Page 98 - 1959-04

Pdc?. 2
Educarea candidaţilor de partid
preocupare de seamă
Organizaţia de bază de Ia
secţia laminoare a Sombinatului
siderurgic din Hunedoara a pri­
mit în rîndurile sale numeroşi
candidaţi şi membri de partid
dintre cei mai înaintaţi şi con­
ştienţi muncitori, fruntaşi în pro­
ducţie şi în activitatea obştească. ş.a.m.d.
Rezultatele obţinute an de an
de colectivul acestei secţii de
bază din combinat, a întărit şi
mai mult încrederea muncitori­
lor în partid. Aşa se explică
faptul că mulţi dintre ei şi-au
exprimat dorinţa de a cere
să fie primiţi în rîndurile par­
tidului. Acum, organizaţia de
bază numără 33 candidaţi de
partid. In ce priveşte compozi­
ţia socială a candidaţilor de
partid, ea este bună. Peste
98 la sută din numărul celor
primiţi candidaţi sînt muncitori
care lucrează nemijlocit în pro­
cesul de producţie: laminatori,
strungari, lăcătuşi etc. Gu aceşti
tovarăşi, comuniştii muncesc cu
răbdare şi perseverenţă. îi a-
jută să fie stăpîni pe tainele
meseriei, să fie exemplu de
disciplină, să dea lucru de ca­
litate. Aşa, de pildă, comunistul
Nicolae Iga, ca de altfel mulţi
alţii, s-a ocupat cu grijă de ri­
dicarea calificării profesionale a
mai multor candidaţi de partid
de la cuptoare, ajutîndu-i să-şi
ridice calificarea, să evite arde­
rea blocurilor, să folosească ra­
ţionai capacitatea cuptoarelor,
î-a îndrumat să citească presa,
diferite cărţi de literatură poli­
tică şi beletristică etc. O astfel
de preocupare a dovedit şi co­
munistul Ştefan Torok.
După ce un tovarăş este ori-
mit în rîndul candidaţilor de
partid, biroul organizaţiei de ba­
ză se îngrijeşte să-i repartizeze
o sarcină concretă, pe măsura
posibilităţilor şi capacităţii a-
SE CONSTRU
un parc de cultură şi odihnă
(Urmare din pag. l-a).
rămas 6 zile. Aceasta înseamnă
mult, dacă ţinem seama de rit­
mul cu care s-au desfăşurat lu­
crările pînă acum, de entuzias­
mul cu care au participat la
muncă voluntară salariaţii între­
prinderilor din oraş şi din îm­
prejurimi, mobilizaţi de organi­
zaţiile de partid şi U.T.M.
Optimismul şi încrederea lui
Petru Benea, organizatorul de
partid al şantierului, se bazează
Conferinja despre zborul interplanetar
Din iniţiativa subfilialei
S.R.S.C. Haţeg s-a ţinut zilele
trecute o conferinţă despre zbo­
rul interplanetar. Conferinţa a
fost ţinută de către tov. conf.
univ. Victor Prosie. După ex­
punerea conferinţei, care a fost
RĂSPUNDEM CITITORILOR
C e e s te z iu a -m u n c ă
Mulţi dintre ţăranii munci­
tori confundă ziua-muncă cu
ziua de lucru. Trebuie ştiut. în­
să că o zi-muncă şi o zi lucră­
toare sînt două noţiuni diferite.
Prin zi de lucru, sau zi lucră­
toare se înţelege un anumit
timp de muncă măsurat în ore
(8 ore, 10 ore etc.). Prin zi-
muncă se înţelege cu totul alt­
ceva. Ziua-muncă este unitatea
de măsură cu care se calculea­
ză şi. se preţuieşte munca pres­
tată de fiecare membru al gos­
podăriei colective şi pe baza că­
reia i se dă răsplata justă pen­
tru munca depusă. Ziua-muncă
nu reprezintă deci, un anumit
timp măsurat în ore, ci o anu­
mită cantitate şi calitate de
muncă.
