Page 99 - 1959-04

N r. 1354
Însem nări de pe şantier
LAMINORUL
U-n şantier vast. Aici lucrea­ Tov. Arcadie Balint, este unul cum ne-a mărturisit tov. inginer i !
ză ingineri, maiştri, munci­
tori. Sînt de la întreprin­
derea de construcţii siderurgice,
de la trustul 18 instalaţii, în­
treprinderea 3 izolaţii, de la uzi­
nele din Bocşa. împreună.- ri­
dică şi montează laminorul de
650 mm. de la Hunedoara, agre­
gat legat tehnologic de . marele
bluming. Aici, nu peste multă
vreme, se vor lamina proiile apărut în ultima vreme zeci de Constructorii acestor maşini şi
mijlocii din blumuri de oţel, panouri, grafice. Fiecare din a- agregate, mobilizaţi de organi­
proiile care urmează să iie apoi
folosite direct în construcţii me­
talice, construcţii de maşini, ţevi
etc. Intrat în funcţiune, acest
mare agregat siderurgic va pro
duce 8-10 vagoane de laminate
pe oră.
...Iată-ne pe şantier. Lami­
norul de 650, ca volum de con­
strucţie, tonaj, manoperă, este
mult mai mare ca blumiugul.
E o minunăţie să priveşti cum
se înfăptuieşte o asemenea con­
strucţie. Rînduri, rînduri, sînt
aşezate motoare de acţionare,
grupuri amplificatoare, motbare
asincrone. Oamenii lucrează cu
deosebit entuziasm. Pînă acum
au fost montate aproape 700 de
maşini şi motoare electrice. Zeci
de constructori ridică cuptoarele
cu propulsie. Peste 300 de oa­
meni lucrează la montarea ma­
caralelor şi podurilor, 550 la
montarea cajelor. In hale se
construiesc 10 telefere. La acest
laminor se vor monta 1.000 de
vagoane de utilaj mecanic. Ha­
lele laminorului de 650 se în­
tind acum pe o suprafaţă de
44.590 metri pătraţi. Peste tot,
lucrul este în plină desfăşurare.
încep rodajele
Multe din lucrările de con­
strucţii şi montaj la laminorul
de 650 mm. sînt terminate. In
întîmpinarea zilei de 1 Mai s-a
muncit într-un iureş neobişnuit.
La cuptoarele cu propulsie tri-
zonale. la transportoarele cu
lanţ, la cajele laminorului, lu­
crările s-au executat în mod
obişnuit cu una, două sau trei
zile mai repede decît s-a pre­
văzut în grafic.
O biblioteca fru n taşă
Colectivul de muncă al biblio­ prilejul de a da peste fişa pio­
tecii săteşti din Sarmizegetusa nierului Dan Gheorghiu, care a
a obţinut în ultima, vreme re­
zultate însemnate. Apreciind
munca acestui harnic colectiv,
recent, Ministerul Invăţămîntu-
lui şi Culturii, i-a acordat un
premiu.
Pentru edificarea cititorilor
noştri, vom cita aci doar cîte-
va din acţiunile întreprinse de
colectivul bibliotecii. Printre al
tete, au fost organizate şase con
sfătuiri cu cititorii, trei seri lite
rare, şase recenzii, 59 prezentări
a ultimelor noutăţi literare, şap
te seri de basme, şase expoziţii
de cărţi, şi un foarte reuşit „Con- varăşii Teodor Florescu, Zam­ ficat, a donat pentru a 6-a oară sînge.
curs-ghicitoare", participind la fira Hîcă, Gheorghe Petrovici, Cele 27 flacoane de sînge recoltat de ia di­
toate aceste manifestări, peste Ioana Tetiteanu, Gheorghe Bog- feriţi locuitori ai oraşului Deva, în mod volun-
2.800 de cititori.
Cine are curiozitatea de a cer­
ceta fişele cititorilor, va avea
Probleme ale industriei locale
Calitatea şi economiile
în centrul atenţiei
Varul este un material de
construcţie toarte necesar şan­
tierelor de construcţii din Hu­
nedoara, Călan, Valea Jiului etc.
