Page 1 - 1959-05
P. 1
\ Hune ¦• ,_. j ..'a
P R IL E J A B DIN TOATE TARILE, UN1Ţ1-VA t
Trăiască şi să se întărească
unitatea de nezdruncinat a între
gului popor în jurul partidului
if
Anul XI Nr. 1356 Duminică 3 mai 1959 4 pagini 20 bani j
O puternică manifestare
Sărbătorirea zilei de 1 Mai Ziua de 1 Mai — sărbătorită cu entuziasm şl bucurie în întreaga noa stră regiune — a constituit o puter- Siderurgiştii şi constructorii
în oraşul Deva nică demonstraţie de ataşament a oa menilor muncii faţă de Partidul Alun citoresc Romîn, conducătorul încercat hunedoreni, raportează
al poporului nostru, faţă de guvernul Republicii Populare Romîne. Ea a constituit o manifestare a solidarităţii noi succese în producţie
...Zorii zilei abia s-au revărsat peste îşi fac apariţia conducători ai organi internaţionale a celor ce muncesc, o. vie demonstraţie a încrederii oameni lor muncii în biruitorul steag al mar-
oraşul îmbrăcat sărbătoreşte. Anima zaţiilor de partid şi de stat, repre xism-leninistnului, o manifestare a dra gostei lor faţă de gloriosul Partid Co munist al Uniunii Sovietice, delaşa- Dimineaţă senină . şi caldă. Hune firmă tot mai mult în lupta pe'nfriî
ţia ce urma să ia amploare a !ost ştir- zentanţi ai oamenilor. m uncii'din ora meniul de frunte al mişcării comuniste internaţionale. doara, cetatea oţelului şi a fontei, a socialism şi .pace, despre succesele cu
nită de o fanfară care a străbătut şele Deva şi Simeria. Tov: I. Copin- îmbrăcat tradiţionala haină sărbăto care lagărul socialist, în frunte cu
sîrăzile principale, inlonind marşuri şi deanu, secretar al ConW. m lu i regional Ziua de 1 AAai în regiunea no astră, ca şi in întreaga ţară, a fost o nianiîestare a păcii, a prieteniei şi rească de 1 Mai. Drapele roşii şi-tri Uniunea Sovietică, întîmpină această
dntece revoluţionare. In scurt timp, sindical, a declarai deschis mitingul colaborării intre popoare, a prieteniei şi colaborării frăţeşti între poporul romîn şi popoarele marii familii a ia colore, lozinci, ghirlande de fiori şi măreaţă sărbătoare.
strada „Dr. Peiru Groza“ a fost inun oamenilor muncii din oraşul Deva, şi gărului socialist. Puternicele demonstr aţii ce au avut loc, au reflectat frăţia de nedesfăcut între poporul romîn şi verdeaţă; tablouri înfăţişînd clasicii
a dat cuvmtul tov. David Lazăr, se minorităţile naţionale, unitatea de nez druncinat a întregului popor în jurul partidului şi guvernului, dorinţa fier- marxism-leninismului, conducători de- Vorbind despre succesele oamenilor
dată de mulţimea, de oameni care binte a oamenilor muncii de a participa cu trup şi suflet ta traducerea în viafă a politicii partidului şi guver- muncii din oraşul Hunedoara, tov. Aron
nuiui nostru.