In cele ce urmează vom da
explicaţii mai detailate în legă­
tură cu ziua-muncă, La norme,
am văzut că prin acestea se sta­
bileşte cantitatea şi calitatea
fiecărei lucrări agricole. A fost
necesar să se găsească o unita­
te de măsură prin care să se
Iacă şi preţuirea justă a fiecă­
rei lucrări. Dar pentru a se a-
junge la acest lucru a trebuit să
se facă o grupare a lucrărilor
pe categorii. Necesitatea acestei
grupări este impusă de faptul
că lucrările nu sînt toate la fel.
Unele sînt mai uşoare şi deci
se cheltuieşte mai puţină ener­
gie pentru executarea lor, alte­
Vi A TA DE PARTID
cestuia. Bunăoară, candidatul de
partid Gomei Fliscu este propa­
gandist la învăţăraîntul politia
U.T.M., Vasile Gliţan este orga­
nizator de grupă sindicală, ’Oli­
viu Furdea este membru în bi­
roul organizaţiei de bază U.T.M.
pe schimbul parmanent de zi,
Ţinînd seama de faptul că
munca biroului organizaţiei de
bază nu poate fi considerată în­
cheiată odată cu repartizarea
sarcinilor, acesta ajută în per­
manenţă pe candidaţii de par­
tid să-şi îndeplinească sarcinile
încredinţate şi îi controlează sis­
tematic cum munceso. Controlul
individual şi calitativ are un
puternic efect educativ asupra
candidaţilor, le ridică simţul de
răspundere, îi face conştienţi de
importanţa sarcinii încredinţa­
te, îi stimulează în lupta pentru
aplicarea politicii partidului şi
îi ajută să privească în mod cri­
tic propria lor muncă. In secţia
laminoare s-a pus în ultimul
timp accent deosebit pe îmbu­
nătăţirea calităţii laminatelor,
pe îndeplinirea planului de pro­
ducţie. Eforturile membrilor şi
candidaţilor de partid, a tuturor
muncitorilor de aici, au fo st'în ­
cununate de succes. Galitatea la­
minatelor s-a îmbunătăţit simţi­
tor, planul de producţie pe anul
1958 şi pe primul trimestru din
acest an a fost realizat înainte
de termen, iar ca răsplată, sec­
ţiei laminoare i-a fost decernat
drapelul de fruntaşă pe ţară în
ramură respectivă pe semestrul
II 1958.
Biroul organizaţiei de bază a
înţeles că educarea candidaţilor
de partid este o muncă foarte
complexă. Candidaţii nu posedă
încă experienţa muncii politice-
şi organizatorice de masă, nu
sînt deprinşi cu viaţa de partid,
pe însufleţirea cu care au mun-
GÎt tovarăşii Ion Macavei, Ludo­
vic Stureo, Ion Szabo şi Cornel
Banciu la executarea lucrărilor
din beton, pe entuziasmul şT per­
severenţa cu care au muncit u-
temiştii Ion Uibaru şi Sabin Da-
vid la executarea gardului îm­
prejmuitor, pe avîntul cu care
masele de salariaţi au răspuns
chemării organizaţiei de partid
de a participa prin muncă vo­
luntară la executarea acestei lu­
crări de interes obştesc.
ascultată cu un viu interes, nu­
meroşi participanţi au pus con­
ferenţiarului diferite întrebări
cu privire la problema zborului
interplanetar la cafe s-a u .d at
răspunsuri corespunzătoare.
le sînt mai grele şi cer un efort
fizic mai mare. Pe urmă, exis­
tă lucrări care cer o calificare
mai mare, în timp ce altele se
pot face de oameni fără nici o
calificare. De exemplu, coşarii
de îa batoză trebuie să aibă o
anumită calificare, pe cită vre­
me cei de la paie — cu excepţia
acelora care fac şirele — nu au
nevoie de o calificare specială.
