Page 90 - 1959-04

Paqf. 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI N r . 1352

Ş T I A Ţ I CĂ

...teritoriul Uniunii Sovietice în U.R.S.S. un spaţiu care de-

este atît de mare încît aici ar păşeşte de patru ori suprafaţa

putea să încapă de trei ori su- Franţei.

prafaţa Statelor Unite ale Ame- ...în U.R.S.S. se află o trei-

ricii, de şapte ori suprafaţa In- me din totalul pădurilor de pe

diei, de 60 de ori a Japoniei, de gi0b. Ele ocupă o suprafaţă de 6carp [aşi* şi presa Curiozităţi în procedeele
700 de ori a Olandei. peste 7.000.000 km. pătraţi —

...Uniunea Sovietică este si- aproximativ egală cu teritoriul
tuată în 11 fusuri orare. Cînd S.U.A. Ţara Sovietică ^este cea

pe Ciukotka sînt orele 5 dimi- mai bogată din lume în esenţe Este bine cunoscut faptul că Aceeaşi situaţie prezintă poeziile lendarele pe care cu atîta curio­ de numărare
neata, la Moscova sînt orele 19 forestiere preţioase. In pădu- George Coşbuc a fost denumii „Cîntec”, „Concert de primă-
ale ’zilei anterioare. Anul Nou rile ei cresc peste 1.200 de so- vară", „La Smîrdan", „In zori”, zitate le citesc plugarii. Un in­
este întîmpinat pe teritoriul iuri de copaci şi tufişuri. „poetul ţărănimii". Şi, într-ade „Poetul", „Moartea lui Gellu"
U.R.S.S. de 11 ori, în fiecare văr, pentru acele timpuri nimeni teres cu totul deosebit prezintă Se ştie că sistemul nostru de tru numere ce trec peste 33. lo­
...în fiecare an populaţia n-a exprimat mai clar năzuin­ şi multe altele.
fus orar. ţele şi felul de viaţă a ţărăni­ apoi şi articolul „Curiozităţi numărătoare este sistem zeci­ cuitorii se folosesc de un mă­
U. R. S; S. creşie cu peste mii noastre ca autorul poemu­ Sînt însă şi unele poezii care cle-ale limbii romîneşti" (Bunul mal, adică din fiecare zece uni­ nunchi de mici bastonaşe.
...solurile de cernoziom ocupă lui1.1*1/ „Noi vv rem pămînt".I------------ Acest au fost publicate mai întîi în Econom, nr. 19, anul 1900). tăţi de un anumit ordin se for­
_________ 3.000.000 de oameni. pp/rOeOsUa WOlrăştiei Oşli/ apoi în alte Căutînd să trezească în popor mează o unitate de ordin supe­ O particularitate a limbii lo­
........... = = -------------- fapt ne face să înţelegem, de periodice. Aşa, de pildă, frag- dragostea pentru limba noastră rior. cuitorilor Micmao din Amer1ca
altfel, şi de ce poetul de la Nă- mentul în versuri „Mama ră- romînească, George Coşbuc a este că, în această limbă, nume­
Micfsmciitc din apa mării săud a fost atît de citit şi atît nită" a apărut pentru prima oa- înmănunchiat aici cîteva „curio­ Dar nu întotdeauna şi nu la rele sînt adevărate verbe. Fie
de mult reprodus în presa de ră !n >tFoaia Interesantă" nr. zităţi" de o rară frumuseţe. toate popoarele a existat acest
Revista „Tehnika Melodeji“ dicament vederea bolnavului în- sistem de numărătoare. sînt conjugate la toate modurile,
