Page 91 - 1959-04
P. 91
Nr. 1352 DRUMUL SOCIALISMULUI Pa^. 3
frarca
arEspandenţitorvolmtari©®©fi5©®@©©3©®@s®©®©®®®3©®©©®e@®®®@®©©®@ffi®s@«e 9©®©®®®®@a@@@®©®®®©®©®©®©®®e®©®@@a©@©®©®©©®®©®©®©a©©@®©e®ffl®©®®9®®©®®®0©©©®®®®©©®©9@®
PRIN HIDROAMELIORAŢII Şeful de echipă
-©st©©®®©©a®©<0@®©®age©e®a-s©®a©!B»©©®©ea®®®®®©0®a6S@8©e2®®®®e®®©9®®®®»e®®®®®®©©®oa©®eG©®©«©®®®e»0 In fiecare după-amiază, la din Lupeni, Uricani şi Aninoasă
clubul minerilor din Lupeni e l-au aplaudat cu multă căldură
Lucrările de hidro amelioraţii — ¦’r ’p’n n r ' n r ' r ’r 'n f ' p p p /—'7—»r-*r—'r~<r*'t—*r-t ¦*r-» o vie animaţie. La viaţa cultu pe şeful de chipă, artistul ama
tor Andrei Seres, care a inter
Stavila de netrecut 1 rală a acestui club sînt atraşi pretat roluri în piesele „Ludas
tot mai mulţi mineri şi munci AAatyi“ şi „D-ale carnavalului“«
mijloc im portant revărsării apelor tori fruntaşi în producţie.
In producţie, echipa de între
de sporire a producţiei agricole In anii irecuţi, odată cu venirea cit un stat de om flutură steaguri ^ Pe lingă celelalte formaţii ar
primăverii, ţăranii muncitori din roşii cu şnururi galbene ale brigă- ţ tistice ale clubului, aici îşi des ţinere a utilajului minier, con
făşoară activitatea şi două e-
In expunerea făcută de tov. Gh. Gheorghiu-Dej la ple de partid trebuie să antreneze în aceste acţiuni toate or Oarda priveau cu teamă spre ma- zilor utemiste de muncă patriotică. 1 chipe de teatru, care au dat nu dusă de tov. Andrei Seres, a
ganizaţiile de masă, să îndrume comitetele executive ale tarile nurilor Mureş şi Sebeş. A- In flancul fiecărui drapel se îniin- j meroase spectacole pe scenele
nara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 se arată că, sfaturilor populare pentru a intensifica munca de mobili proape In fiecare primăvară apele de sectorul de dig realizai. Şi cele ^ cluburilor muncitoreşti din Va montat în luna aprilie, cu mult
zare a ţăranilor muncitori la executarea lucrărilor de lor se revărsau furioase peste ma- in flancul cărora se găseşte cea j lea Jiului. Printre cei mai buni
în ce priveşte sporirea producţiei agricole o mare în hidroamelioraţii, mai ales în perioadele în care muncile litri. Dezastrul se iniindea pe 600 mai lungă şi înaltă porţiune con- 1 interpreţi ai echipei de teatru timp înainte de termenul fixat,
în cîmp nu sînt aglomerate. Pentru mobilizarea maselor de ha. Stăvilirea apelor necesita slniiiă, sird ale brigăzilor utemiste ^ maghiară se numără şi tov. un compresor de 45 m.c., tip
semnătate o are extinderea lucrărilor de hidroameiioraţie. de ţărani muncitori la muncă pe şantierele de hidroame construirea . unui dig de proporţii de muncă patriotică de la Atelie- ^ Andrei Seres, şef de echipă la Reşiţa. In acelaşi timp, această
lioraţii este necesar să se folosească toate mijloacele de ce depăşeau forţa de muncă local sectorul IX general. Spectatorii echipă se preocupă în bune con
„Lărgirea suprafeţei arabile, apărarea terenuri agitaţie. La gazetele de perete trebuie scrise articole mo nică. Şi atunci in ajutorul ţărani diţiuni pentru verificarea şi re
lor împotriva inundaţiilor şi combaterea efecte bilizatoare, însoţite de grafice care să oglindească clar pararea utilajului minier.