La gruparea lucrărilor pe ca­
tegorii se ţine seama de anu­
mite însuşiri ale acestora cum
sînt:
a) eanfifafea de energie,
de forţă fizică necesară
pentru executarea
unei lucrări
De exemplu, cositul cu coa­
sa, cere un efort fizic mai mare
decît întoarcerea brazdelor cu
furca. Prin urmare, prima lu­
crare va face parte dintr-o gru­
pare care intră ta o categorie
superioară, în timp ce a doua
lucrare intră în gruparea de lu­
crări de la o categorie inferi­
oară ;
b) calificarea necesară
pentru efectuarea
diferitelor lucrări
Conducerea unui motor, de
exemplu, manevrarea unei ma­
sînt timizi la început şi de mul­
te ori manifestă neîncredere în
forţele lor. Pe unii din aceştia
biroul organizaţiei de bază i-a
repartizat pe lingă comunişti cu
experienţă mai îndelungată în
domeniul vieţii de partid. De
alţii se ocupă în toată perioada
de candidatură comuniştii care
i-au recomandat.
Pentru a ajuta candidaţii de
partid în ridicarea cunoştinţelor
politice şi pentru a fi educaţi
în spirit partinic, organizaţia de C ele 7 brigăzi de muncă patriotică ale Şcolii medii din Simeria
bază a deschis la începutul anu­
lui de învăţămînt un cerc de canţa de primăvară ¦elevii au săpat peste 200 de gropi şi au
studierea Statutului P.M.R. In >plantat pomi la G.A.C. din Bis caria, au amenajat terenurile]
acest cerc studiază majoritatea >de volei şi au nivelat curtea şcolii. După reînceperea cursurilor,'
candidaţilor de partid, iar pe brigăzile au contribuit la amenajarea stadionului în vederea\
ceilalţi mai ridicaţi dîn punct >,festivalului, cit şi la alte lucrări. S-au evidenţiat brigăzile de
de vedere politio i-a încadrat •elevi din clasele a X-a A şi B. Dintre elevi, cele mai multe ore<
în . cercul de economie concretă \le-au efectuat Gheorghe Popoviei şi Ioan Eniu din clasa X -a,
sau în cercul de studierea Isto­ \B, Viorel Todea din clasa X-a A, Mircea Bodeanu din clasa
riei P.M.R. Lecţiile predate la •a XI-a şi alţii.
cercul de studierea Statutului
sînt vii şi legate de munca prac­
tică din întreprindere.
Pentru cunoaşterea mai bine
Ra Istoriei P.M.R. în faţa can­
didaţilor s-au ţinut expuneri
despre treoutul de luptă al par­ )au participat peste 250 de pionieri şi şcolari. La probele de
tidului şi mişcării muncitoreşti )atletism şi gimnastică mai bine pregătiţi, s-au dovedit a fi re­
etc. prezentanţii şcolilor din Dobra şi Ilia. care au cîştigat majori-
Preocuparea comuniştilor de
la secţia laminoare din cadrul
C.S.H. pentru creşterea şi edu­
carea candidaţilor de partid este
o dovadă a interesului pe oare
el îl acordă întăririi continue
a organizaţiei lor de partid.
MÉSiliîW - * » -<
şini, altoitul etc., sînt lucrări
care, prin faptul că cer o pre­
gătire specială, nu pot ii exe
cutate de oricine. Cu cit lucră­
rile cer o calificare mai mare,
cu atît ele sînt mai importante
şi se încadrează într-o catego­
rie superioară ;
<:> condiţii!** muncă
Majoritatea lucrărilor agrico­
le se execută în condiţii de mun­
că care nu sînt dăunătoare să­
nătăţii. Aşa' sînt, de pildă, pră- rii, sau care se execută în con­
şitul, plivitul, strînsul finului, diţiuni mai grele. Printre aces­
semănatul şi altele.
Sînt însă unele care se cer
a fi executate în condiţii dău­
nătoare sănătăţii. Coşarii de la
batoză, de pildă, lucrează ziua
întreagă în praf, lucru ce dău­
nează sănătăţii. In afară de a-
ceasta, cea rnai mică neatenţie
ar putea duce la accidente gra­
ve. Prepararea anumitor soluţii
din substanţe toxice necesare,
combaterii dăunătorilor, tratarea
culturilor cu asemenea soluţii
etc., sînt de asemenea lucrări
ce se execută în condiţiuni dău­
nătoare sănătăţii. Acestea, chiar
dacă nu cer un efort fizic prea
mare şi o calificare deosebită,
sînt grupate într-o categorie su­
perioară.