O mare cantitate, de var se
fabrică la Vata de Jos. Aici, pe
valea Crişului Alb, se află una
din cele. mai mari fabrici de var
din regiunea noastră, aparţinînd
întreprinderii de industrie loca­
lă „Crişana“. Producţia ei a-
coperă în mare măsură cerin­
ţele locale, iar o parte este tri­
misă chiar şi în alte regiuni.
Obiectivele principale ale co­
lectivului de aici sînt problema
calităţii producţiei şi a econo­
miilor la preţul de cost. Gum
realizează colectivul acest lu­
cru ? E lesne de înţeles dacă ur­
măreşti întregul proces de pro­
ducţie.
Lunar 3 0 .0 0 0 lei
economii
Fabrica are o carieră proprie,
care dispune de mari rezerve de
materie primă. încă de aici se
pune problema calităţii produc­
ţiei finite. La începutul anului
DE
dintre montatori. A lucrat în ul­
timele zile la caja degrosisoare.
A executat lucrarea cu trei zile
înainte de termenul ce i s-a sta­
bilit. Comitetul .sindical de sec­
ţie a luat măsuri şi l-a popu­
larizat ca. fruntaş. Trebuie ară­
tat că prin grija biroului orga­
nizaţiei P.M.R. şi a comitetului
sindical de secţie, pe şantier au
cestea are o mare semnificaţie.
Ion Pătraşcu, preşedintele co­
mitetului sindical de secţie, ne-a
povestit că odată ce o echipă
sau o brigadă îşi lua un anga­
jament, acesta era „publicat“ la
panou şi urmărit îndeaproape.
Agitaţia vizuală a avut o mare
eficacitate în întrecere. Astăzi,
pe acest şantier sînt sute de
fruntaşi în producţie. Brigada
instalatorului Iosif Varady, a
terminat instalaţia de ungere a
transportorului din zona a Il-a,
cu trei zile înainte de termenul
stabilit. Maistrul Gheorghe Bo-
can II, a obţinut remarcabile
succese în executarea lucrărilor
ce i s-au încredinţat la subso­
lul de ungere nr. I şi II. Şi ca
aceştia, sînt încă mulţi alţi con­
structori. Gheorghe Bădoiu, Si-
mion Voinea, Alexandru Velici,
sînt nume pe care le cunosc fie­
care din cei peste 3.000 de con­
structori ai laminorului de 650
mm. de la Hunedoara. înfăptu­
irile lor în realizarea şi depăşi­
rea angajamentelor luate în în­
trecerea ce se desfăşoară în cin­
stea zilei de 1 Mai, sînt de
toată lauda .
...începe rodajul. Aceste cu­
vinte se aud tot mai des pe şan­
tier. Am asistat la intrarea în
rodaj a cîtorva instalaţii, ma­
şini, agregate. In aceste mo­
mente ai cele mai puternice e-
moţii. Oamenilor le sînt dragi
maşinile, instalaţiile la care au
lucrat. I-am văzut pe mulţi din­
tre constructori alături de ma­
şini, instalaţii, agregate, înainte
ca acestea să intre în rodaj. Se
aştepta semnalul „gata". Oare
va merge ?
Pînă acum s-a dovedit aşa
citit, în intervalul de la 1 ia­
nuarie a.c. şi pînă ta 20 aprilie,
58 de volume. La fel, Victoria Al-
bulescu, o tînără ţărancă mun­
citoare din Sarmizegetusa, nu
s-a lăsat mai prejos: ea a citit
zeci de cărţi, în acelaşi interval
de timp, dintre care ultimele au
fo s t: „Muzicuţa cu schimbător“
de Nicuţâ Tănase şi cunoscuta
operă „Nicoarâ Potcoavă" a
maestrului Mihail Sadoveariu.
In desfăşurarea acestei activi­
tăţi prodigioase, biblioteca a fost
ajutată, în mare măsură, de to­
za şi Miţă Constanţa.
S. N.
corespondent
comunistul Samson Giitr a dis­
cutat cu oamenii şi, împreună,
au fixat ca în cadrul întrecerii
socialiste obiectivul principal să
fie calitatea. De atunci rezulta­
tele au fost cu fiecare zi tot mai
bune. Atît la extragere eît şi la
încărcare, oamenii sînt mai a-
tenţi şi înlătură toate impuri­
tăţile, astfel că. la fabrică pia­
tra de var ajunge în stare pură.