lor dăunătoare ale secetei — se spune în expunerea şi convingător cu cit va creşte producţia prin redarea lor munciiori au venit tinerii din
tov. Gh. Gheorghiu-Dej — trebuie considerate ac agriculturii a anumitor suprafeţe. Comitetele executive ale Alba lulia. Lucrările au început Electricianul din sectorul IX
ţiuni de cea mai mare însemnătate în lupta pen sfaturilor populare comunale au datoria să îndrume depu în anul trecui, ca forţe unite. O
tru obţinerea unor recolte mari şi stabile, acţiuni taţii Să desfăşoare o mai intensă muncă în circumscrip parte clin dig a fost terminal în Iii medii nr. 2 şi cea a clasei a Tînărul electrician Dumitru dul candidaţilor de partid, iar
în care sînt direct interesate mase largi ale ţă ţiile lor. Agitatorii trebuie antrenaţi de către organiza toamnă. Odată cu venirea primă X-a B a şcolii medii „Horia, Cloş Făniş de la sectorul IX electro în producţie, sectorul IX elec-
rănimii muncitoare“. ţiile de bază să ducă muncă de lămurire de la om la om verii acestui an, lucrările au fost ca şi Crişan". mecanic al minei Lupeni face tro-mecanic din care face parte,
în vederea mobilizării tuturor colectiviştilor, întovărăşiţi- reîncepute. Aproape in fiecare zi, parte din formaţia de dansuri a îşi realizează planul zilnic cu
După plenara C.C. al P.M.R. în multe regiuni ale lor, ţăranilor Individuali, precum şi a altor oameni ai •brigăzile utemiste de muncă palrio- 6 0 0 de hectare clubului, din brigada artistică depăşiri de normă de 20 la su
muncii do la sate pentru a-şi aduce contribuţia pe şan salvate de inundafii de agitaţie şi din echipa de tă. La aceste realizări îşi aduce
ţării au început mari lucrări de bidroameiioraţiuni pentru tierele de hidroameiioraţie. ticâ din Alba lulia se îitdreplau teatru. Deseori acest tînăr poa contribuţia şi tînărul electrician,
spre dig. Cu elan tineresc, munci Au Irecul două săptămini de la te fi văzut şi la biblioteca clu nelipsit din activitatea cultural-
a se reda agriculturii însemnate suprafeţe de teren. Organizaţiile U.T.M. pot şi trebuie să fie un factor iori, elevi, ţărani munciiori au pus reînceperea lucrărilor. De la 600, bului, de unde împrumută .Lărţi artistică a clubului minerilor
principal de mobilizare a .tinerilor la muncă pe aceste barieră de netreput furiei apelor. cit a fost ta început, numărul ti de literatură politică şi bele din Lupeni.
In regiunea Timişoara, de pildă, în anul trecut au fost şantiere. Elanul, eroismul în muncă, spiritul de iniţiativă, nerilor participanţi la consiruirea tristică. Nu de mult tov. Dumi
digului de la Oarda de Sus a ajuns tru Făniş a fost primit în rîn- R. B.
ameliorate peste 23.000 ha. teren, iar în acest an vor fi la peste 1.800. Peniru cei 2 km.
de dig, ei au efectuat peste 8.000 ~] Fentru „Cea mai frumoasa viirmă*4
ameliorate cca. 65.000 ha. ore de muncă voluntară, terminai- ^
Organizaţiile de partid şi sfaturile populare au mobi Lucrătorii din comerţul de Pentru stabilirea rezultatelor,
stat şi cooperatist din oraşul s-a constituit o comisie, care
lizat un mare număr de ţărani muncitori la efectuarea
acestor lucrări prin muncă voluntară. Ta terminarea f i
erarilor prevăzute economiile calculate vor depăşi suma
de 42.000.000 lei.