Avîndu-se în vedere aceste în­
suşiri principale .ale lucrărilor
m rm m w m rnrsm w i !Vf, 1354
Pemarginea conferinţei U.R.CG.Haţeg
Zilele trecute a avut loc conferinţa jarea în funcţia de gestionari a unor
raională D.R.C.G. Haţeg. Cu acest eameni care nu corespund şi care mai
Acţiuni tinereşti prilej In faţa numeroşilor delegafl ce devreme sau mai tîrziu comit abateri
reprezentau peste 15.000 de membri şl fraude.
cooperatori din raion, a fost prezen­
tată darea de seamă a consiliului de A mal reieşit din darea de seamă
şi din discuţiile purtate de unii de­
B rigăzile de muncă patriotică ale şcolii profesionale ’din\ conducere pe anul 1958 şl primul tri-’ legaţi faptul că mal sînt şi acum ma­
Ghelar, formate din 160 de elevi, au muncit au elan la • mestru al acestui an, darea de seamă gazine, ca cele din satele Bretea Strei,
înfrumuseţarea comunei. Astfel, ele au ajutat la pavatul dru- contabilă şl cea a comisiei de revi­ Măceu, Luncani, Vâlcele Rele, Ohaba
mului ce duce spre noul club muncitoresc din localitate, au ame- zie. In vederea îmbunătăţirii muncii Slbişei şi Valea Lupului care stau în­
¦najat parcul din faţa şcolii şi au împrejmuit cu gard o par-* de viitor a fost supus adunării confe­ chise în orele de program. La aceste
celă de teren In care s-au cultivat zarzavaturi pentru cantina', rinţei un proiect de hotârîrl. neajunsuri se mai adaugă şi existenţa
minerilor. In total, brigăzile de muncă patriotică au efectuat' unor gestionari ca Petru Giurgiu de
1.000 ore de muncă voluntară, evidenţiindu-se mai ales tinerii ¦ Cîteva din realizările la filiala Coroieşti, Ioan Gherghei de.
Petre Borcea, Ioan Hristea, Petre Tunaru, Teodor Baş şi Va­ obţinute ••• la Şerel, Faustin Resedea de ia Sîn-
sile $tef. petru şl alţii, care, datorită dezinte­
in anul 1958, ca urmare a muncii resului manifestat şi a lipsei de con­
M1HA1 GIRLIGBANU depusă de către consiliul de condu­ trol din partea membrilor consiliului
cere, sub îndrumarea organelor raio­ de conducere al uniunii, nu respectă
nale de partid şi de stat, Uniunea orarul de serviciu al magazinelor.
raională a cooperativelor Haţeg a
Rezultate frumoase obţinut în activitatea sa o serie de Un alt aspect negativ este pătrun­
rezultate frumoase. Ca urmare a creş­ derea pe reţea a unor mărfuri necores­
terii nivelului de trai şi material ai punzătoare specificului locului, fapte ce
oamenilor muncii de Ia sate, coope­ ău contribuit la îngreunarea situaţiei
au efectuat pină acum 1.608 ore de muncă voluntară.ln va­ raţia de consum din acest raion a economlco-financiare într-o serie de co­
desfăcut anul trecut prin unităţile operative ca cele din Rîu de Mori, Să­
sale mărfuri în valoare de 60.584.000 laş şi Berthelot. Filialele din Lunca
lei. Aceasta însemnează că mărfurile Cernii, Meria, Negoiu), Nucşoara, Şe­
vîndute anul trecut întrec cu pesta rel, Coroieşti şi altele nu au fost a-
3.000.000 lei valoarea celor desfăcute provizionate cu produse de strictă ne­
în 1957. La acestea a contribuit prin­ cesitate ca sare şl petrol. Toate aceste
tre altele şi faptul că conducerea uni­ lipsuri şi altele au contribuit din plin
unii raionale s-a îngrijit de înfiinţarea la nerealizarea planului de desfacere
de noi unităţi în Crăgulş, Tuştea şl a mărfurilor cu amănuntul.
