent
mînă. S-au înmînat insigne jubiliare
unui număr de tovarăşi. Participanţii
la adunare au adoptat o moţiune a-
dresată Comitetului naţional pentru
apărarea păcii din R.P.R.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I
Trăiască eroica noastră clasă
m uncitoare, forţa conducătoare
a poporului în m ăreaţa operă de
construire a socialism
4 pagini 20 bani
« «¦MBaBMaMMmaaBaBMBgamBragigg !ahM^aaiaMBBaatsags^^ flffigaga
InsăminţăiilB din companii
ppim M să fie grabnic terminate!
In ultima săptămînă, lucrătorii de pe raionul Orăşlie. Ei au terminat planta­
ogoarele regiunii noastre, îndrumaţi de rea cartofilor pe cele 1.750 ha. plani­
către organizaţiile de partid şi sfatu­ ficate şi au semănat porumb pe o su­
rile populare, au efectuat un salt sim­ prafaţă de 10.245 ha. faţă de 10.570
ţitor in privinţa însămînţărilor. Ei au ha. cit s-a planificat. De altfel, semă­
natul porumbului se apropie de sfîr-
realizări continuă să fie cele însămînţat pînă la 24 aprilie 105.785 şit şi în raioanele Ilia şi Alba. Numai
conduse, de Ioan Compodi, Mi- ha. din totalul suprafeţei de 120.959 în raionul Sebeş de pildă, s-au însă-
minţat pînă în prezent 16.115 ha. cu
hai Bucinschi, Gheorghe Timar, ha. prevăzută a se însămînţa în pri­ porumb din cele 16.700 ha. planificate.
Simion Petric şi Aurel Berin- Maistrul montor de macarale Alexandru Dirman de la măvara aceasta. Cele mai bune rezul­ Nu la fel se prezintă situaţia însă­
dei. CI.C.S. Hunedoara, grupul de şantiere montaj-instalaţii nr. 2, j tate s-au obţinut de către colectiviştii mînţărilor In raioanele Hunedoara, Ha­
din raionul Sebeş care au terminat se­ ţeg şi Brad. In raionul Hunedoara, de
Cărbune peste plan [ împreună cu Alexandru Stroe, cel mai bun montor din brigada ţ pildă, din cele 4.600 ha. planificate a
la mina Petrila mănatul porumbului şi plantarea carto­ se însămînţa cu porumb nu s-au însă-
[ sa. Lucrincl la montarea macaralelor, brigada din care jac } filor. Numai la G.A.C. din satul Daia, mînţat decît 2.626 ha. iar din 1.800
Minerii de la Petrila se bucu­ s-au însămînţat cu porumb cca. 800 ha. pe care irebuiau plantaţi cartofi,
ră de Un mare prestigiu în Va­ ha. Rezultate bune au obţinut şi co­ nu s-a plantat decît pe 1.560 ha. Ra­
lea Jiului. Pe zi ce trece, din ionul Hunedoara, deşi în săptămînă
trecută se situa la însămînţări prin­
abatajele lor ies la suprafaţă t parte îşi depăşeşte lunar norma în medie cu 30—35 ta sută. ^ lectiviştii, întovărăşiţi-! şi ţăranii mun­ tre raioanele de mijloc din regiune, a-
cum se situează ultimul, in acest ra­
cantităţi sporite de cărbune. ' f \ t \ / c__/ ' I > ! \ l ' t i / \__/ \—J \—/ < / i / | /« h 1% / I / • Zi / / »—1 » , citori cu gospodării individuale din ion nu s-a însămînţat pînă în prezent
Astfel, în 24 de zile ale lunii decît 68,15 la sută din totalul supra­
------------------------------------------- ’(scsasi- feţelor planificate. Situaţii asemănătoare
aprilie, petrilenii .au extras în sînt şi în raioanele Haţeg şi Brad unde
însămînţările s-au efectuat numai în
afara sarcinilor de plan, peste întrecerea din hala gaterelor proporţie de 68,70 şi respectiv 80,41
4.300 tone -. cărbune. ia sută din totalul planificat. Din cau­
za rămînerii în urmă a acestor raioane,
Sectorul II, care cu cca. doi pe regiune nu s-a realizat din planul
total al însămînţărilor de primăvară
ani în urmă era un sector codaş decît 87,37 la sulă.