Ţinînd seama de sarcinile trasate de plenara C.C. al caracteristice tineretului, trebuie canalizate cu multă aten Pe şantier du-l in timpul prevăzut. Astfel, prin Sebeş s-au angajat în cinstea şi-a prevăzut următoarele obiec
P.M.R. şi analizînd condiţiile existente în regiunea noas ţie în scopul ducerii la bun sfîrşit a acestor însemnate ac munca tinerilor circa 600 ha. au
tră, Conferinţa regională de partid a hotărît ca în ur ţiuni. Acolo unde este posibil, iar organizaţiile U.T.A1. O mulţime de tineri munciiori, fost ferite pentru totdeauna de inun- zilei de 1 Mai şi a festivalului tive1: realizarea şi depăşirea
mătorii doi ani să fie redată agriculturii şi salvată de la dispun de forţe suficiente, şantierele da hidroamelioraţii elevi, ţărani muncitori, au împin- daţii. Acum digul e gata. Lat la 1
inundaţii şi alte calamităţi ale naturii o suprafaţă de pot fi declarate şantiere ale tineretului. zit fişia de teren dintre şoseaua bază de 4 metri şi Ia vîrf de 1,50 ţ tineretului să realizeze succese planului de aprovizionare şi
peste 10.000 ha. teren. In lumina acestei hotărîri comi însemnate în activitatea lor. In desfacere; disciplină şi grijă1
Comitetul regional U.T.M. va trebui să privească cu
acest scop, ei au iniţiat un con faţă de avutul obştesc; buna'
tetele raionale de partid şi sfaturile populare raionale au mai multă răspundere problema mobilizării tinerilor pen Vinţului şi albia riului Mureş, in m. el se întinde de-a lungul rla- I curs intitulat „Gea mai frumoa deservire a consumatorilor; aran
să vitrină“, concurs care se va jarea mărfurilor în magazine şi
stabilit şantiere pe care să înceapă lucrări le hidroame- tru a munci voluntar pe şantiere şi să nu se limiteze tocul numit „Trei poduri“. Sini lui pe o lungime de mat mult de -j
lioraţie, precum şi unele măsuri ce trebuie luate în ve numai la patronarea unor şantiere aşa cum a procedat peste 600. Şi-au împărţit locurile 2.000 metri. Cetăţenii mai pome- j desfăşura în trei etape: prima, menţinerea unei curăţenii exem
derea lerminării acestor lucrări intr-un timp scurt şi în pînă acum. de muncă şi apoi au pornit între nesc mea şi astăzi numele celor 3 închinată zilei de 1 Mai şi' a plare ; amenajarea celei mai
mod economicos. S-a planificat ca în acest an să se redea cerea între brigăzi. In mai puţin mai harnici tineri brigadieri :¦„Ni- ţ festivalului orăşenesc a doua. frumoase vitrine.
agriculturii 597 haz, iar pe o suprafaţă de 8.312 ha. sa In vederea unei bune coordonări a lucrărilor pe şan de două ore digul işi profilase si colae Colceru, Andrei Tinlea, Ma- ^
se facă lucrări de ameliorare. Valoarea totală a acestor tiere şi a mobilizării maselor de ţărani muncitori este lueta pe cîteva sule de metri. Din ria Pleşa, Ştefan Pătraşcu, Vasile ţ în cinstea zilei de 1 Iunie şi La sfârşitul concursului vor fi
lucrări se ridică ia peste 5.700.000 lei. necesar să se treacă la constituirea comandamentelor re sat, de la Oarda, ciţiva zeci de Cindcanu, Mircea Lincrăjan, Ana
gional, raionale şi comunale. Odată constituite, comanda ţărani' muncitori mai în virstă, în Swciu, Maria Burianov, Maria . La- a festivalului raional, iar a tre acordate diplome şi menţiuni
Experienţa dobîndită în anii trecuţi în domeniul lu mentele vor trebui să-şi întocmească planuri concrete de frunte cu deputatul lor, au venit să slo, Persida Torsan şi multe oile ~] ia, în cinstea zilei de 23 August celor care se clasează pe pri
crărilor de hidroamelioraţii a scos la iveală însemnătatea acţiune şi să treacă la organizarea muncii de pe şan ajute tinerilor. Pesle alte două ore, nume de tineri utemişli care s-au şi a Festivalului Mondial al mele locuri în acest concurs.