a ţinut să patricipe la mitingul şi de
Cu prilejul zilei de 1 .Mai oame nii muncii din regiunea noastră au raportat cu mîndrie partidului şi gu-
monstraţia închinată zilei de 1 Mai. cretar al Comitetului regional al P.M.R. vernului succesele lor obţinute în ma rea operă de. construire a socialismului în scumpa noastră patrie, manifes- partid'şi de stat din . ţara constructo Colceriu a relevat abnegaţia şi entu-
...Ora 9,30. Fanfara intonează Imnul Hunedoara, care a vorbii despre în tîndu-şi totodată hotărîrea fermă de a obţine noi şi măreţe succese pe drumul fericirii şi al progresului. rilor comunismului, din patria noastră . ziasmul cu care siderurgiştii, construc
de stat al Republicii Populare Romînc. semnătatea internaţională a zilei de şi din alte ţări prietene, se văd pre torii şi ceilalţi oameni ai muncii, tra
In balconul Sfatului popular regional l Mai. tutindeni. Străzile oraşului, care stră duc în viaţă hotărîrile plenarei C.C. al
lucesc în bătaia razelor soarelui, sînt P.M..R. din noiembrie 1958 şi ale Con
inundate de oameni. Din loc în loc, din ferinţei regionale de partid.
CuDÎntarea In tribuna oficială din Piaţa buchete de flori celor prezenţi Prin fala tribunei trec mun plinii Ie megafoanelor se revarsă melo Mitingul ia sfîrşit în entuziasmul ge
diile săltăreţe transmise de posturile neral al mulţimii care scandează lo
David Lazăr Unirii, iau loc tovarăşii Petru in tribuna oficială. citorii constructori ai T.R.C.L.H. noastre de radio. îmbrăcămintea multi zinci despre 1 Mai, despre prietenia
coloră a oamenilor, glumele şi rîsul romîno-sovietică, despre partid — con
Furdui, prim-secretar al Comi- In piaţă se face linişte. Es Ei. raportează că în cinstea' zi- care însoţesc fiecare grup, veselia care ducătorul înţelept. al . poporului nostru
stapîneşte peste tot, întregesc acest mi pe drumul socialismului. Coloanele de
secretar al C o m itetu lu i regional de partid tetului regional de partid, David chipa de dansuri a Atelierelor lei de I Mai au dat in folosin- nunat tablou de viaţă,- de sărbătoare. demonstranţi se aşează apoi în ordine,
Ih marele ¦combinat ăl siderurgiei ro- şi în acordurile marşurilor cîhtatc de
Lazăr şi Andrei Cervencovici, C.F.R. Simeria execută cu mul- ţă peste 60 de apartamente. In mîneşti, la Întreprinderea de construc fanfare, pornesc.către Piaţa Libertăţii.
ţii siderurgice, la staţiunea de utilaj
Oameni ai muncii din oraşul spectrul foametei şi a şomajului. Mi secretari ai Comitetului regional tă măiestrie o suită de dansuri coloană se văd fruntaşii în inun greu, la fabrica de. pîlne, în şcoli şi Demonstraţia
Deva, lioane de şomeri, totali şi parţiali, din la spitale, pretutindeni; oamenii mim-' •»
Statele Unite ale Americii şi din ce de partid, Diimitru Dejeu, pre- populare romîneşii. îşi face a- că Ludovic Peter, Vasile Buş- cii se adună, •formează coloane, apoi La tribuna oficială din Piaţa.Libert
Dragi tovarăşi şi tovarăşe! lelalte ţări capitaliste, întîmpină săr se îndreaptă spre noua piaţă a ora taţii au luat loc tovarăşii Aurel Bul
bătoarea internaţională a proletaria şedintele Comitetului executiv pariţia apoi, coloana masivă a nic, losif Tandori şi alţii. ' şului. in piaţă, locurile dinainie sta gărea, secretar al Comitetului regional
Urmînd vechea noastră tradiţie tului în condiţiile unei aspre mizerii. bilite, sînt ocupate rînd pe rînd de de partid, Aron Colceriu, prim-secre
muncitorească, ne-am adunat azi, in al Sfatului popular regional, - muncitorilor, inginerilor şi teh- Careie alegorice, graficele şi mulţime. De sus, de Ia tribună, piaţa tar al Comitetului orăşenesc de par
prima zi a lunii, mai, să sărbătorim Oamenii muncii din lumea întreagă, are aspectul ¦unei mări care se agită tid; Nicolae Gătană, director generai