pe exploatare; acum se situea­ Şedinţa s-a ţinut in sala canti­ Primul şi-a spus cuviniul comu­ trebuia făcut pentru traducerea în Este necesar ca organizaţiile de par­
nei in prima zi a lunii " aprilie. tid şi sfaturile populare să intensifice
ză în fruntea întrecerii 'socia­ De-abia se 'sfirşise schimbul de di­ nistul Ştefan Prosenciuc de la gate­ viaţă a angajamentelor. Spălaseră munca politică în rîndurile lucrăto­
mineaţă. Aşezaţi' de-a lungul mese­ rilor de pe ogoarele regiunii. Insămîn-
liste dintre sectoarele minei. El lor, gaierişiii’ de la U.I.L. Orăşlie rul nr. 2: bine şi pe cel din brigada lui Du- ţările din campania de primăvară pot
se’ sfătuiau asupra măsurilor ce'tre­ şi trebuie să fie terminate grabnic, j
a înregistrat pîtiă la data amin­ buiau luate pentru ca succesul în­ — Eu cred că prin mărirea pro­ . milru Guia, şi nu i-au slăbit cu
trecerii pornite in cinstea zilei de Situaţia însămînţărilor
tită o depăşire" a- 'planului lunar 1 Mai să fie asigurat. Sarcinile pe ductivităţii muncii, la gaterul nos­ dăscălitul pînă nu s-au angajat şi pe raioane, la data
Întreprindere erau defa stabilite. -Ga-
la zi de peste -3.300- tone' de căr­ teriştii insă aşteptau nerăbdători de- tru se pot depăşi sarcinile de plan ei, să nu mai facă nemotivate.
falcarea lor pe brigăzi. Aici era
bune. ' 5 •— cheia întrecerii. Să se vadă care pe luna aceasta cu peste 30 la sută. ...De atunci au trecut două decade.
brigadă, de la care gater, îşi va
In fruntea' întrecerii socialis­ lua angajamentele cele mai mobili­ — Prea mult / — se auziră citeva In fruntea întrecerii brigada de tine­
te între brigăzile' sectorului II zatoare, căci condiţiile de lucru erau
se situează aceea condusă de aproape identice la toate locurile de glasuri. ret, condusă de candidatul de partid
tînărul Gheorghe Michiev, care muncă.
nu de mult a primit drapelul de — Nu e mult deloc — sări şeful Dumitru Domuţa care şi-a depăşit
brigăzii de litierei de la celălalt ga­ planul de producţie cu 34 la sută,
brigadă de tineret •fruntaşă pe ter, Petru Zagoni. Eu, împreună cu urmată de cealaltă brigadă de tine­
raion.
băieţii mei mă angajez ca în cinstea ret, a lui Petre Zagoni, ia o dife­
¦ Rezultate bune a obţinut şi zilei de 1 Mai să depăşesc sarci­ renţă de numai un procent. Cei mai
colectivul sectorului II, care în
aceeaşi perioadă şi-a depăşit nile de plan cu pesie 30 la sulă buni din aceste brigăzi sînt comu­
planul cu peste 2.700 tone de
cărbune. dină tn acelaşi iimp produse de niştii Ştefan Prosenciuc, Maria Po-
prima calitate. penciuc şi Curtean Samoilă, ute-
— Şi eu cred că vom da 30 de mişlii Pamfil Olaru, Elena Ghe-
procente peste planul lunar. Mă a- rasim, Rusa Nicolae şi alţii. Munca
:S9? sociez deci angajamentului luat de lor plină de avînt a făcut ca anga­
galeristul nostru tov. Prosenciuc — jamentul pe care întreprinderea şi
vorbi la Yuidiil Ş'ăii Dumitru Dornuţa, l-a luai in cinstea zilei de 1 Mai
şeful celeilalte brigăzi de tineret de să fie realizai în numai 20 de zile. de 24 aprilie
la gaterul 2. De altfel, noi am dis­ In acest răstimp s-a dat peste plan
cutat şi înaintea şedinţei asupra po­ 244 m.c. cherestea de primă calitate ORĂŞTIE 96,97 % !