participării masive a ţăranilor muncitori la aceste lu tiere. Periodic vor trebui să organizeze şedinţe în care să
crări, precum şi a popularizării şi răspîndirii iniţiativei se analizeze situaţia lucrărilor şi să la măsurile cores Tineretului şi Studenţilor de la
creatoare şi a metodelor de muncă, născute în bătălia punzătoare pentru bunul lor mers. Comandamentele ra
Viena. GH. RĂDĂCINĂ
--¦mi
pentru redarea de noi terenuri agriculturii. Este semnifi ionale au obligaţia de a controla sistematic şi de a digul se mai prelungise cu cîteva distins în munca de construire a Cînd cefăfenii
cativă în acest sens iniţiativa comitetului orăşenesc U.T.M. ajuta în muncă comandamentele comunale. sule de metri. Ici, colo, pe talazul digului. Iu / u J u J u - / u ne sprijini în acţiuni
Albe lulia, care a mobilizat 27 de brigăzi utemiste de In ceea ce priveşte organizarea muncii pe şantiere este 1\ I\ I\ 11 /x_f<—f Ib
muncă patriotică la lucrările de îndiguire de la Oarda.
necesar să se ţină seama de experienţa unor şantiere .ca,.
Merită atenţie de asemenea iniţiativa colectiviştilor din cele din Oarda şi Lăpuşnic. Pe aceste .şantiere munca s-a Un începui bon care In toate cele 6 sate aparţină acţiune de amenajare şi întreţi
Tăpuşnic. raionul Ilia, care au redat agriculturii 200 desfăşurat. în mod organizat pe brigăzi, echipe, familii,,
ha. teren şi au salvat alte 400 ha. de la inundaţii prin atelaje etc. In urma unei documentaţii tehnice întocmite toare comunei Baia de Griş zii nere a monumentelor istorice.
construirea unui dig de peste 4 km. lungime. De ase de către specialişti s-a asigurat de la început ca fiecare trebuie continuat nio se ivesc noi probleme de or Astfel, în jurul busturilor lui A-
menea colectiviştii din Bălata, raionul Ilia, au săpat un echipă, fiecare om să ştie în mod precis ce
canal mai lung de 1,5 km., ocrotindu-se prin aceasta o şi cit are de făcut într-o zi de lucru. Comandamentele din gospodăresc pentru rezol vram Iancu din Ţebea şt Baia
mare suprafaţă de teren de inundaţii. Colectiviştii din raionale şi cele ale şantierelor au luat măsuri pentru varea cărora comitetul executiv de Gris s-au făcut grilaje de fier
Lunca, raionul Brad, au săpat de asemenea un canal în asigurarea maşinilor şi atelajelor cum sîn t: camioane, cîte 20 m.p. din lucrare. A fost adîn- al sfatului popular trebuie să de şi s-au amenajat rondouri cu fior*.