La fabrică lucrul este organi­
zat pe trei schimburi. In cele
16 camere (cuptoare) ale fabri­
cii, se lucrează în ciclu conti­
nuu. Intr-o parte a camerelor
se face stivuirea pietrei, în alta ar­ duieşte să respecte întocmai re­
derea, iar în altă parte se des­
carcă. Şi, nu e lucru uşor dacă
te gîndeşti că într-o singură ca­
meră trebuie să se stivuiască 55
tone piatră, iar din ea să se
scoată o producţie de 27,5 tone
var. Dar, oamenii de aici au
biruit toate greutăţile. In urma
unui studiu amănunţit ei au in­
trodus sistemul de stivuire în
lanţ, iar conducerea s-a îngrijit
ca materia primă să fie aşeza­
tă în jurul fabricii pentru a se
scurta timpul de încărcare. Aşa
se’ face că pe luna1 martie, co­
650 mm.
Mircea Ramba, şeful grupului
de şantiere monta j-in sta taţii de
la laminorul de 650 mm., că
probele şi rodajul la rece a
transportorului de blumuri, a
căilor cu role de alimentare, a
cuptoarelor cu propulsie, a in­
stalaţiei centralizată de ungere
pentru prima zonă — se desfă­
şoară în bune condiţiuni.
zaţia de partid — aşa cum ne-a
spus tov. Cornel Govaiiov, se­
cretarul organizaţiei de bază
P.M.R. — şi-au făcut datoria
obţinînd succese în terminarea
la timp şi în bune condiţiuni a
lucrărilor ce li s-au încredinţat.
Ajutor frăţesc
O asemenea construcţie —- la­
minorul de 650 —- pune în faţa
muncitorilor, inginerilor şi teh­
nicienilor, multe probleme ale
tehnicii noi. Ele' trebuie operativ
rezolvate. In sprijinul construc­
torilor de la Hunedoara a venit
un grup de 12 specialişti sovie­
tici. Sînt printre ei specialişti
în montajul mecanic, specialişti
în montajul şi reglajul maşini­
lor electrice etc. Zi de zi poţi întîl- l mea faţă de muncă, a cres-
ni pe acest şantier alături de con­
structorii romîni, pe prietenii lor
sovietici: Kudreavţev N. A., Za-
harov I. N., Ivanov G. A.. Gon-
ciar V. V., Oslanian A. E. şi
alţii. împreună se sfătuiesc şi
rezolvă probleme care mai de
care mai complicate. împreună,
umăr la umăr, ridică acest nou
şi puternic agregat — laminorul
de 650 de Ia Hunedoara.
Ajutorul dat, pentru ridicarea
acestei construcţii din partea [ tarea străzilor din Călan etc. şverţul de ungere a pieselor
Uniunii Sovietice este multila­ I Mi-am pus întrebarea —
teral. Din Uniunea Sovietică
s-au primit mii de tone de uti­
laj. In cea mai mare parte, ma­
iişinile electrice şi aparaîajul e-
lectric, sînt sosite la Hunedoara
din U.R.S.S. Aici, pe şantierul
laminorului de 650 de la Hune-
-. J -• -¦ j
doara se simte deosebit de pu­ 1 lucrează 8 oameni. Unii sînt re să o insuflu odată cu cu- -j
ternic ajutorul frăţesc- ce* ni-j- C încadraţi în categoria ă T-a ~noştinţele prăcticep şi-, tineri-
acordă oamenii sovietici, ma­ L de salarizare, alţii în a 6-a, lor cu care lucrez“.
rea noastră prietenă, Uniunea [ în a 5-a, în raport cu pregă-
Sovietică. ,., . ....
GH CAL1NESGU
DONAREA
DE. SÎNGE
Donarea de sînge este o acţiune patriolicM, un
aci de înalt umanitarism. Pătrunşi fiind de acest
lucru, la chemarea organizaţiei de Cruce Ro­
şie din oraşul Deva, un număr de peste 30
echipieri sanitari şi membri ai organizaţiei s-au
prezentai în ultimele zile la centru! de recob
tarea sîngeiui din Hunedoara. Bunăoară, tov.
R.ozalia Cîmpeanu, muncitoare Ia spitalul uni­
tm şi gratuit, vor salva multe vieţi de oameni.
lectivul fabricii a dat cu 50 tone
mai mult var faţă de plan.