în alte sate. De asemenea, trebuie a-
mintită şi existenţa unor gestionari C o n tractările
care prin comportarea şi pregătirea lor şi achiziţiile să stea
profesională au ştiut să se ridice la în atenţia consiliului
nivelul cerinţelor consumatorilor şi prin
aceasta au contribuit din plin la rea­ U.R.C.C.
lizarea şi depăşirea planului la unită­
ţile respective. Printre aceştia se pot Una din sarcinile pe care plenara
aminti tovarăşii ion Prodan de la co­ C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a
F. CIOARA operativa din Rîu de Mori, Axente pus-o în faţa cooperaţiei de consum
Micloşoni şi Matei Sebeşteyn de la este şi aceea de a contribui la alcă­
profesor cooperativa „Ţara Haţegului", Victor tuirea. fondului centralizat al statului
Becuş de la Pui şi alţii. pe baza contraclăriior şi achiziţiilor.
!Sparfaehiada pionierilor şi şcolarilor Nu s-ar putea spune că anul trecut a-
Una din sarcinile de seamă care a ceastă problemă n-ar fi preocupat con­
stat în faţa uniunii raionale şi care ducerea uniunii. Ca urmare a acestui
ecent s-a desfăşurat pe terenul de sport din Dobra spar- în cursul anului trecut a îost realizată fapt,' în 1958 s-au contractat mai mult
tachiada pionierilor şi şcolarilor din raionul Ilia, la care cu succes este şi asigurarea unei bune cu 325 tone grîu-secară şi cu 206 tone
aprovizionări cu mărfuri a consumato­ mai mult porumb decît în 1957. Cu
rilor. In acelaşi timp sectorul socia­ toate acestea însă, planul pe care uni­
list din agricultură a fost aprovizio­ unea îl avusese iniţial stabilit n-a fost
nat ia timp cu maşini şl unelte agri­ îndeplinit decît în procent de 34 Ia sută
cole, precum şi cu alte materiale ne­ la produsul grîu-secară şi 55 la sută
cesare muncii pe ogoare. la porumb. La acest neajuns s-a a-
>tatea probelor, Bine s-au prezentat şi elevii din Zam, Sulighete
]şi Roşcani.
La atletism s-au evidenţiat elevii Romulus Moise şi Gheor­
ghe Gavrilă din Dobra, Gheorghe Manea din Ilia, Letifia Ma-
‘,riş din Zam, Adela Avran din Sulighete şi alţii.
TRAIAN TAMAŞAN
•/*/LAA/V
Concursul pio­
nierilor si şcolarilor Ca urmare a activităţii pe care o dăugat neprelttarea întregii cantităţi
din raionul Petro­ desfăşoară, cooperativele aparţinătoare de produse contractate. Astfel, pînă ia
şani, a orilejuit o uniunii raionale Haţeg au încheiat a- ora aceasta n-a fost preluat decît 74
bună ocazie de ve­ nul financiar 1958 cu frumoase rezul­ la sută din cantitatea de porumb con­
rificare a pregătirii tate. Printre cele care au obţinut be­ tractată, iar la cartofi 88 la sută.