ziua solidarităţii internaţionale a ce a arătat în continuare vorbitorul, săr loan Ardeleanu, Rudolf Balazs, nicienilor de la complexul C.F.R. panourile purtate de muncitorii şi deasupra căreia, freamătă sutele de a! Combinatului siderurgic-Hunedoara,
lor ce muncesc, ziua unităţii de ac bătoresc ziua de 1 Mai uniţi sub mă drapele roşii. arh. Alexandru Gogan, director gene
ţiune a oamenilor muncii de pretu reţul steag al marxism-leninismului, al Carol Szabo . şi Sabin Bntici, Simeria. Acest harnic colectiv întreprinderii de industrie lo ral al I.G.S. Hunedoara, Alexandru
tindeni în lupta pentru pace şi pro cărui triumf îşi găseşte întruchiparea Mitingul Fareaş, preşedintele Consiliului sindi
gres social. In succesele istorice ale mişcării co membri ai biroului Comitetului raportează că in întrecerea so- cală „1 Mai“ şi ai organizaţii- cal raional, ing. Mircea Ramba, şe
muniste şi muncitoreşti internaţionale. Freamătul mulţimii încetează. Un ro ful grupului de şantiere-montaj-insta-
Cu ocazia acestei măreţe sărbă Marxism-leninismul este mai puternic regional de partid, Aurel Cioaca, cialistă iniţiată în cinstea marii ţ0r comerciale locale, oglindesc pot de aplauze întîmpină pe conducă laţii nr. 2 de la laminorul de 650 mm:
tori a omenirii muncitoare, in nume ca oricînd. El şi-a dovedit capacitatea torii de partid şi de stat din oraş, care Cdrnel Pldşa, inovator la laminorul de
le Comitetului regional al Partidului de a rezolva in mod creator proble directorul Atelierelor C.F.R. Si- sărbători şi-a realizat planul creşterea continuă a producţiei îşi. fac apariţia în tribună. Este ora 800 mm. G. S. Hunedoara, Teodor Mă-
Muncitoresc Romîn Hunedoara şi al me noi pe care le pune viaţa. Expe 10. Fanfara intonează „Internaţiohala". lancea, maistru constructor I.G.S. Hu
Comitetului executiv al Sfatului popu rienţa îndelungată a mişcării munci tneria, Martin Gombo, muncitor producţiei globale în proporţie bunurilor de larg consum, a ni Apoi, ia cuvîntu! tovarăşul Aron Gol- nedoara şi alţii.
lar regional, vă transmit, dragi to toreşti determină partidele clasei mun ceriu, prim-secretar al Comitetului oră
varăşi, un fierbinte salut şi vă feli citoare să lupte neabătut împotriva la întreprinderea „1 Mai", Va- de 102,5 la sută şi a redus pre- velului de trai al oamenilor şenesc . de partid Hunedoara. El vor Demonstraţia oamenilor muncii din
cit călduros pentru realizările de sea oportunismului de orice nuanţă, în mod beşte miilor de oameni ai muncii pre oraşul Hunedoara este deschisă de gă<r-
mă obţinute în lupta pentru construi deosebit, împotriva revizionismului. Cu sile Dan, directorul Teatrului de ţul de cost cu peste 6 la sută. muncii. Coloana manifestanţilor zenţi .la miting despre însemnătatea
rea socialismului în patria noastră. bucurie se poate constata, cu prile internaţionala a zilei de 1 Mai, despre A4IRCEA NEAGU ~
jul acestei sărbători, faptul că în ciu stat de estradă Deva, loan Mo- Priritre cei care au adus o con este continuată de salariaţii in solidaritatea clasei, muncitoare inter
Referindu-se la drumul parcurs de da tuturor încercărilor reacţiunii de a naţionale care devine tot mai puter GH. PAVEL
mişcarea muncitorească internaţională lovi în partidele comuniste şi munci za, medic la Spitalul unificat din tribuţie deosebită in întrecere, stituţiilor administrative şi ale nică şi care, de fiecare t Mai, se a-'
în cei 70 de ani de la proclamarea toreşti, prestigiul şi influenţa lor au (Continuare In pag. 3-a)
zilei de 1 Mai, tov. David Lazăr a sporit în toate ţările. Partidele comu Deva şi alţii. s-au remarcat muncitorii Petru unităţilor sanitare.
