Page 93 - 1959-04
P. 93
T r M i ^ j u n o r a ----------------
a:—H™u—ned_o__a_ra_-_D_e_va__m\
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA I
1 răiască p o p o ru l romîn, harnic ^
şi talentat constructor alsocialismul
1 răiascăg u v e r n u l Republicii
*.»•''''\ *. •> Brigada tinerilor
Vie activitate bobinatori
pe ogoare CALAN (de la subredacţia noastră
voluntară). Brigada utemistă de bo
Darul minerilor înainte de termen Elena Tudose este binatori a secţiei electrice din cadrul
cea mai bună la uzinei „Victoria"-Călan, condusă de
p le c a r e colectiv de muncă din regiunea noastră se pregă- Colectiviştii din tinăra gospodărie borantă a uzinei tlnărul comunist Aurel Sinea, şi-a luat
* teste să ofere măreţei zile de I Mai, drept cinstire, cel colectivă „Unirea"-Chimindia, au ter metal urgico-chimice angajamentul ca in cinstea zilei de
mai frumos dar. Minerii de la Ghelar au dat, cu acest prilej minat insămînţările din . campania de Zlatna. Uicrind la 1 Mai să rebobineze 10 motoare elec
o însemnată cantitate de minereu peste prevederile planului. primăvară cu zece zile înainte de ter control tehnic, ea trice cu 5 zile înainte de termen. Pină
Pină în ziua de 27 aprilie a.c., această cantitate se evalua la menul stabilit în adunarea generală. execută analize pre in prezent, angajamentul a fost rea
peste 830 tone, ceea ce dă certitudinea că pină la l Mai ea De remarcat este faptul vcă- harnicii cise si la timp. lizat aproape sută la sută.
va spori la cel puţin 1.000 tone. colectivişti au însămînţat numai cu
atelajele propriu Ei, au însămînţat In clişeu : Tova Printre fruntaşii brigăzii se numără
La acest minunat dar a contribuit întregul colectiv. Cele peste 15 ha. cu diferite culturi din răşa Tudose exe tinăra comunistă Victoriţa Roşu, ute-
mai multe tone însă au fost extrase din orizontul LV (410 tone epoca l-a şi 64 ha. cu porumb. cută spălarea pre- mista Florica Sinea şi candidatul de
minereu peste plan) şi din orizontul l (338 tone peste plan). partid Aladar Csapo.
Această realizare s-a obţinut dato cipUaiului de fier.
Dintre echipe, cele mai frumoase rezultate au fost obţinute rită muncii politice desfăşurată de că IOAN UDREA
de cele conduse de minerii Ion Moroşan, care şi-a depăşit pla tre organizaţia de bază din G. A. C.
nul la zi cu 121 la sută, Arsenie Preda şi Ion Bidiga, care care a reuşit să mobilizeze colectiviş La colţul roşu de la
fiind în întrecere pentru obţinerea titlului de fruntaş pe ori tii la muncă în proporţie de 100 la 6. a. C. Vinerea
zontul I au reuşit să realizeze depăşiri de normă de 9 şi, res- !i sută.
pectiv, 3 la sută în perioada 1—27 aprilie a.c. La colţul roşu al colectivei din Vi
ROMAN NAN nerea se desfăşoară o vie activitate
D. JALBA corespondent culturală. In fiecare seară întîlneşti
colectivişti tineri şi vtrstnici care ci
corespondent Exemplul înfovărăşiţilor tesc diferite cărţi literare, politice şi
în special agrozootehnice.