artistice a suielor neficii însemnate se numără şi coope­
de pionieri şi şco­ rativa „Ţara Haţegului" cu peste un Aşa cum o arată faptele şi cum au
lari participanţi la milion lei şi cooperativa „Plugarul" arătat în discuţiile lor şi delegaţii
concurs. din Pui cu 96.000 lei. In total coope­ Ştefan Crăciunescu, Carol Brata, Au­
rel Rotaru şl alţii, această stare a
Clişeele de ală­ rativele din mediu! sătesc şi orăşenesc lucrurilor nu-şi poate explica existenţa
turi reprezintă co­ şi-au încheiat bilanţul cu un beneficiu decît în slaba preocupare dovedită din
rul pionierilor şi acest punct de vedere de către con­
şcolarilor de la de J.342.000 lei. Acest lucru a fost po­ ducerea uniunii. Aceasta cu atît mai
şcoala de 7 ani din sibil şi datorită faptului că în urma mult cu cît anul trecut — în raionul
Vulcan şi echipa măsurilor luate în anul 1958 volumul Haţeg — sarcina încheierii de con­
de dansuri populare debitor s-a redus faţă de 1957 cu tracte pentru toate produsele şi cu toţi
locale a şcolii ele­ suma de 1.367.000 lei. producătorii revenise exclusiv coopera­
mentare de 4 ani din ţiei de consum.
lief. ... şl cîteva din
neajunsurile ce trebuie Discuţiile purtate pe marginea dă­
Foto: A. R1E- rii de seamă şi hoiărîrea aprobată de
GELHAPT. combătute către conferinţă pun în faţa consiliu­
in activitatea de un an a uniunii lui de conducere al uniunii raionale
raionale s-au manifestat şi o serie de
lipsuri care puteau fi evitate. In ca­ sarcina de a-şi revizui stilul de mun­
drul conferinţei s-a luat poziţie faţă
de o serie de iapie cum sînt: anga­ că, de a-şi intensifica activitatea pri­
vind contractarea şi achiziţionarea a
tot mai multe produse agricole.
PETRE FARCAŞIU
agricole, au fost stabilite 5 ca­ face o cît mai justă evaluare a creşte cu lJl Ia fiecare categorie. proporţie de numai 80 la sută.
tegorii de munci.
muncii, s-a luat ca mijloc de La categoria I-a îndeplinirea u- Ştim că plivitul intră la cate­
Iată care sînt aceste categorii:
Categoria I-a. In această ca­ comparaţie o anumită categorie riei norme nu înseamnă de ase­ goria a II-a şi că la această ca­
tegorie intră lucrări care cer un
efort fizic mic, nu cer calificare de muncă. Astfel, cel mai bun menea o zi-muncă, fiindcă ziua- tegorie o normă este egală cu o
specială şi se execută în con­
diţiuni bune de muncă. De e- criteriu care stă la baza eva­ muncă scade cu V4 faţă de ca- zi-muncă. Intrucît colectivistul
xemplu, strînsul nucilor căzute, nu a îndeplinit decît 80 la sută
al fructelor etc. luării fiecărei munci îl consti­ tegoria Il-a.
La categoria a ll-a intră lu­
crări care cer un efort fizic ceva tuie lucrările care au însuşiri Zilele muncă stabilite pentru din normă i se socoteşte 80 lai
mai mare şi o oarecare califi­ mijlocii, adică acele lucrări pen­ cele cinci categorii de. lucrări sută şi din ziua-muncă, adică
care. De exemplu: plivitul ce­ tru efectuarea cărora nu se ce­ sînt următoarele : 0,8 zile-muncă. Dacă acel colec­
realelor, făcutul legăturilor, în­ re o calificare specială, un efort tivist ar fi plivit 0.60 ha. în loc
toarcerea brazdelor cu turca şi fizic deosebit şi se pot executa — pentru îndeplinirea unei de 0,50 ha., înseamnă că ar fi
altele. norme de lucru la lucrările din depăşit norma cu 20 la sută şi
La categoria III-a intră tu-, în condiţiuni normale de lucru. categoria l-a se consideră 0,75
crări care cer o calificare sau Aceasta înseamnă că îndeplini­ zile-muncă ; i s-ar fi socotit 1,20 zile-muncă.
un efort fizic mai mare şi se e- rea unei norme de lucru stabi- Semănatul cu maşina' intră la
xecută în condiţiuni mai grele. liţă pentru lucrările din aceas­ — pentru îndeplinirea unei categoria a IV-a. Deci, pentru
Aşa sînt, de pildă, prăşitul cu norme de lucru la lucrările din
sapa. tratarea seminţelor etc.