lungime de aproape 2 km. şi au desfundat un pod, ame- căruţe, diferite unelte ca sape, lopeţi, tîrnăcoape, roabe cită "o bună parte din albia rîului,
Aşa a fost odată pună o muncă susţinută. Dar O asemenea acţiune a fost orga
liorînd astfel suprafeţe importante de teren. etc. în raport cu numărul braţelor de muncă de pe şan reglîndti-se totodată firul văii. Primii trebuie să spun că ia no' s-a nizată şi pentru amenajarea lo
Dacă în anul trecut s-au obţinut unele realizări în tier. Acest lucru a dat posibilitatea fiecărui om venit la care şi-au terminat' parcelele au fost
lucru pe şantier să folosească din plin timpul de muncă. De sus, de la Vingard, Valea Să -tov. Zaharie Florea, deputat comunal, statornicit un obicei: aproape că cului unde se află Gorunul -lui
semnate în domeniul lucrărilor de hidroamelioraţii, în acest raţii îşi poartă apele prin satele intovărăşiţii Ioan Babeş, Ioan Mărgi
an situaţia se prezintă slab. Aceasta o dovedeşte ritmul Pentru ca lucrările de hidroameiioraţie să capete o Şpring, Draşov şi Gunţa Pînă la in neam!, Gheorghe Beju, Petre Bozo- nu există acţiune întreprinsă de Horia. Trebuie să spunem că în
len* de lucru de pe unele şantiere, precum şi faptul că adevărată proporţie în regiunea noastră, este necesar să trarea în satul Draşov, acest pîrîu şan, Gheorghe Mlercurean, Zaharie
multe şantiere nu au fost încă deschise. Dacă luăm si fie larg popularizată însemnătatea lor. In acest scop este avea un canal destul de bine format. Murbean, Toma Jelea şi alţii. către sfatul popular care să nu aceste acţiuni un sprijin preţios
tuaţia pe regiune se observă o rămînere în urmă faţă de bine ca organizaţiile de partid, raionale şi comunale să Aici însă, apele sale se ramificau,
plan în ce priveşte deschiderea şantierelor în aproape toate dezbată în cadrul unor adunări cu activul de partid inundînd Lunca Sărăţii şi o marc Şantierul de la Draşov a luat pro fie sprijinită îndeaproape de că l-am primit din partea tineretu
raioanele. Iată cîteva cifre care oglindesc acest lucru. această problemă precum şi măsurile ce trebuie luate în parte dip păşunea Gorgane. In mlaş porţii mai mari. Aici s-au săpat ca
In raionul Alba din 14 şantiere stabilite s-au deschis nu vederea asigurării bunului mers al lucrărilor. însemnă tina form ată,. iarba creştea măruntă, nale late de 3,5 m. şi adinei de 1,20 tre toţi cetăţenii comunei. Aceş lui.
mai 4, în raionul Orăştie din 6 s-au deschis numai 2, iar tatea lucrărilor de hidroamelioraţii şi a măsurilor ce tre amestecată cu păpuriş şi trestie. Dru tn. pe o lungime de circa 1.400 m.
în raioanele Ilia, Sebeş, Haţeg, Hunedoara şi Brad si buie luate pe fiecare şantier trebuie dezbătute de ase mul de ţară ce traversa Lunca Să S-a ridicat şi drumul. Colectiviştii şi tia, din dorinţa de a-şi vedea co Şi în satul Luncă, sfatul popu
tuaţia se prezintă şi mai slab. menea în adunări deschise ale organizaţiilor de bază să raţii devenise şi el atît de mlăştinos, intovărăşiţii de aici au excavat din
teşti Ia care să fie invitat activul fără de partid, tova îneît carele şi vitele se împotmoleau. deal şi au transportat cu atelajele muna cît mai frumoasă vin cu lar a iniţiat o acţiune deosebit
Cum se pot mulţumi oare comitetele raionale de partid răşi din conducerea organizaţiilor de masă, a gospodări Intrucît cea mai mare parte din baza peste 900 m.c. pămînt. Ţăranii mun
şi sfaturile populare ale acestor raioane cu astfel de si ilor colective, întovărăşirilor, a întreprinderilor şi insti furajeră a satului, o constituia păşunea citori din Draşov printre care Liviu diferite propune de importantă de
tuaţii ? Ele vor trebui să ia de urgenţă măsuri pentru tuţiilor din satele respective. Este bine ca după aceea să Gorgane şi Lunca Sărăţii, draşovenii Staneiu, Ilie Răhovean, Ioan Săbău,
ca toate şantierele să fie deschise şi să asigure un ritm fie organizate şi adunări cetăţeneşti la care să fie mo continuau să-şi ducă vitele la păscut llie Oprean, Gheorghe Sinea şi mulţi ri şi pa—rticvi-pră- desecarea unor
susţinut pe acestea. bilizaţi toţi ţăranii muncitori şi- în care să se .dezbată pe prin aceste locuri. Consumînd iarba alţii, au efectuat la această lucrare activ prin mun- Dlll activitatea sfaturilor terenuri. Aici,
larg şi documentat însemnătatea ce o au lucrările de îm infectă, animalele se îmbolnăveau de peste 9.600 ore de muncă voluntară.