J) In seara zilei de 22 aprilie în co
muna Roşcani, raionul lila, s-au ter Din cele 900 volume pe care Ie are
Succesele preparatorilor din Lupenî jj minat insămînţările din campania a- biblioteca gospodăriei, numai în cursul
gricolă de primăvară. Primii care au anului acesta au fost citite 336 volu
O i colectivul preparaţiei Lupeni întm pină ziua de l Mai\\ terminat insămînţările au fost membrii me de către 98 cititori. La acest colţ
întovărăşirii „7 Noiembrie“, care, nu roşu s-au organizat cercuri de citit,
V cu succese însemnate în producţie. Astfel, la cele peste j[ mai în epoca a li-a au plantat 5,80 seri literare, precum şi recenzii asu
ha. cu cartofi, au semănat 2,50 ha. pra cărţilor „Desculţ“ de Zaharta
1.000 tone cărbune riăiperat, livrate cocsarilor hunedoreni şi j [ cu cînepă şi peste 30 ha. cu porumb. LA A 2 .0 0 0 - A O RA Stancu, „Poemul pedagogic.“ de Ma
Printre întovărăşiţii fruntaşi la însă- karenko etc. Aceste recenzii au fost
reşiţeni în primul trimestru, ei au adăugat în primele două j [ mînţări sînt tov. Petru Mircea, Viorel Celbert, de la sectorul Vil, realizate de Ana Crăciun şi Elena Bota.
Oprean, Petru Bogdan şi alţii. Exem cu toată vîrsta lui înaintată,
decade din luna aprilie alte 3.500 tone cărbune cocsificabil, j| t a venit să participe şi el a- SERGIU MARZAC
plul întovărăşiţilor a fost urmat şl de tI lături de ceilalţi entuziaşti ai corespondent
mărind considerabil recuperarea în cărbune. De asemenea/ da-11 .. e cum. s-a împrăştiat ne- zbîrnîind cu steagul filfîind muncii voluntare. Stă lingă
către ţăranii muncitori cu gospodării gura din zarea Parin- deasupra cabinei. o grămadă uriaşă de fiare az- Schimb
torită unei mai bune organizări a muncii, cit şi datorită în-% vîrlite din fugă lîngă depo de experienţă
individuale care au însămînţat cu porumb In timp ce maşina urca zitul de ciment şi, cu aspri
sufletirii cu care preparatorii muncesc, s-a reuşit ca în peri-ţ^ t gutui, tinărut Gheorghe Leo- dealul spre „Ileana", lingă me prefăcută, muştruluieşte La şcoala profesională a Combina
peste 385 ha., cînepă pe 5,50 ha. şi au mine se opri tov. Viorel Faur, părinteşte pe cei 5 ortaci ce 1 tului siderurgic Hunedoara ă avut loc
oada amintită să se primească peste plan, cantitatea de 9.628§ l veanu ieşi pe trotuar, privind secretarul comitetului U.T.M. au. coborît din maşina de-abia în zilele de 2-1 şi 25 aprilie un schimb
plantat cartofi pe 53,20 ha. al minei Lupeni. descărcată de fierul vechi a- de experienţă organizat de cabinetul
tone de cărbune. Echipele conduse de comuniştii Năstase Goia, seninul curat al dimineţii. dus. metodic din Cluj al Ministerului In-
MO ha. însăm întate — Sînt copii faini cei din văţămintului şi Culturii, în colaborare
Vasile Mazăre, Vasile Hâgău, Ion Tripon, care au contribuit cu porumb L „Va fi o zi frumoasă azi“, îşi prima brigadă utemistă de — Aţi ocupat linia, mâi cu Ministerul Industriei Grele, cu sco
muncă patriotică din Lupeni. mînjilor, ce ne facem cu gaba pul de a generaliza cele mai bune
în mare măsură la obţinerea acestor succese, sînt hotărîte să Recent, colectiviştii din Turdaş au zise îmbrăcîndu-si din mers S-au angajat să complecte- ritul ? Unde o să punem ce metode folosite în învoţămîntul profe
terminat semănatul porumbului pe cele ze azi 2.000 ore de muncă lălalt transport ? Hai sâ-l ri sional siderurgic. Au participat profe
muncească cu acelaşi elan pentru a obţine rezultate şi mai 110 ha. planificate. In fruntea între I bluza salopetei. Porni apoi voluntară şi o să le facă. A- dicăm mai s u s ! Odată toţi.