anunţă că la Institutul de oftai- cepe să se îmbunătăţească. Tra- largă circulaţie. /, anul 1912, după cum poezia Astfel, poetul dă exemple de cu­
mologie „Filatov“ din Odessa tamentul constă din zece in­ vinte care, citite invers, au a- Astfel, în Babilon, de exemplu, timpurile, persoanele şi nume­
s-a obtinut din apa mării un Un bun serviciu în răspîndi- „Viaţa" ( fragment din „Lupta celaşi sens, cuvinte la care prin
jecţii. rea poeziei lui Coşbuc au adus vieţii"), a apărut pentru prima rele.
preparat care se foloseşte la tra­ La Institut se fac observaţii şi unele din publicaţiile Orâş- dată în „Revista Orăştiei" nr.
tiei, între care reţinem „Revista 18, anul 1898. In sfîrşit, sub un De exemplu : naioktaifcb în­
tarea miopiei avansate. clinice asupra altui preparat Orăştiei", „Bunul Econom", titlu modest dar drag poetului,
Tratamentul este simplu. Du­ obţinut din particule organice j,Activitatea”, „Foaia Intere- cu un adine conţinut social şi tăierea unei litere capătă alt baza sistemului de numărătoare seamnă unul (la prezent) , na?
de apă de mare şi folosit în sântă", „Spicuiri Literare" şi uman şi de o frumuseţe dem-
pă prima injecţie subcutanată tratamentul atrofiei nervului înţeles, apoi exemple de caco­ era 60. Ea alte popoare baza de ioktaichus — era unul (la im­
„Cosînziana". In amintitele foi nă de numele lui Coşbuc, poezia fonii şi onomatopee. Reţinem numărare este 2,4 sau 20. perfect) ; encoodaichdedon — va
cu doi cm. cubi din acest me- optic. ca si în unele culegeri literare „Poporană" a fost publicată fi unul (la viitor) etc.
sau calendare locale şi-au găsit pentru prima dată în calenda- cîteva preţuite chiar de poet. Tot atît de interesant, sau poa­
loc un număr de aproape 100 rul „Foii Interesante în anul Cea mai frumoasă cacofonie i te mai interesant, este faptul că Indianul Dene-Dindjie din Ca­
s-a părut lui Coşbuc aceasta:
lucrări şi poezii ale lui Coşbuc. 1913.
„Trăiesc acu ca cucu cu cucu­ la diferite popoare unele numere nada numără în felul următor
E drept, cele mai multe dintre Dar nu numai versuri i-au
5 6 4 de oraşe noi \ ele au fost reproduse din alte apărut lui Coşbuc în presa to- vaia". Pe unele, Coşbuc mărtu­ se asociază de anumite mişcări Intinzînd mîna stîngă, a eărei
publicaţii, dar trebuie totuşi re- cală din Orăştie, ci şi o serie riseşte că le-a creat el în mod şi părţi ale corpului. faţă e îndreptată spre na), el
In afară de construcţia de sărbători anul acesta jubileul s marcat faptul că o serie de poe- de articole, destul de variate în intenţionat aşa cum e cazul c u : încovoaie degetul cel mic ş< zice :
noi raioane în oraşele existen- de 10 ani, a fost construit a- s, „Rar ar ara rară rapiţa ţăranii" Astfel, locuitorii din insula „Sfîrşitul e îndoit“—cifra 1. A-
te, în U.R.S.S., se vor construi proape în întregime după pro- zii, destul de multe la număr, privinţa conţinutului, lată, spre unde „ra" se repetă de 7 ori. Murray numără pînă la 33 prin