Vorbind de reducerea preţu­
lui de cost se poate spune că
folosirea cărbunelui în procesul
de ardere, aduce în fiecare lună
economii de cca. 30.000 lei. De
fapt, cărbunele este şi el o pro­
ducţie proprie a întreprinderii.
Se extrage de la mina Lunca,
iar fiecare tonă costă numai MO
lei, pe cînd o tonă de lemne se
ridică la 400 lei. Şi calitatea va­
rului este în continuă îmbună­
tăţire. Acest lucru se datoreşte
întregului colectiv care se stră­
ţeta de alimentare a cuptoare­
lor cu combustibil şi reţeta de
ardere. De altfel, trebuie spus
că în decurs de un an, fabrica
de var de la Vata nU a primit
din partea beneficiarilor decît
o singură reclama ţie privind.ca­
litatea.
O inlfiafîvă
care trebuie stimulată
Tov. Teodor Tudoran, din co­
lectivul fabricii ă propus de au­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
xi 'n r 'n r 'n n n r 'r 'r 'n n r j
t Să îndrăgim j STEflBUl BRIGĂZII
t meseria pe care I Trecuseră doar cîteva zile de buia luată neîntîrziat: sâ se ali­
t ne am ales-o j cînd brigada de la sonda 5.333 menteze sonda cu tot ceea ce
i
primise titlul şi steagul de bri­ are nevoie pentru a pregăti con-:
X Intr-una din dimineţile ră- In fiecare zi te repartizez 1 gadă de calitate. Realizările ei tinuu fluid de foraj. !
r coroase ale acestei luni, îna- piesele pe care trebuie să le jj răsturnăseră presupunerile-ce se
L inte ca sirena să anunţe în- execute. De exemplu, în pre­ fac, de obicei, pentru forajele Pentru aceasta însă trebuia
t ceperea lucrului, găsesc la zent, împreună cu tov. Vasile pe timp de iarnă. Zi de .zi, lună rezolvată problema transportului
t locul de muncă in noua ha- Bivol şi Vasile Bordeanu, e- de lună, ei dovediră că tim­ de chimicale la locul de muncă.
ţ lă a turnătoriei de la uzina xecut piesele coroană dinţa­ pul neprielnic nu constituie pen­ Pînă acum, toate încercările de
(_ „Victoria" — Călan pe tur- tă pentru uzinele „Oţelul ro­ tru cei curajoşi şi harnici o a urca pînă acolo, pe colţul dea­
t nătorul Stempel Adolf, unul şu". După ce vom termina j oprelişte în calea muncii avîn- lului, cu sacii de materiale, dă­
t dintre cei mai vîrstnici lucră­ această comandă, începem lu- 3 tate. Maistrul sondor Gheorghe duseră greş. Tractoarele nu pu­
crările pentru solele de usca- 3 Ştefănoiu îşi aminteşte şi acum
tori ai uzinei. teau urca panta abruptă atîtă
— Am început mai¦devre­ re de la semicocserie. Majo­ de clipele acelea de supremă în­ timp cit- terenul se menţinea'
me lucrul — spunea dinsul, ritatea oamenilor sînt tineri. cordare... umed. Să aştepte să se usuce ?.
— că, vezi dumneata, după B vorba de tov. Vasile Bivol, ţ 1 ^ ra noapte. Gu ochii aţintiţi Nici vorbă. Ar fi însemnat moar-:
-®-1 pe aparatele indicatoare tea sondei, ruşinea brigăzii de
cum spune proverbul: „te candidat de partid, tov. Va­ maistrul sondor Ştefănoiu ma­ calitate şi o mare pierdere pen-.
nevra atent cuplajele şi frînele, tru întreprindere. Mîndria de
scoli de dimineaţă, ajungi sile Bordeanu, utemist, tov. încercînd să-şi sincronizeze miş­ sondor s-a revoltat.
cările după linia tremurătoare
departe“. Păsculescu Ioan tînăr, mem­ înscrisă pe cadranul rotund al — Nu abandonăm. Mai în-s
diagramei. Deodată simţi că un­ cercăm odată — au spus ei.
Stempel baci se pregătea bru de partid, şi alţii. In spe­ deva se petrece ceva neobişnuit.