cerii socialiste la semănatul porum cum e frumos să lucrezi, dar Heeei ru p !... sori şi cadre de conducere de la şco
frumoase. P. DRAGAN bului s-a situat brigada Ii-a condusă (. grăbit spre locul de tntilni- în iarnă, cînd curăţau linii lile profesionale şi tehnice şi şcolile
de tov. Petru Lazăr, echipa colectivis le şi dezgheţau vagoneţii, n-a Peste puţin timp s-au in- j
corespondent tului losif Junie din brigada l-a şi t re al brigăzii. Cînd ajunse fost tocmai uşor. Atunci să tors şi ceilalţi membri din tehnice de maiştri de pe lingă între
colectiviştii Alexandru Kapranczol, Eu fi văzut... brigadă. împreună, ei au co
Cu 8 zile înainte de termen genia Gavriloiu şi alţii. Ieri 27 apri L Ungă parc, sări gardul, scur lectat numai în această zi, prinderile cu profil siderurgic din Ar-
lie, colectiviştii au început plivitul cul Discutîrid, am pornit îm 50.000 kg. Tot acum ei au e- deal şi Banat.
turilor de toamnă. ţi tind drumul cu cîteva minute. preună pe ta celelalte brigăzi fectuat şi ce-a de a 2000-a
utemiste de muncă patriotică oră de muncă voluntară. Discuţiile care au avut loc pe baza
O telegramă sosită la redacţie ne-a adus vestea că har L Ajunse gîfîind la poarta de care efectuau muncă volunta unor lecţii teoretice şi practice şi a
nicul colectiv de muncitori, ingineri şi funcţionari d ej ră în oraş. Sute de tineri, mi Cei mai harnici au fost
Cr fier a minei. neri, elevi şi pionieri lucrau desigur tinerii: Gheorghe şi referatelor ţinute cu acest prilej au
la fabrica chimică din Orăştie, datorită întrecerii socialiste j Aici, Gheorghe Barna, u- prin parcuri, prin curţile în Constantin Barna, Gheorghe contribuit la generalizarea experienţei
treprinderilor, pe şantierele Leoveanu, Ion Popa II, Ion J
desfăşurată în întîmpinarea zilei de 1 Mai, a reuşit să-şi rea-i l nul dintre cei mai harnici de construcţie... ' Hegheduş şi alţii. In această pozitive a cadrelor didactice care lu
brigadă nu există leneşi. Cu crează în şcolile profesionale din ra
jlizeze sarcinile de plan pe perioada 1 ianuarie — 30 aprilie, 1 muncitori din brigadă, şi alţi C înd ne-am întors la punc toţii se străduiesc ca pînă la mura siderurgiei.
tul de întîlnire al brigă 23 August să dubleze numă
cu opt zile mai devreme. [¦ 15 tineri îl aşteptau. U intim-¦ zii utemiste de muncă patrio rul orelor de muncă volun
tică nr. 1 se făcuse deja ora tară prestate pînă acum.
Totodată, acest colectiv a reuşit să economisească nu-\ ^ pinară prieteneşte: prînzului. In dosul porţii de
fier, lingă şinele de vagoneţi, GH. STOICOVICI
mal în primul trimestru suma de peste 600.000 lei, prin redu — Hai că ne aşteaptă ma- gălăgie mare. Tov. Francisc
I . t l_ I I-, t ¦-if 1----l UJ >----I \—J V i.
cerea preţului de cost şi să sporească productivitatea muncii,\ l şina!
în primul trimestru, cu 5 procente. [¦ — Ceilalţi au plecat la sec-
L torul V sud după fier vechi!
Printre muncitorii care s-au evidenţiat, se enumeră tov. Ro- j
man Paul şi Vaier Drăjean de ta secţia l-a, Nicolae Ciurdă- ( I — Noi mergem la puţul
C Ileana. Oare o mai fi ceva
rescu, Nicolae Boldor, şi Iuliu Popa de ta secţia IlI-a. \ l pe acolo 7
--------------------------------------------- esea s----------------
Brigada noastră va obţine [¦ — Este cit pentru 5 brl-
( gâzi— le răspunse Leoveanu,
succese din ce în ce mai mari r abia trăgîndu-şi răsuflarea.