un mare număr de oraşe cu to- iecte tip. Constructorii au ocro-^ au fost publicate aici, doar pen- exemplu, bucata „Un emigrant
tul noi. In perioada 1926-1957, tit cu grijă fiecare copac şi de tru a doua oară. Poezia „Iarna reprodusă din revista populară „O cacofonie straşnică găsită metoda înşiruirii părţilor corpu­ celaşi lucru îl face şi cu inela­
în Uniunea Sovietică s-au con- aceea Angarsk este pur şi sim-> pe uliţa , de exemplu, a fost »Albina publicată in „Actim-
struit 564 de oraşe noi şi 1.069 piu inundat în verdeaţă. In Au-) scrisă si publicată pentru pri- latea" nr. 14, 1902, prin care de popor" spune Coşbuc este lui şi anume: degetul cel mio de rul şi zice: „e din nou îndoit"
aşezări de tip orăşenesc. Prin- garsk nu se întîlnesc periferii ma oară în paginile revistei „Va- Coşbuc, in baza relatărilor unui aceasta: „Cîte ouă vechi şi cîte la mîna stîngă — 1, inelarul de —• 2. Acelaşi lucru îl face cu
tre acestea se află oraşe care în vechea accepţiune a cuvin-, tra" din anul 1895-1896. La prieten, descrie viaţa grea a ro- nouă, cîte nouă, cîte vouă ? la mîna stîngă — 2, mijlociul mijlociul şi adaugă: „mijlociu!
figurează chiar pe cele mai tului. Aici fiecare familie areţ putin timp după aceasta, la 27 mînilor plecaţi ui America. Poe- Vechi sînt 9, nouă 2 ; 2 nouă, de la mîna stîngă — 3, arătăto­ o îndoit“ — 3. îndoaie arătăto­
mici hărţi din lum e: Magnito- o locuinţă confortabilă, bine a- ianuarie 1896, poezia este re- tul subliniază chiar din primele 9 vouă, nouă 2 ouă nouă, vouă rul de la mîna stîngă — 4, de- rul şi arătînd degetul ce' mare.
produsă de „Revista Orăştiei". rînduri motivele pentru care e- 9 ouă vechi". Articolul se în-
migranţii erau primiţi şi căutaţi
în America. Cauzele adevărate cheie prin cuvintele: „Mie îmi j getul cel mare de la mîna stîn- zice: „mai rămîne numai unul“
s în t: „Ademenirile streinilor ca­ —4. Deschide mîna şi zice : ..Mî­
gorsk, Stalinsk, Komsomolsk- menajată. re speculează munca braţelor şi place să le spui şi ştiu destule". gâ — 5, articulaţia mîinit — 6, na mea este în ordine“ — 5. în ­
pe-Amur, Igarka, Magadan, In decurs de 7 ani în UniuU caută de cînd cu desfiinţarea Credem că reiese destul de clar tinde apoi mîna stîngă şi ţine
Kahovka... Unul din cele mai nea Sov!et|cS se m eom trui, sclaviei negrilor în America, de ce publicaţiile din Orăştie cotul — 7, umărul — 8, coşul trei degete lipite unui de altul,
ca şi multe altele, la care a co­ pieptului — 9, umărul drept —• desparte din ele pe arătător şi
tinere oraşe sovietice este An- . . ,, . < laborat Coşbuc, i-au reprodus şi pe cel măre, de care apropie pe
publicat cu atîta plăcere sfatu­ 10, cotul drept — 11, articulaţia cel mare de Ia mîna dreaptă si
garsk, situat în taigaua siberi- zeci de oraşe nol> mu^ mai mîinii drepte — F2, cele siriei zice: „Sînt trei pe fiecare parte“
— 6. Uneşte patru degete ale
ană. Acest oraş, care îşi va frumoase.