Dacă se are în vedere faptul că în acest an pot şi bunătăţiri funciare pentru satul respectiv. distomatoză (gălbează). că voluntară Ia populare colectiviştii au
trebuie să fie redate agriculturii 597 de ha. şi ameliorată Sosirea iernii a oprit pentru moment
o suprafaţă de 8.312 ha., este evident că de pe aceste su Organizaţiile de partid, au datoria de a trimile pe Mai jos, spre vărsarea în rîul Se- lucrările pe ambele şantiere. Dar roa realizarea _ tutu- _____________________________ participat cu
prafeţe s-ar putea obţine chiar din acest an un spor în aceste şantiere activişti bine pregătiţi care să ajute orga caş, acelaşi pîrîu producea mari pa dele muncii harnice a colectiviştilor
semnat în producţia agricolă. Un simplu calcul arată că nizaţiile de. bază şi sfaturile populare în organizarea te gube şi în satul Gunţa. Apele se răs- şi întovărăşiţilor din cele două sate ror sarcinilor ce multă însufleţire
numai de pe cele 597 hă. ce trebuie redate agriculturii se meinică a muncii politico-organizatorice. Comitetele ra pîndeau aici pe 15 ha. teren arabil se fac simţite. Intovărăşiţii din Gun
poate obţine o cantitate de 1.492.500 kg. porumb-boabe, ionale şi comunale de partid trebuie să considere reali din tarlaua întovărăşirii „11 Iunie". ţa au redat agriculturii 15 ha. teren ne stau în faţă. Participarea în muncind voluntar pentru săpa
la o producţie medie de 2.500 kg. Ia ha. Adăugind la zarea planului lucrărilor de hidroameiioraţie ca una din în care au şi însărnînţat grîu şi sfe
aceasta sporul de recolte ce se poate obţine de pe supra cele mai importante sarcini ce le stau în faţă. Hotărîre, mutică şi roade clă de zahăr. Colectiviştii şi întovără- masă a cetăţenilor la diferite rea unui canal adînc de un me
feţele ameliorate, importanţa acestor lucrări iese şi mai şiţii din Draşov au salvat peste 40
miternic în evidenţă. Un rol important în această direxţie Ele au datoria de a conduce din punct de vedere po De multă vreme ţăranii muncitori ha. fineţe. Pe Valea Sărăţii şi în pă acţiuni obşteşti se explică şi prin tru şi lung de 1.500 metri, canal
îi. revine Oficiului regional de hidroamelioraţii, care prin litic aceste lucrări, de a controla organele de stat care din satele Draşov şi Gunţa, nutreau şunea Gorgane, creşte acum iarbă bo faptul că întreaga comună este care va feri de inundaţii perime
tehnicienii săi, trebuie să ia măsuri ca toate şantierele răspund de executarea lor şi de a le trage la răspundere dorinţa de a curma pagubele aduse gată, iar animalele draşovenilor nu se colectivizată. In cele 6 gospodă trul gospodăriei agricole colecti
să se deschidă de îndată. El va trebui să îndrume în pentru orice manifestări de neglijenţă. Sfaturile popu de pîrîu. In toamna trecută însă, la mai îmbolnăvesc consurrlînd-o. rii agricole colective —¦cîte una ve din localitate. O altă proble
deaproape fiecare lucrare planificată, să acorde operativ lare trebuie să traseze sarcini precise fiecărui inginer îndemnul organizaţiei de' partid, aceas în fiecare sat — oamenii mun mă importantă care a frămîntat