I Am fost ieri pe acolo. Nu
Brigada pe care o conduc despre munca şi realizările din Şeful de schimb, comunistul l s-a mai strîns de mulţi ani.
este în întrecere cu brigada lui [¦ Numai de l-am putea coborî
Ioan Hunyadi. Un rol impor r noi pe tot. Hai su s!
tant în această întrecere îl" au
consfătuirile pentru a găsi cele ziua precedentă. Se trece apoi Biro Emerik, ne-a spus hotărît l Se căţărară dintr-un salt
plai potrivite metode de muncă l pe obloane şi maşina porni
şi de exploatare, şi în cadrul la predarea şi preluarea scule în timpul unei convorbiri ţinu
cărora se fac propuneri pentru
îmbunătăţirea organizării mun lor. In abataj există rezerve de te Ia locul de m uncă: J «----1<— J '----lw/v
cii în abataj.
sape, lopeţi, burghie, furtunuri — Numai cu o cască de mi Din m u n ca tineretului
La sfîrşitul primei decade din ş.a. Nu ţinem ca rezervă în a- ner dacă scoatem mai mult căr
luna aceasta, de pildă, am ţinut bataj decît un ciocan de abataj bune decît Hunyadi, dar tot tre
cu brigada o consfătuire de pro şi un perforator. buie să-i întrecem.
ducţie. Intîmpinam pe atunci a-
numite greutăţi. In urma propu întrecerea dintre schimburi se . Acest şef de schimb se întîl- in întrecerea pentru realiza sului de producţie, gospodări
nerilor noastre, conducerea sec iea angajamentelor luate în rea şi folosirea raţională a ma
torului a luat măsuri şi o bună desfăşoară cu însufleţire. Ga ur neşte zilnic în sala de pontaj cinstea zilei de 1 Mai tinerii teriilor prime, mai mult de
parte din greutăţi au fost înlă din exploatările miniere ale re 9.100 de tineri din regiunea Hu
turate. Ni se asigură acum pă- mare a acestui fapt, randamen cu şeful de schimb din brigada giunii Hunedoara au dat peste nedoara sînt confirmaţi fruntaşi Printre fruntaşii
mînt pentru buraj, apă la locul tul brigăzii a crescut cu mai lui Hunyadi, minerul Marin plan, în perioada 1 ianuarie— în producţie. grupului de şantie
de muncă, lemnul de armare ne bine de 1 tonă pe post. Mem Scutelnicu. După discuţiile pur 18 aprilie 21.627 tone de căr re montaf-insta laţii
este transportat pînă la gura brii brigăzii noastre sînt ani tate în fiecare zi, în fiecare din bune şi minereu. In acelaşi timp Printre altele tinerii din a- nr 2. (Laminorul de
suitorului etc. In consfătuire, maţi de dorinţa de a obţine re ei se aprinde dorinţa de a ieşi tinerii siderurgişti de la Hune ceste brigăzi au curăţit 512 ha. 650 mm.), se nu
membrii brigăzii noastre au fă zultate şi mai frumoase în mun doara şi Călan au produs in de păşune şi au plantat 9.150 mără şi sudorul
cut şi unele propuneri menite afara prevederilor 10.613 tone pomi fructiferi. Tinerii din Alba Marin Drăgânică,
să ducă la creşterea randamen că pentru a cîştiga întrecerea primul în întrecere. de oţel şi peste 10.000 tone de iulia şi din comunele Oarda şi care îşi depăşeşte
telor în abataj. S-a propus, de laminate. Prin reducerea preţu Vinţu de Jos au construit in norma in medie cu
pildă, ca fiecare schimb să lase cu brigada minerului Ioan Hu In primele luni ale acestui an, lui de cost, în secţiile şi sec mai puţin de o lună un dig de 15—20 la sută.
armat la sfîrşitul programului nyadi. Sîntem siguri că aceas noi am extras cîte 400—500 to toarele deservite de tineri s-au aproape 3,5 km. lungime ferind
de lucru, cel puţin un loc de tă dorinţă o au şi membrii bri ne de cărbune peste plan. Gon- realizat anul acesta economii in astfel de inundaţii circa 600 ha. Clişeul nostru il
muncă din cele 4 pe care le a- găzii lui Hunyadi. Noi cunoaş tinuînd întrecerea şi după 1 valoare de peste 3.800.000 leu de teren. prezinlă la locul de
vem. Locul de muncă trebuie tem bine priceperea şi hărnicia Mai, vom face ca realizările muncă.