rile, poeziile sau articolele ma­ degete ale dreptei — 17, cele

relui poet ai vieţii de la sate. zece degete de la picioare — 27,

IOAN ILIESCU două glezne — 29, doi geaunchi

profesor — 31, două şolduri — 33. Pen-

să-şi facă trebuşoara cu ţăranii ’ t »i 11—11—*i—1 i—> mîinii stîngi, apropie de degeh.il
ademeniţi de încoace de ocean. ei mare izolat degetul cel mare
Se înţelege — spune mai depar­ Un colhoz fruntaş şi arătătorul dreptei şi zice:
te Coşbuc — că sărăcia pleacă „trei pe fiecare parte şi vîriul în
foarte uşor urechea şi foamea la expoziţia de la New York mijloc“ — 7. Apropie cele trei
face să te laşi ademenit de toţi

traşi-împinşii care-ţi făgăduiesc Artelul Iruntaş „Ucraina" Colhozul dispune de 32 trac- ij degete ale mîinii drepte de dege­
marea cu sarea şi la urmă cînd din satul Lesovod (regiunea toare, 40 automobile, opt corn- ] tul cel mare izolat al stîngii şi
nu mai au nevoie de tine, te Hmelniţki) va reprezenta anul bine şi alte maşini zice: „patru pe fiecate parte“ —
lasă cum e mai rău şi unde ţi-.e 8. Arătînd apoi degetul cel mic
mai subţire aţa". Iată însă pe w f Ţ ,A ' Î P f e ! , i ‘7 d%l” NeW o™ *" tnalt de mecanizare ţ al mîinii drepte, care a rămas
Coşbuc trimiţînd direct unele singur neîndoit, zice: „degetul
articole publicaţiilor orăştiene, • ,¦» ' dm nlulleil a lucrărilor permite colhozului ţ trcecl utmiacu s1tă1 jos“ — 9. In sfîrşit,
aşa cum ar fi, de pildă, cel din bate în palme şi zîce': „pe fie­
„Revista Orăştiei" numărul 47 Vie Ica‘ să obţină recolte ridicate. Ast- J care parte plin“ sau „e numă*
şi intitulat „O notiţă filologică". rat" — 10. Mai departe proce­
In acest articol, cu modestia ca- tuJl ° alrgha™t G' r reiSg,oeri Tkacmc, azi fC° ,f î V.S ed'0 S. - . exemP'“,. 1
re-t caracterizează, poetul în­
deputat în Sovietul Suprem al fost adunate de Pe f,ecare ha*}
U.R.S.S., Erou al muncii socia- c'te 439 chintale sfeclă de za--|

liste. hăr — principala cultură in- ]

cearcă a explica unele nume ca Organizarea raţională a mun- dustrială din această regiune, dează la fel, zicînd: „un plin
Turcul, Burcuşi, Pirul, Cimbrul
etc., pe care ciobanii năsăudeni cii, aplicarea metodelor înainta- Marile venituri permit colho- ] plus unu“, plus doi, plus trei
le dădeau clinilor lor. In „Pro­
nosticurile despre schimbarea te în agricultură şi ajutorul zuIui „Ucraina" să desfăşoare 1 ş.a.m.d.
văzduhului" din ziarul „Bunul
dm partea statului au permis ample Iucrări de constructn. ] v. o.

artelului sa devină o gospodă- ~ . .. ,, J

rie mare, multilaterală şi foar- planului general de re-

Econom", George Coşbuc, ca în te rentabilă. Veniturile colhozu- *acere a satului, colhozul va j

atîtea alte articole de populari­ lui s-au cifrat în 1958 Ia cheltui în următorii şapte ani ] In amintirea
Paul Chinezui
Copiii muncitorilor de la G.A.S. Mintia se bucură de o viaţă fericită. Fotografia noa­ zare, arată ţăranilor ce este a- Í 1 0 .0 0 0 .0 0 0 ruble. în acest scop 28.000.000 ruble. 3
stră e grăitoare în această privinţă. devărat şi ce e minciună în ca­

¦AV^*VvV '