asistenţa tehnică necesară. şi tehnician de pe aceste şantiere în vederea asigurării tă năzuinţă a lor s-a transformat în Să fie continuate cesc mai cu spor, iar sonştiinţs în această perioadă pe membrii
şi coordonării în bune condiţiuni a lucrărilor. hotărîre. Şi hotărîrea a prins viaţă, lucrările! lor pentru realizarea unor lu comitetului executiv a fost şi a-
Specialiştii oficiului regional» de hidroamelioraţii trebuie îndrumaţi de către comunişti şi depu cruri bune de interes obştesc este menajarea sediilor gospodăriilor
să privească cu mai multă răspundere sarcinile ce li De felul cum organizaţiile de partid şi sfaturile popu-' taţi, cu sprijinul organelor raionale, Pe Valea Sărăţii, de la Draşov pî mult mai ridicată. agricole colective care, de ase
;-au încredinţat şi să se ridice în cel mai scurt timp la lare vor şti să organizeze şi să mobilizeze masele la ei au început bătălia pentru stăvilirea nă la Gunţa, mai sînt peste 100 ha. menea, am înfăptuit-o tot cu
nivelul cerinţelor. efectuarea lucrărilor de pe şantierele de hidroamelioraţii, şi dirijarea apelor. teren care pot fi salvate de furia ape Să luăm, de pildă, problema sprijinul cetăţenilor. Acum sîn-
depinde realizarea întocmai a sarcinilor trasate de ple lor. Dintre acestea, peste 40 ha. teren plantărilor de pomi. Pe baza u- tem în plină acţiune pentru ame
In scopul asigurării unui ritm susţinut de muncă pe nara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi de Confe Intovărăşiţii din Gunţa au parcelat sînt arabile. Lucrările pe cele două nor consultări cu cetăţenii, un najarea unui parc lă gara Baia
fiecare şantier se impun a fi luate şi o serie de măsuri rinţa regională de partid. întreg cursul apei de pe raza satului grup de deputaţi au adus-o la de Criş. Aici cetăţenii muncesc
politico-organizatorice. Comiletele raionale şi comunale şi au repartizat fiecărui întovărăşit cunoştinţa comitetului executiv. în mod voluntar ia săpatul şi
Sfatul popular s-a îngrijit de
procurarea m aterialului’săditer transportul pămîntuîui necesar
iar cînd a fost vorba de planta amenajării rondourilor de fiori
re, oamenii au venit cu toţii. As la curăţirea terenului din împre
tăzi îţi e mai mare dragul sa jurimi, la plantarea de pomi etc.
priveşti aleea dintre gara Ţebea
şi Gorunul lui Horia, lungă de Acestea sînt numai cîteva dm
vreo 350 metri, amenajată nu acţiunile întreprinse de către co
mai prin muncă voluntară. Aici, mitetul executiv al sfatului popu
pe o parte şi alta a aleii, s-au lar comunal şi în care cetăţeni
plantat 65 de plopi şi s-au ame
najat şanţuri pentru scurgerea ca La-zăr Golcea, losif Bociu,
Gherasim Trifa, Constantin Ze-
şantiere au rămas însă neterminate, apei. De asemenea, pe uliţele riu, Raveca Medrea şi mulţi al
P E SC U R T din toamna anului trecut. Deşi ele, satului Baia de Griş zeci de ti ţii ne-au sprijinit intens.