SEBEŞ
sibilităţilor noastre pentru îndeplini­ şi mai mult de 230 bucăţi traverse j94,86 %
Lăcătuşul Emil rea acestui angajament. Eu aş vrea din aceeaşi categorie. Acest lucru a
Pop de la uzina
metalúrgico - chimi­ însă să-i aud şi pe cei din brigada fost posibil printr-o mai bună orga­
că Zlatna, este şe­
ful unei brigăzi de ’ui Guia, căci văd că nu prea se nizare a locului de muncă, prin fo­
tineret pentru strin-
gerea fierului ve­ înghesuie să-şi ia şi ei un angaja­ losirea raţională a materiei prime ILIA 93,76 % |
chi. Brigada sa ALBA 90,41 % |
siringe lunar o ment. De ce în această brigadă se şi, lucru cel mai de căpetenie, da­ BRAD 80,41 %
canlitale de fier
vechi In valoare mai fac încă nemoiivate? De ce torită muncii entuziaste a celor de
de cca. 6.000 lei.
Im locul de muncă gaterisiul Vasile Lechi, de exemplu, la gatere. In aceste zile, ei
el îşi depăşeşte
lipseşte atît de des de la lucru 2 continuă în ritm susţinut întrecerea
F.u cred că noi toţi trebuie să... şt, mai mult ca sigur, numărul bri­
Aşa au început discuţiile. Inir-un găzilor fruntaşe din cele două deca­
tirziu gaierişiii au plecat la odihnă de. pînă la sftrşllul lunii se va HAŢEG 68,70 % |
mulţumiţi. Reuşiseră să stabilească dubla.
pină in cele mai mici amănunte ce GH. STOICOVICI
HUNEDOARA <58,15%
medie cu 15—20 la Citiţi tn pag. IV-a Brigadă de turnători fruntaşă
sută.
® In preajma Conferinţei Era ora 6 . Glasul răguşit al frumoase. De ’fapt în întrecerea
IN FOTO: Ti- de la Geneva. sirenei nu încetase încă, cind socialistă organizată la turnăto­
nărul Emil Pop şeful de brigadă Ludovic Kris- ria de oţel a URUMP în decurs
lucrind la rabo- © Acţiuni greviste ale oa­ taly de Ia secţia turnătorie a de cîteva luni, această brigadă
menilor muncii din Franţa, U.R.U.M, Petroşani, începu re­ a obţinut de două ori drapelul de
Italia, Anglia, Jamaica. partizarea ortacilor la muncă. fruntaşă.
© Apelul de 1 Mai al Con­ Candidaţii de partid Mircea In cinstea zilei de 1 Mai, bri­
federaţiei oamenilor muncii gada tovarăşului Ludovic Kris­
din America Latină. / Pavel şi Iulian Ştefan au fost re­
partizaţi la format. Kristaly cu
un alt tînăr au început să scoa­ taly obţine zilnic depăşiri de
tă formele din uscător şi să Ie normă de 25 Ia sută, dînd mine­
, AAAA/S STUDENTUL închidă pentru turnat. In citeva rilor din Valea Jiului piese tot
Proba fusese adusă încă de mulţii elevi. Dar lui i a plăcut că şi rezistenţă pentru a le ore, marea hală a turnătoriei a mai multe şi de bună calitate.