arătat că gloriosul bilanţ al celei de-a niste obţin progrese însemnate în lăr
70-a sărbătoriri a zilei de 1 Mai, do girea unităţii de acţiune a clasei mun Fanfara şi corul complexului Danciu, loan Florea, Ilie Va- Un colorit "viu 'de costume,,
vedeşte creşterea uriaşă a forţei poti- citoare, în colaborarea cu toate forţele
tico-economice a sistemului mondial democratice. C.F.R. Simeria intonează mar siu, loan Crişan şi alţii. Carul trupuri elastice şi puternice re
al socialismului, care repurtează an de
an noi victorii fn lupta pentru pace, Prin lupta unită a sutelor de milioa şuri şi cîntece revoluţionare în lor alegoric redă fidel atmos prezintă imaginea tineretului
democraţie şi socialism, şi accentua ne de oameni de pe glob, guvernele
rea declinului economic şi politic al puterilor occidentale pot fi silite nu acordurile cărora îşi fac apari fera dintr-un atelier de cazan- nostru viguros şi oţetit. Se de
lagărului capitalist, ros de contradic numai să ducă tratative, dar ceea ce
ţiile de neînlăturat ale sistemului său, este mai important — să facă în aşa ţia in faţa tribunei oficiale pri- gerie. Ţăcănitul puternic al pis- filează pe colective, ceea ce ilus
merge spre destrămare. fel ca tratativele să fie rodnice şi să
ţină seamă de cele mai fierbinţi dorin mii manifestanţi. Sînt gărzile ¦tonului de nituit atrage atenţia trează noua organizare a mişcă-
Istorica chemare a lui Marx şi En- ţe ale popoarelor.
g e ls : „Proletari din toate ţările, uni- muncitoreşti, create şi călite în tuturora. rii sportive iniţiată de partid şi
ţi-vă", trăieşte în inimile şi conştiin Subliniind realizările obţinute de oa
ţa muncitorilor de pretutindeni, mai menii muncii din ţara noastră în anii munca şi lupta pentru apărarea Atenţia mulţimii este atrasă guvern.
puternică şl mai vie ca oricînd. Uniţi regimului democraî-popular, tov. La
în jurul partidelor comuniste şi mun zăr a arătat că progresul realizai în cuceririlor revoluţionare ale po de coloana minerilor din loca E ora 12. Prin faţa tribunei LA PETROŞANI
citoreşti, cei mai înaintaţi muncitori dezvoltarea industrială a Rcmîniei este porului muncitor. Ele slnt for litate, care pentru succesele do- trec oamenii de ordine. Corul şi
din toate ţările lumii, mobilizează ma oglindit prin faptul că în ţara noa mate din muncitori de la strung, bindite în întrecerea socialistă, fanfara intonează Internaţionala, Cu multe zile înainte de 1 Mal, ora chisă de coleciivu! minei Lonea, co
sele largi fa luptă pentru triumful pă stră producţia anului 1938, s-a reali raboteze, forje şi cuptoare, oa au primit de curînd drapelul de cîntecul cunoscut azi în toate şul Petroşani a îmbrăcat haină de săr lectiv fruntaş în întrecerea socialistă
cii şi socialismului. zat în acest an la oţel în numai 63 meni adine devotaţi regimului exploatare fruntaşă pe ramură. ţările lumii, în toate limbile pâ- bătoare. In dimineaţa zilei de I Mai, pe bazin. Cu îndreptăţită mîndrie au
de zile, la construcţii de maşini in democrat-popular, deplin încre mintului. Apoi, cu o precizie ire Piaţa Victoriei a devenit neîncăpătoare purtat minerii Gheorghe Vancso, Geza