Categoria a IV-a cuprinde tă categorie este egală cu o zi- categoria II-a se consideră o realizarea unei norme la semă­
muncă. Să luăm un exemplu. zi-muncă ; nat colectivistul primeşte 1,50
lucrări care cer o calificare şi Norma zilnică de lucru la plivi­ zile-muncă. Dacă îşi organizea­
un efort fizic mai mare decît lu­ tul cerealelor este de 0,50 ha. — pentru îndeplinirea unei ză bine munca şi realizează,
crările din primele trei catego­ Dacă un colectivist oarecare a norme de lucru la lucrările din să zicem, o normă şi jumătate
îndeplinit această normă, în­ categoria 111-a se consideră 1,25 într-o zi, atunci primeşte 1,50
seamnă că a realizat o zi-mun­ zile-muncă ; zile-muncă pentru o normă, plus
tea, se numără aratul, semă­ că, indiferent de timpul care l-a 0,75 zile-muncă pentru o jumă­
natul cu maşina, stropitul cul­ lucrat pentru realizarea normei. — pentru îndeplinirea • unei tate de normă. In total 2,25 z\-
turilor cu diferite soluţii, clăditul Este ştiut însă că există lucrări norme de lucru la lucrările din le-muncă. In cazul că a reali­
şirelor de snopi etc. cu mult mai complicate şi mai categoria IV-a se consideră 1,50 zat numai jumătate din norma
grele decît plivitul cerealelor. zile-muncă ; zilnică, atunci va primi 1,50—
Categoria V-a cuprinde lucră­ Există de asemenea lucrări mai 0,75 == 0,75 zile-muncă.
rile cele mai grele şi care cer puţin complicate şi mai uşoare —1 pentru îndeplinirea unei
o calificare deosebită, un efort decît plivitul. Prin urmare, pli­ norme de lucru la lucrările din La fel se procedează şi în
fizic mai mare şi se execută în vitul cerealelor ar fi o muncă categoria V-a, se consideră 1,75 cazul depăşirii sau a neînde-
condiţiuni mult mai grele. Prin­ cu însuşire mijlocie şi serveşte zile-muncă. plinirii normelor din celelalte
tre acestea, sînt cositul cu coa­ drept bază de comparaţie în ve­ categorii.
sa, munca coşarilor, stropitul derea stabilirii zilei-muncă. Din cele arătate pînă aci, re­
pomilor şi viilor cu insecto-îun- iese clar că ziua-muncă este cu Categorisirea lucrărilor şi e-
gicide şi cu pompe de spate. S-a considerat că în categoria totul altceva decît ziua de lu­ valuarea normelor în zile-mun-
a IT-a sînt cuprinse lucrări mij­ cru. Intr-o zi lucrătoare un co­ că sînt aceleaşi pentru toate,
Să vedem acum cum se sta­ locii, care pol fi luate ca bază lectivist poate să tacă mai mul­ gospodăriile colective. Adunarea
bileşte răsplata justă a muncii de comparaţie. De aceea s-a sta­ te sau mai puţine zile-muncă, în generală are dreptul de a men­
corespunzătoare fiecărei cate­ bilit că îndeplinirea unei norme raport cu moclul în care-şi rea­ ţine, de-a micşora, sau a mări
la orice lucrare din această ca­ lizează normele de lucru şi cu normele de lucru în raport cu
gorii în parte.. In scopul de a se tegorie să fie egală cu o zi-mun­ categoria de lucrări ce le exe­ condiţiile locale din iiecare gos­
cută. podărie. Ea nu poate modifica
că. La categoriile mai mari de­ însă în nici un caz categoriile
Pentru a fi mai clar, este ne­ muncilor agricole sau evaluarea
cît a doua, îndeplinirea unei nor­ cesar să dăm un exemplu. Să
zicem că norma la plivit este normelor în zile-muncă, în func­
me nu mai este egală cu o zi- de 0,50 ha. Un colectivist a pli­
vit însă numai 0,40 ha. într-o
muncă, deoarece ziua-muncă zi, adică a realizat norma în ţie de fiecare categorie în parte.