Privi spre jgheabul de lemn prin Şi tractoarele au porint din
să asambleze tiparul de 5 to­ cial, mă ocup de aceşti ti­ care lichidul de foraj era frimis nou stîrnind glodul spre dealul
în jos, pentru răcirea sapei şi Vulcanului. Au urcat pînă ă-<
ne pentru furnal şi să-l pre­ neri, pentru a-i învăţa me­ slăbirea stîncilor subterane. Nu proape .la jumătate, apoi au în­
era gol. Dar la gura de cobo- ceput să răscolească pe loc pă>:
gătească pentru turnare. In seria de turnător. Azi, mese­ rîre, se formase un vîrtej prin mîntul înmuiat. Şenilele se a’-i
oala de turnare, dinainte pre­ ria nu se fură, se învaţă, -j care, litru după litru, lichidul dînceau tot mai mult în căuta*
preţios era absorbit cu viteză rea unui sprijin de nădejde. In*
gătită, fusese deja transpor­ le-am sp u s: tJreb' ui'e să ur­ 3 de întunericul din abis. Pompele tr-un tîrziu oamenii şi-au dat
tată de ta cubilouri aproape măriţi fiecare operaţie de lu­ i3 trăgeau gemînd lichidul vîscos seama că orice încercare de ă!
4 tone fontă lichidă, aşa că cru, aşezarea modelului, ba­ din gropile de rezervă trimiţîn- urca cu tractorul spre sondă nti
am continuat discuţia după 1 du-1 în grabă adîncului avid, mai avea sorti de izbîndă. Au
terminarea şutului. terea formei, repararea for­ dar înapoi nu-1 mai primeau, iar început să suduie timpul şi no­
mei, asamblarea, cît şi tur- 3 rezervele scădeau văzînd cu roiul şi poate ar mai fi suduit
— Mi-e dragă munca de narea pieselor. 1 ochii. mult dacă comunistul Ioan Mi*
turnător — spunea Stempel 3 hăilă nu ar fi strigat deodată
baci. Lucrez de 31 de ani în Atunci cînd constat că nu 3 Intr-o clipă, maistrul sondor hotărît, întoreîndu-se cu spatele
această meserie. Acum, cînd se respectă instrucţiunile teh­ 3 Gheorghe Ştefănoiu şi-a dat către remorcă i
uzina ne aparţine, dragostea seama de situ aţie: sapa întîl-
nologice de lucru, fac obser­ nise în drumul ei mari crăpă­ — Ia' puneţi aici un sac 1 Am
t cui fiindcă tot ceea ce pro­ turi în piatră sau strate cu mare să încerc să-l urc pînă în vîrf,-
ducem, este al nostru, al tu­ vaţiile necesare imediat, ba 3 porozitate ce sug lichidul de fo­ măcar de 6 fi ce o fi. Vreţi să
turor. Acum muncim în con­ j raj. „Oare cît c de mare scurge­ ne facem de ocară ?
diţiuni cu mult mai bune, mat uneori îi mai şi critic, că, vezi rea ? Gît va trebui pentru um­
cu seamă de cînd s-a termi­ plerea golurilor: 5, 10, 100 Apoi porni cu sacul spre ur­
nat noua hală a turnătoriei. dumneata, critica făcută la 1 m.o., vagoane, zeci de vagoane? cuş, tîrşindu-şi picioarele sub'
Cele două macarale nou in­ timp, e de mare folos în 3 Om vedea — şi-a zis maistrul povară. Era greu. greu de tot,
stalate ne-au uşurat munca muncă. I sondor. Pînă atunci, să-i dăm dar nu se putea . opri. Ştia că
L şi putem da o producţie mai cît putem. Vedem noi care pe toţi îl urmăresc şi că, dacă va
mare. Noua uscăţorie ne aju­ In afară de aceşti tineri 3 care“. reuşi, după sacul ăsta vor urma'
şi ceilalţi. Şi nu s-a oprit. A’
turnători, mai am în echipă 3 D imineaţa, la şantierul de ex­ ajuns lă sondă, a aruncat jos
3 plorări Lupeni freamăt sacul de 50 kg. apoi a luat-o,
— spunea Stempel baci — şi 3 mare. Inginerii, maiştrii cu ex- zîmbind, înapoi spre remorcă.