să rămînă pregătit pentru per ortacilor lui Hunyadi printre ca noastre să fie şi mai mari. Pentru succesele importante Brigăzile utemiste de muncă
forarea găurilor. De asemenea, re se află minerii Szabo Ar- obţinute în organizarea proce
celelalte locuri de muncă tre SZAKACS MIHAI patriotică din satele ra io a n e lo r
buie asigurate cu material lem
nos de la un schimb la altul. pad, Petru Olarii, Ioan Grean- şef de brigadă, sectorul III Alba, Haţeg şi Ilia au efectuat
In consfătuirea despre care gă şi Marin Sditelnicu. mina Vulcan de la începutul lunii februarie
am amintit, şeful de schimb
Lorincz Ştefan a chemat la în şi pînă acum 19.450 ore de mun
trecere celelalte două schimburi, că voluntară.
luîndu-şi angajamentul ca, înv
preună cu ortacii din schimbul ©#® Ia amploare mişcarea
pe care-1 conduce, să extragă de inovaţii
cu 300 tone de cărbune mai mult Cornelia Miga
'decît schimburile conduse de La lucrează in secţia Că LAN (de la subredacţia S-a introdus în parte înlocui fontă lichidă. A fost confecţio
zăr Constantin şi Biro Emerik. încheiat ciorapi a noastră voluntară). — La uzi rea gurilor de vînt de bronz la nat. un nou cuptor de topit
Brigada a primit cu ' entuziasm fabricii „Sebeşul". na „Victoriai“ — Călan, numă furnale, cu guri de vînt de oţel.
chemarea la întrecere. Pentru ca Ea reuşeşte să ob rul inovaţiilor şi raţionalizărilor Această inovaţie aduce însemna bronz, din resurse interne.
întrecerea între schimburile bri ţină în medie o de este în continuă creştere. La te economii la materialele nefe In fruntea mişcării de inova
găzii să-şi atingă scopul, am păşire lunară a secţia furnale, de pildă, s-a a- roase. De exemplu, la o gură de
luat măsuri ca în fiecare zi să sarcinilor de plan plicat desulfurarea fontei, mer- vînt pentru furnal, se realizea ţii se află comunistul. Anton Ră-
se organizeze cîte o scurtă con de 6 la sută, fapt gînd pe zguri acide. Această ză o economie de 760 lei. ceanu de la secţia furnale, tov.
vorbire în preabataj între schim pentru care este a- metodă urmăreşte reducerea con Achimeţ Zaharie, de ta semicoc-
bul care intră în şut şi cel care preciată de colecti sumului de cocs pe tona de fon La secţia turnătorie s-a in serie, tov. ing. Adrian Stoicoi
iese. Gu acest prilej, şefii de vul fabricii. tă, duce la creşterea producţiei trodus degazarea bronzurilor cu şeful sectorului semicocs şi tov.
schimb, care sînt în acelaşi timp de metal şi îmbunătăţirea cali azot. Prin noua metodă s-a îm Dumitru Bucur de la secţia tur
fci agitatori, vorbesc ortacilor lor In clişeu: Can tăţii fontei. Pentru respectarea bunătăţit calitatea pieselor tur nătorie.
didata de partid încărcăturii metalice a furnalu nate din bronz, necesare pen
Cornelia Miga lu- lui nr. 2, s-a confecţionat uri In cinstea zilei de 1 Mai creş
crînd la maşina de aparat de înregistrat numărul tru furnal. De asemenea, la sor te tot mai mult numărul pro
încheiat ciorapi. de şarje, care ajută la respecta punerilor de inovaţii şi raţio
rea întocmai a regimului de timentul tuburi s-au redus pîl- nalizări. Pînă în prezent, se a-
« !® ü funcţionare a furnalului. flă la. cabinetul tehnic un nu
niite de turnare cu 50 la sută. măr de peste 10 propuneri fă
cute in cursul lunii aprilie a.c.
Aceasta a făcut să se realizeze
GHEORGHE SPERIOSU
zilnic însemnate economii ld