dimineaţă. Era un praf albi- mai mult strungăria. Prin anul da in sesiunea din vară. fost împînzită de forme. Apoi, a Acest lucru îl oglindeşte şi fap­
cios care, aşa din vedere, nu­ 1947 s-a înscris la concursul Sînt citeva amănunte des­ început turnarea. Oţelul fluid tul că în prezent, rebutul a fost
mai chimiştii ştiu ce poate fi. de admitere la şcoala profesio­ pre felul cum a ajuns Umărul lua pe rînd formă de flanşe, Ine­ redus la 4,38 la sută, faţă de
Abel Schweighoffer luă praful nală de ucenici. Cînd a termi­ Abel student în anul 11. El nu le şi roţi pentru vagonet. Treaba procentul de 7 la sută cît e ad­
şi-l introduse în nişte baloane nat şcoala, după 4 ani de zile, se limitează numai la munca a mers bine pînă Ia sfîrşitul zi­ mis. <
de sticlă. Sub ele ardea fla­ Abel mînuia strungul de ziceai de laborator şi la pregătirea lei de muncă. Rezultatele, ca în­
căra. Făcea analiza sulfatului că merge singur. Vedea el în­ examenelor. Este candidat de totdeauna, au fost dintre cele mai R. BAI.ŞAN
de amoniu pentru a-i da dru­ să că poate face şi mai mult, partid şi caută să se achite
mul cit mai repede spre gos­ că ar fi bine să înveţe lucruri cu cinste de sarcinile care-i corespondent
podăriile agricole colective din noi, să devină un om cu mai sînt trasate. Făcind parte din
ţară. Abel Schweighoffer, un multă pregătire. biroul organizaţiei de bază
băiat tînăr şi liniştit, cerceta Fiind un muncitor harnic şi U.T.M., din cadrul laborato­
cu atenţie reacţiile chimice din disciplinat, partidul l-a trimis rului central al uzinei cocso-
balon. Dar cine-i acest tînăr? la facultatea muncitorească din chimice are în vedere ridica­
Cum şi-a format o înaltă cali­ Cluj pe care a absolvit-o cu rea nivelului politic al tinere­
ficare? Uşor de aflat...
note bune. Nu făcuse însă to­ tului la cursurile de învăţă-
...N-a venit din cine ştie ce tul. Ţinea cu tot dinadinsul să mint politic.
colţ al ţării ca să lucreze la urmeze un institut de învci- — N' u** sînt singurulj care ur­
Hunedoara. S-a născut şi a ţămînt superior. Acum este mez un institut de învăţămint
copilărit aici, In cetatea oţelu­ student în anul 11 la faculta­ superior la cursurile fără frec­
lui şi a văzut cu ochii lui cum tea de chimie industrială din venţă — a ţinut să precizeze
creşte combinatul şi oraşul. Bucureşti, cursuri fără frec­ tov. Abel Schweighoffer. La
Tatăl său, .oţelar vestit, îl toi venţă. In laborator aplică in noi îrv combinat sînt zeci de
îndemna, după ce a terminat practică ceea ce învaţă seara tineri care studiază la diferite
cele 7 clase primare, să ini-e din manualele da chimie. In institute de învăţămint supe­
la uzinele de fier, să înveţe o anul acesta a dat examenele rior. Mulţi dintre ei sînt în
meserie şi, dacă se poate, să ani mai mari şi peste puţin
devină chiar oţelar. Abel avea la matematică, chimie anali­ timp vor deveni ingineri. Eu Harnicii colectivişti şi ceiidUi ţărani muncitori din comuna
Vinerea, raionul Orăştie, şi-au ridicat nu de mult un impună­
încredere în puterea lui de tică cantitativă, desen indus­ mai am pînă atunci. Sînt a- tor cămin cultural, menit să satisfacă cerinţele de cultură toi
muncă. La absolvirea şcolii trial, geometrie descriptivă... bia in anul 11... mai mari ale oamenilor muncii din această localitate.
primare fusese al doilea dintre Acum se pregăteşte ta mecani­ V. ALBU IN CLIŞEU : Noul cămin cultural din comuna Vinerea.
( y \ A A A /V-*--* ^ N A A A A A A A A / . a