\ In timpul scurt de cînd a QÁm eolexdio tîităf, , credem, nevoie de ajutor din
) fost reorganizat, colectivul Tea- partea organelor competente.
< irului de stat de estradă din mMsaramtuaiatmnmmmsmarmu AFIRMARE
S Dever a desfăşurat o vie şi in- — Nu ne putem plînge în
{ lensă activitate de populari- DORNIC DE această privinţă. Comitetul re­
\ zare a artei pe întreg cuprin- gional de partid şi Sfatul popu­
\ sul regiunii noastre, în locali- teatrului a muncit cu multă sîr- — Nu credeţi că publicul — Cum întîmpină colectivul satul Mărtineşti. Mergînd pe lar regional ne-au acordat în­
' iăţile muncitoreşti, la sate, în guinţă pentru a trece cu succes aşteaptă o nouă premieră de la teatrului cea de-a 15-a aniver­ aceeaşi linie, în luna viitoare totdeauna şi ne acordă zi de zi
primul examen. Tov. Ion Preda, colectivul dvs. ? sare a eliberării patriei noastre vom culege o suită de dansuri un sprijin preţios, ne ajută să
diferite oraşe. Considerînd că de pildă, deşi nu e regizor pro­ —- 23 August ? din Pădureni, care de aseme­ înlăturăm unele din greutăţile
unele aspecte din munca aces­ fesionist, a realizat un specta­ — Tocmai la aceasta lucrăm. nea va fi introdusă în reperto­ inerente începutului.
tui colectiv entuziast ar inte­ col a cărui regie a fost apre­ Pregătim în cinstea zilei de 1 — Pregătind o piesă de au­ riul nostru.
resa pe cititorii noştri, ne-am Mai un nou spectacol, tineresc, — Clasica întrebare a sfîrşi-
adresat tov. Vasile Dan, di­ ciată ca bună. Grupul de balet, torul sovietic S. Mihalkov. — Cum s-a ocupat conduce­ tului de convorbire, cu privire la
rector al. Teatrului de stat de îndeosebi, în frunte cu maestru! vioi, antrenant, pe care-l vom rea teatrului de educaţia comu­ planurile de viitor, fiind epui­
j estradă din Deva, care, bine- de balet, s-a dovedit a fi neobo­ —Această sumă impresio nistă a artiştilor ? zată din discuţia anterioară, ne
} voitor, ne-a vorbit despre rea- sit. lucrîiid uneori zi şi noapte, prezenta Ia 30 aprilie. putem permite să asigurăm ci­
\ Uzările, unele greutăţi şi, fi- cu mult entuziasm, pentru reu­ nantă de premiere va bucura — Sub conducerea organiza­ titorii noştri că vor vedea în
\ reşte, despre planurile de vi- şita programului. Au fost zile — E un angajament ? ţiei de partid, organizaţia curînd spectacole interesante,
i Hor ale colectivului. cînd a trebuit să interzicem re­ fără îndoială, pe cititorii noş U.T.M. şi sindicatul au organi­ plăcute, pe care le vom aplauda
petiţiile, dar degeaba. — Fireşte. Pregătirile sînt zat seri literare, un ciclu de cu căldură ?
— Cred că nil greşim dacă avansate, facem repetiţii Î11 fie­ tri şi, în acelaşi timp, spectatori conferinţe despre probleme ca :
vorbim despre un colectiv tî- — Nu-i prea gravă o aseme­ care dimineaţă şi data amintită dvs. Spuneţi-ne, a fost în aten prietenia, dragostea, căsătoria, — Da. Colectivul nostru este
năr şi nou al Teatrului de stat nea ..abalere“. Publicul devean ţia colectivului teatrului valori principialitatea etc. S-au orga­ hotărît ca şi de acum înainte
de estradă din Deva !, — am care a urmărit spectacolele dvs. nizat zile de muncă voluntară să facă totul pentru a se pre­
deschis eu discuţia cu tov. Dan. a avut prilejul să admire mă­ De vorbă cu tovarăşul VASILE DAN, pentru înfrumuseţarea curţii zenta la înălţime în faţa publi­ In anul 1479, la 12 octom­
iestria corpului de balet, rod, directorul Teatrului de stat de estradă din Deva teatrului de vară, pentru ame­ cului, pentru a oferi acestuia brie, pe cinipia ce se întinde
— Nicidecum. Remarca re­ probabil, al îndelungatelor efor­ najarea unui teren de volei etc. Spectacole de o înaltă măiestrie între satele Vinerea, Aurel