Sărbătorim ziua de 1 Mai 1959, sub 42 zile, iar la energie electrică în 60 zători în victoria socialismului, Acordurile fanfarei sînt în proşabilă, fanfara care încheie pentru miile de oameni ai muncii din Kopetin şi losif Zmida „Steagul roşu
semnul unor uriaşe succese repurtate zile. A crescut ritmul transformării in cauza dreaptă a păcii. soţite apoi ele un puternic zum demonstraţia oamenilor muncii oraşul Petroşani şi pentru delegaţiile de mină fruntaşă pe ţară în ramura
de comunitatea ţărilor care formează socialiste a agriculturii. Suprafaţa a- zet de motoare. Sînt autoca din oraşul Deva, trece prin faţa venite din localităţile Văii Jiului să cărbunelui brun", steag cucerit de mi
sistemul mondial ai socialismului, în gricolă pe care o ocupă azi sectorul Un grup compact de stegari mioanele Autobazei I.R.T.A. In tribunei oficiale în aplauzele participe la mitingul şi demonstraţia nerii de la Lonea, care şi-au depăşit
frunte cu marea ţară constructoare a socialist-cooperaiist şi de stat, este de trece în pas vioi, urmat de alte frunte se află autocamionul mulţimii. Demonstraţia a luat oamenilor muncii. cu 13.604 tone de cărbune sarcinile
comunismului — Uniunea Sovietică — cca. 8.400.000 ha., aproape 60 la sută grupuri purtind portretele mari „Zis-150“ condus de şoferul Vic sfîrşit. Începe tradiţionala ser de plan în primele patru luni şi au
sub semnul unirii tot mai strînse a oa din totalul suprafeţei agricole a ţării, lor dascăli ai proletariatului in tor Marian, fruntaş in mişca bare cbnpenească, care a durat Este ora 9,30. La tribună, în Piaţa economisit peste 600.000 lei la preţul
menilor muncii din toate ţările, în ceea ce arată că sarcina trasată de ternaţional şi ai conducătorilor rea sutamiistă. El a parcurs cu pină seara tîrziu. Victoriei, iau loc tovarăşii Samoilă de cost. in mijlocul lor minerii de
luptă pentru pace, democraţie şi Congresul al 11-Iea al Partidului Atun- partidului şi guvernului nostru. acest camion 497.000 km. fără Momeu, secretar al Comitetului regio la Lonea au purtat de asemenea stea
socialism. Perspectlveile însufleţite are citoresc Romîn, privind precumpănirea reparaţii, economisind materia nal de partid Hunedoara, loan Barna, gul de mină fruntaşă pe Valea Jiului
deschise de Congresul al XXI-lea al ...Primăvara inundă piaţa. prim-secretar al comitetului raional de şi casca de aur a tehnicianului, trofee
P.C.U.S., numit pe drept cuvînt Con (Urmare In pag. 3-a) partid, Gheorghe Şulea, preşedintele cucerite în întrecerea socialistă în cin
gresul istoric al constructorilor comu Sînt pionierii. Trec în sunete de le, carburanţi şi lubrefianţi în C. ARMEAN sfatului popular raional, Petru Tacob, stea zilei de 1 Mai.
nismului, luminează calea de luptă a preşedintele consiliului sindical raio
trompete. Cu citeva zile în ur valoare de peste 200.000 lei. I. MANEA nal, conducători ai întreprinderilor eco Minerii Pelrilei ai. demonstrat ra-
nomice din raion, muncitori fruntaşi in porlind partidului că au pus la dispo
mă, ei au sărbătorit primul de producţie. Mitingul a fost deschis de ziţia economiei naţionale peste plan
tov. Gheorghe Şulea. A luat apoi cu- 12.087 tone de cărbune şi au econo
ceniu de existenţă a organiza CITIŢI ÎN PA G IN A 4-a vîntul tov. loan Barna. misit 823.000 lei la preţul de cost.