doi ucenici din anul II, Va- 3 perinţă, îşi spun fiecare părerea Mai luă un sao şi pomi din nou
în legătură cu pierderea de li­ spre vîrf.
siu Viorel şi Poinar Mihai. chid de la sonda 5.333. Toţi erau
de acord asupra măsurii ce tre- După el, de această dată s-au
Cu ei am încheiat contract înşiruit, unul după altul, toţi din
brigadă. Constantin Bundea,
prin şcoala profesională, pen­ Titu Popescu, Dumitru Pascal,
tă să reducem consumul de tru a-i învăţa meseria de tur­
mangal, să îmbunătăţim cali­ nător. In fiecare zi le dau de
tatea producţiei. Concomitent lucru la baterea formelor, la
cu lucrările din uzină am vă- repararea lor, le explic cum -j
ut că încep şi lucrările la trebuie preparat nisipul de
l noul oraş muncitoresc, asfal- formare, cum trebuie fă'iit
şi alte lucruri bune.
L continuă Stempel baci: cu ce Mă simt mulţumit — spu­
t
t răspundem noi partidului şi ne Stempel baci — cînd văd ]
t guvernului, pentru grija ce că aceşti tineri cresc zi de zi, 3
t ne-o poartă ? Să producem dau producţie de bună caii- •]
mai mult, mat bun şi mai tate. De la începutul .lunii a- 3
ieftin I — iată la ce m-am -priite, nu au nici o piesă re- ^
L
I gîndit. but. Iubind meseria de tur- ţ
l In echipa pe care o conduc, nălor, vreau ca această iubi- 3
GHEORGHE SPERIOSU
L tirea lor profesională. corespondent
Ţ i - J t J j J 1— 1 «— t w \—J \— I <.— 1 1— f i_ _ / »___u / h
....i-:-ÎV: **~¦ : - <T-1 -'U-t Virgil Popescu, Florea Vîlcică,
Grigore Vîscu şi ceilalţi sondori
din brigada de calitate au bă­
tut de zeci de ori noroiul pe
coasta abruptă, îngenunchind'
sub greutate,' dar ureînd. Şi
sonda a fost salvată.
Zilele trecute am rugat pe
Gheorghe Ştefănoiu — şeful bri­
găzii de la sonda 5333 — să-mi
arate şi mie. locul unde s-au pe­
trecut toate acestea. Mi-a răs­
puns arătîndu-mi vîrîul unul"
deal: •
— Vezi turla aceea de lingă
creasta de stîncă ?
T. LUPEA Printre rigle se vedea' un steag.
corespondent Colectiviştii din — E steagul brigăzii noastre
Miercurea au început pentru care vom munci din toate
rind sa întregul proces de ar­ Dar $»înâ aSunci? încă da săptămlna tre­ puterile. Şi-l vom cîştiga şi luna
dere a varului să se facă numai cută prăşitul sfeclet aceasta,.chiar dacă întregul sub­
cu cărbune, care, aşa după cum Se amintea mai sus că iniţia­ de zahăr şi cepei. sol s-ar opune voinţei noastre.
s-a arătat, este mult mai ieftin tiva tovarăşului Teodor Tudo­ In clişeu: Echipa de colectiviste Dar nu poate căci oamenii noş­
ran este valoroasă şi că aplica­ de la grădina de legume şi zarza­ tri nu dau niciodată înapoi.