flectă, intr-adevăr, situaţia de turi depuse de artişti. Şi cre­ constituie pentru colectivul nos­ ficarea bogatului tezaur folclo­ artistică. Vlaicu şi Gelmar, s-a dat
fapt. Avem un colectiv nou, tî- dem că şi oamenii muncii de pe tru un stimulent de înzecire a ric al regiunii noastre? — Aveţi şi probleme care vă crîncena bătălie intre arma­
uăr. Dar nu numai atît. E un cuprinsul regiunii, pe unde aţi eforturilor. creează greutăţi ? Îmi propusesem să am o dis­ tele voievodului Ardealului —
colectiv entuziast, înflăcărat, P" tat spectacole, au apreci­ — Tocmai voiam să amintesc cuţie scurtă, operativă cu di­ Bathori şi cele turceşti, con­
dornic de afirmare. Faptul că at roadele muncii pe care aţi — Cum se intitulează spec­ de această latură a activităţii — Din cauză că n-avem un rectorul Teatrului de stat de duse de begul Alli. Deşi mult
depus-o. tacolul ? Cred că măcar titlul noastre. Ne-am străduit să in­ sediu corespunzător, sîntem ne­ estradă din Deva. Repetatele inferioare ca număr, arma­
75 la sută din artiştii noştri (dacă nu şi conţinutul) poate troducem în repertoriul nostru voiţi să muncim mult noaptea. pauze intervenite ca urmare a tele ardeleneşti ies învingă­
sînt proveniţi din rîndul artiş­ — Cred că da. Am dat nu­ fi făcut cunoscut cititorilor. Noroc că vine vara. Situaţia unor convorbiri telefonice ( ce toare din. această luptă, da­
tilor amatori face ca aceştia să meroase spectacole în centrele şi prelucrări de dansuri din re ­ se va schimba. necesitau o deplasare aprecia­ torită, mai ales, intervenţiei
muncitoreşti, la sate (Nădăştia — Nu e nici un secret : „La giunea Hunedoara. Un grup de bilă de la etaj ta parter), au la timp şi eroismului fără
nu precupeţească nici un efort braţ cu cîntecul şi dansul". artişti a vizitat satul Mărti- — Gum adică, vara n-aveţi făcut ca minutele planificate seamăn al lui Paul Chine­
pentru a ajunge ia o calificare Inferioară, Stremţ, Vinţ, Bră- neşti, organizînd o rodnică în- nevoie de sediu, iar iarna da ? să se transforme în... ore. La
superioară, la o măiestrie de­ — Şi după aceasta ? tîlnire cu sătenii de aici. remarca în acest sens pe care zul, prefectul de Timişoara.
săvârşită. nişca) şi în multe oraşe ale — Cam aşa. Cît e timpul am făcut-o numaidecît, mi s-a
— In cinstea zilei de I Iunie — Această întîlnire a dat şi călduros şi frumos ne servim spus că e mai bine de două Pe cîmpul de luptă au căzut
— Aveţi şi exemple în spri- regiunii. Publicul ne-a făcut o roade concrete ? de scena de la Grădina de vară
jinul afirmaţiei? vom prezenta comedia „Sosesc a cinematografului. săptămîni de cînd P.T.T.R.- atunci 30.000 de turci.
primire călduroasă. Aproape diseară" de Tudor Muşatescu — Da. In spectacolul pe care
— Desigur. Lipsa de experi­ iar puţin mai tîrziu, dar tot în îl vom prezenta la 30 aprilie — — Gu alte cuvinte, primăva Deva nu dă curs unei cereri Clişeul nostru reprezintă
enţă, emoţia debutului au soli­ 15.000 de spectatori au urmărit luna iunie, ne pregătim să 0- „La braţ cu cîntecul şi dan­ ra va uşurat greutăţile.
citat eforturi mari pentru pre­ ferim publicului un spectacol sul" — am introdus o suită de de instalare a unui post tele­ monumentul ridicat în anul¦
cele peste 40 de spectacole pre­ original, de montare mai largă — Intr-o oarecare măsură.
gătirea spectacolului „Cu pas dansuri—ponturi culeasă din — Fiind un colectiv tînăr şi fonic, deşi condiţii favorabile 1890 în amintirea acestei
tineresc, înainte", primul cu zentate pînă în prezent în în­ „Revista e a noastră". dornic de rezultate mari, aveţi,
treaga regiune. pentru aceasta există. lupte. Monumentul se găseş­
care ne-ani prezentat în faţa W ./\,Vs—A.V
publicului. Întregul colectiv al CONST. MACOVEl te în imediata apropiere a

gării Sibot.