ţiei lor pioniereşti, care îi edu Purtind un grafic sugestiv, care arăta
A urmat demonstraţia oamenilor ritmicitatea creşterii producţiei şi pro
că în spiritul dragostei faţă de ® Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală. muncii. După defilarea pionierilor şi a ductivităţii muncii la mina lor, aşa au
gărzilor muncitoreşti, au trecut prin faţa trecut prin faţa tribunei minerii de la
patrie şi popor. Printre ei se re • Oamenii muncii din lum ea întreagă au sărbătorit ziua tribunei, viu ovaţionaţi, harnicii mineri Uricani. Ei sînt mîndri că din aba
marcă pionierii şcolii medii mix al Văii Jiului. Coloana a fost des- tajele lor cocsarii de la Hunedoara au
te cu limba de predare maghia de 1 Alai: i
ră, care, în cinstea zilei de 1
Mai, au colectat peste 5.000 kg. — Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii
de fier vechi. Din coloana lor din Moscova;
se desprinde un grup care oferă
— R. P. Polonă ¦ — R. P. Chineză i
— R. P. Bulgară; — R. Cehoslovacă.
proletariatului şi sporeşte nădejdea o- primit de la începutul anului peste
menirli în triumful cauzei păcii şi so plan, 12.268 tone cărbune. Minerii de
cialismului. In U.R.S.S., comunismul la Uricani au economisit, de aseme
— visul de aur al omenirii — va nea, mai bine de 420.000 lei la pre
deveni fapt împlinit în deceniul ce ţul de cost.
urmează.
Au trecut apoi în coloane nesfîrşite
O uriaşă înrîurire vor exercita asu minerii de la Vulcan, Lupeni, munci
pra omenirii şi în viitor, succesele ţă torii preparaţiei Lupeni şi minerii din
rilor socialiste a căror economie şi Aninoasa, veniţi să raporteze partidului
cultură înfloreşte, iar nivelul de trai succesele lor şi să-şi exprime hotărî
al oamenilor muncii creşte continuu. rea de a munci mai bine pentru a dez
volta succesele obţinute pînă acum.
Cu totul altfel arată tabloul lumii
capitaliste. De la un capăt fa altul al Coloanei minerilor i-au urmat apoi
lumii capitaliste, căreia proletariatul muncitorii din celelalte întreprinderi.
i-a hotărît pieirea inevitabilă, răbuf
nesc contradicţiile de neînlăturat. Spo Impresionantă a fost de asemenea
resc disensiunile între grupurile mo coloana studenţilor Institutului de mine
nopoliste, se adîncesc neînţelegerile în din Petroşani. In rîndurite tor au mers
tre ţările componente ale lagărului ca la braţ cu studenţii romîni, studenţi
pitalist, dictate de interesele anumitor vietnamezi, chinezi, bulgari demon-
grupuri financiare şi sporeşte exploa strînd şi prin aceasta unitatea de ne
tarea maselor de oameni ai muncii. zdruncinat care există între muncitorii
Ruinarea maselor de muncitori şi ţă din toate ţările.
rani prin restrîngerea continuă a pro La Petroşani, precum şi în toate lo
ducţiei civile în favoarea producţiei de calităţile- Văii Jiului, in după-amiaza
război, adînceşte criza economică şi zilei au avut loc la cluburile munci
sporeşte gradul de pauperizare a ma toreşti festivităţi şi programe artistice
selor, ameninţtndu-le permanent cu Aspect de la mitingul din Petroşani, Piaţa Victoriei. Trec gărzile muncitoreşti din Valea Jiului. închinate zilei de 1 Mai.