vaturi efectuează prima prăşită la
decît lemnele. „Soluţia — spu­ rea ei în practică ar aduce mari ceapă. GH. STOICOVICI
nea tovarăşul Tudoran — ar fi economii întreprinderii. Dar ce
următoarea': cărbunele să fie se face pînă atunci cu lemnele Să fie rezolvată problema calificării
mai întîl măcinat apoi, cu aju­ de proastă calitate care sînt
torul unor ventilatoare, să se furnizate de ocolul silvic din tinerilor de ia întreprinderea „Vasile ftoaită“
pulverizeze în masa de ardere Baia de Criş ? In ultimul timp,
a varului. Prin aceasta se acce­ fabrica de var din Vata a avut La întreprinderea de industrie lo­ cedînd în conformitate cu dispoziţiu-
lerează viteza de ardere cu cca. cu această unitate mai multe
40 la sută, întrucît cărbunele neînţelegeri. Sînt furnizate lem­ cală „Vasile Roaiiă“ din Nălat lu­ nile în vigoare, tuturor celor califi­
fiind mărunt, se aprinde la pri­ ne necorespunzătoare care dau crează un număr destul de mare de caţi Ia locul de muncă Ii s-au întoc­
mul contact cu focul. Totodată, naştere multor neajunsuri îh
se poate obţine si un var de ca­ procesul de producţie. In pri­ tineri, care, în repetate rînduri, şi-au mit dovezile de absolvire şi au fost
litate mai bună, deoarece se eli­ mul rînd procentul mare de umi­
mină zgura care, prin folosirea ditate care se găseşte în lemne, manifestat dorinţa de a învăţa o me­ înaintate, cu adresa nr. 649/1959, sec­
lemnelor, este de un procentaj lungeşte timpul de ardere. Un
mai mare. După toate calcule­ serie, de a se califica Ia locul de mun­ ţiunii de industrie locală a sfatului
le sumare, folosirea cărbunelui alt inconvenient este că ocolul
măcinat şi pulverizat ar duce că. Organizaţia de partid din cadrul popular regional, în vederea vizării
nu numai la creşterea produc­ silvic furnizează şi lemne sub­
ţiei şi îmbunătăţirea calităţii ei, întreprinderii a sugerat comitetului sin­ lor. Din nefericire însă, aici dosarele
ci şi l a . reducerea preţului de ţiri care nu ating decît mini­
cost cu cel puţin 190 lei la tona mum Stas-uluî de 3 cm. Ori, ca dical şi conducerii întreprinderii ideea tinerilor de la întreprinderea „Vasile
de. var“. de a organiza un curs de calificare Roaită“ Năla{ au încăput pe mîna
să poţi introduce pe orificiu a-
Considerăm că este o iniţia­ semenea lemne, trebuie să ţii la locul de muncă. unor oameni care „pînă nu văd, nu
tivă bună şi ca atare trebuie să Cei 24 de tineri înscrişi la curs au cred“, şi în loc să fie sprijinită şl
se treacă la aplicarea ei în mult timp orificiul descoperit. încurajată acţiunea de calificare, aceş­
practică cu toată hotărîrea. A- In felul acesta o mare parte din participat cu regularitate Ia predarea tia au refuzat să vizeze dovezile şl
ceastă sarcină revine în primul lecţiilor timp de trei luni (1 ianuarie— au reţinut dosarele cursanţilor.
rînd conducerii întreprinderii temperatură se pierde şi se pro­ 31 martie 1958). Aici ei au avut po­
care dispune de posibilităţi su­
ficienţei,- duc stagnări în ardere. Este sibilitatea să-şi acumuleze noţiunile ne­ Credem că acum, cînd — mai mult
timpul deci ca şi tovarăşii de
cesare de desen tehnic, matematică, ca niciodată — se pune un accent
la ocolul silvic din Baia de Gris limba romînă, studiul maşinilor şi ma­ deosebit pe ridicarea calificării munci­
să înţeleagă nevoile colectivului
terialelor, protecţia muncii etc. După torilor, pe creşterea de noi cadre bine
de lă fabrica de var Vata, care partea teoretică a cursului de califi­ pregătite, cînd se recomandă tuturor
s-a antrenat în întrecerea pen­ care a urmat cea practică, fiecare din unităţilor din industrie ca să înfiin­
tru o producţie sporită de var, cei 24 tineri calificîndu-se la locul de ţeze astfel de cursuri, este greşit ca
ieffină şi de bună calitate. muncă în specialităţi cum sîn t: tîm- unor tineri care şi-au însuşit meseri­
I. MANEA plăria, tinichigeria, lăcătuşeria şi fie­ ile respective să nu Ii se clarifice aşa
răria. După practica ce a durat nouă cum trebuie situaţia, numai din motiv
luni de zile, comisia de calificare spe­ că cei chemaţi să facă lumină In ast­
cial constituită, i-a supus examinării. fel de cazuri privesc cu indiferenţă şi
Toţi cei 24 de cursanţi au dovedit în mod birocratic această problemă.
că şi-au însuşit în mare măsură cu­
noştinţele necesare calificării. NICU SBUCHEA
corespondent
Avînd în vedere aceste fapte şl pro*