ar fi putut reîncepe de mult, pînă în
neri şi vîrstnici au plantat zilele
prezent nici organele raionale şi nici
Cu cit va creşfe produejia agricolă trecute prin muncă voluntară un NAGY KAROL
’s regiunii prin lucrările de hidroamaliorafii • Colectiviştii din Sebeş au înce pîrîului pe o lungime de peste 1.000 comitetul executiv al sfatului popular număr de 80 tei. preşedintele C-omltclului
put recent o lucrare de hidroamelio m. In ziua de 23 aprilie, harnicii co din Draşov n-au întreprins nimic în
Gu concursul cetăţenilor comi executiv al Sfatului popular
Prin redarea unei supra- luînd drept medie o creştere raţii pentru protejarea a 22 ha. însă- lectivişti au şi început lucrările. Pînă acest sens. Acum, cînd în cele două tetul executiv a întreprins şi o comunal Baia de Criş
ieţe de 597 ha. de teren agri- a producţiei de 500 kg. ţa hec- mînţate cu grîu şi 8 ha. însâmînţate în seara aceleiaşi zile, ei au săpat sate agricultura este cooperativlzată în
culturii se pot obţine 1.492.500 cu lucernă. Lucrarea constă în să şanţul pe o lungime de peste 200 m. întregime, există posibilităţi mai mari Femeile în spri] inul cooperajiei
kg\ porumb-boabe, calculat la tar, în cantitate de peste parea unui şanţ de peste. 1.000 m.l. Printre cei mai harnici s-au dovedit de continuare a acestor lucrări de
o producţie medie Ia hectar 4.000.000 kg. Pină în ziua de 23 aprilie, ei au săpat a fi colectiviştii Alisei Dămian, Flo- Femeile lucrătoare din cadrul fost înscrişi 27 de noi membri,
de 2.500 kg., sau 1.194.000 kg. peste 250 m.l. şanţ. rea Mihăilă, Achim Hăprian, ioan îmbunătăţiri funciare. De aceea, Gomi- L.R.G.G. Haţeg au luat iniţiati iar fondul social al cooperativei
grîu la o producţie medie de ® Sporul de recoltă de grîu Dan şi alţii. tetul comunal de partid Draşov şi va de a sprijini cooperativa din a crescut cu 1.338 lei.
2.000 kg. la hectar. de pe suprafaţa ameliorată 0 Pe o porţiune de circa 35 ha. sfatul popular comunal trebuie să ia localitate. Astfel ele au constituit
poate asigura cantitatea de pîi- păşune din Lunca Dăii, predomină de ® Anul acesta, în raionul Sebeş se cele mai eficiente măsuri pentru mo echipe care să ducă muncă de lă In această muncă s-au eviden
® Plin lucrările de hidroa ne necesară unui oraş cu multă vreme apele unui pîrîiaş. Te vor săpa prin muncă voluntară circa bilizarea maselor la terminarea ac murire de la om la om în vede ţiat tovarăşele Kiss Maria, Balo-
melioraţii prevăzute în acest 15.165 locuitori pe timp de un ţiunii începute. Este necesar de ase rea sporirii numărului de mem niiri Elena, Bocoş Cornelia şi al
an poate îi obţinut un spor an de zile, calcifîînd consu renul de aici este mlăştinos şi din 26.000 m.L de şanţuri şi canale, Ast menea vLa secţia agricolă a raionului bri cooperatori şi a fondului so tele.
de recoltă la porumb sau grîu, mul zilnic pe cap de locuitor fel, prin excavarea a 55.000 m.c. pă- să sprijine intens lucrările de la Gun cial. Această iniţiativă a dat re
\ '--- Ia 750 grame. această cauză neproductiv. Zilele tre ţa şi Draşov, prin specialiştii de care zultate frumoase. In prima zi au SALVINA MANEA
mînt, se vor ameliora peste 600 ha. dispune: corespondentă
cute, colectiviştii din Data au hotărît teren.
. să îndiguiască şi să canalizeze apele
