Page 10 - 1959-05
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Np. 1358
MWMWJftStetafrvL:-’' ta^Jl&aSiliRlaLa^iaiik^^tdagüüüié^afflüüax^aga^^
amrw:.!.33a » j r o iaaB »-. . : j g ş a ^ . y 0 a y ^ :.4
Reducerea preţului de cost al cărbunelui 1/—•/—'/—'/—1/—>r-*r-»r“1 r-' r“*
„NUMAI PE BAZA CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUN- J
CCil SI A REDUCERII PREŢULUI DE COST POATE FI ASI- j
L GURATA CREŞTEREA ACUMU LARILOR SOCIALISTE ŞI RI- j
sarcină Impopfiiffi i mlurlSiP Vieo [• DICAREA CONTINUA A NIVE LULUI DE TRAI. ESTE CON- 1
CGLÜDENT A SE ARATA CA IN ANUL 1959, REDUCEREA ^
L PREŢULUI DE COST CU UN PROCENT IN INDUSTRIE, ]
L TRANSPORTURI SI CONSTRUCŢII ECHIVALEAZĂ CU O
[.ECONOMIE DE CIRCA 570 MILIOANE LEI“. -j
V A ^/iA iV W V pv\^<v. »^^AA/WvA<^AAA?VV^/WV^^ ^MA^V^AAAAIVWV^ANWWWVWVWV^^ L (Din expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu- -j
apucam L Dej la şedinţa plenară a G.G. al P.M.R. din 26— 28 Ţ
L noiembrie 1958).
Răspunzînd chemării celor 8 întreprinderi din Capitală, colectivele de muncă ale sectoarelor carbonifere uJ w>l—I>--I•_/I i Ji_! wJ i /w.
din Valea Jiului s-au angajat să obţină economii în valoare de 13 milioane lei. O serie de exploatări mi m ăsurile adeptele r/% M ig im a n h n w a s a
niere ca Lonea, Petrila, Vulcan şi Uricani au reuşit să realizeze economii la preţul de cost în valoare de
2.343.000 Iei. Altele însă, ca Lupeni şl Aninoasa, au depăşit cu peste 4.500.000 lei preţul de cost, în mare Din cele 13 Calitatea cărbuneobiective impor
parte datorită sumelor importante pe care le-au plătit drept penalizări pentru calitatea necorespunzătoare a
cărbunelui.
Pentru a vedea felul în care a fost îndeplinit pînă acum acest angajament, redacţia ziarului nostru a milioane lei, cît D. ROTARU tante. In prima poate
solicitat părerea unor tovarăşi cu munci de răspundere din cadrul exploatărilor miniere din Valea Jiului. s-au angajat să preşedintele comitetului jumătate a lu
economisească de întreprindere — mina Lupeni nii mai vom or
Publicăm mai jos cîteva din scrisorile sosite. j exploatările car ganiza o consfă
bonifere din Va tuire pe tema ca In primul tri însoţit de sepa
lea Jiului în răspunsul dat che lităţii cărbunelui la care vor par mestru al anului DAN GOGOTA rarea manuală a
Preocuparea principală a mării celor opt întreprinderi din ticipa muncitori, tehnicieni şi in în GUl'S, la ex- inginer şef la Exploatarea minieră şistului, cărbu
nele extras de
Gapitală, o parte însemnată îi re gineri în vederea stabilirii cau ploatarca minie Aninoasa ele ar fi avut
ră Aninoasa pre
vine colectivului exploatării noa zelor pentru care procentul de
ţul de cost al un eonţinut de
organizaţiei noastre de bază stre carbonifere. Am reuşit noi să steril în cărbune este atît de ri
cărbunelui a fost depăşit cu şist mult mai redus, inîluen ţind
ne achităm de sarcinile avute dicat. Gu acest prilej va fi al
15,82 lei pe tonă, dintre care în mare măsură situaţia pe în
în această direcţie în cele patru cătuit un plan de măsuri, pe ca
8,10 lei se datoresc penalizărilor treaga exploatare.
luni care s-au scurs? Bilanţul re însă ne angajăm să-l punem
Atenţia noastră principală es cu mult depăşit. Comitetul de la calitate. Să vedem mai întîi @ît priveşte sectorul II, care
te îndreptată spre . folosirea tu partid, conducerea administrati primului trimestru, ne arată că cu adevărat în aplicare. De
turor posibilităţilor care ar face DUMITRU VASGUL vă a minei şi comitetul sindical care sînt cauzele. exploatează în straturile 13 şi
ca preţul de cost al cărbunelui secretar al organizaţiei de bază au organizat chiar în primele n-am reuşit. Dacă preţul de cost asemenea, pentru intensifica
să fie din ce în ce mai redus. zile ale lunii cîteva consfătuiri Aş vrea să menţionez de la 15, straturi sare au un Gonţinut
In adunările generale ale or nr. 1 mina Uricani pe fiecare schimb, în care a fost al cărbunelui a fost depăşit pe rea alegerii sterilului, vom
ganizaţiei de bază, în consfătui arătată starea proastă de lu început ‘că atît în trimestrul tre mare de steril, însă a Găror in
rile de producţie, precum şi în conducerea minei a luat mă cruri : procentul de cenuşă ad primul trimestru cu peste 8 lei instrui comitetele de secţie pen
cercurile şi cursurile învăţămîn- sura bine venită ca lemnul de mis era depăşit cu 3,3 la sută. cut, cît şi în luna aprilie, noi tercalaţii nu permit în aceeaşi
tului. de partid, se explică tutu armare să fie tăiat la dimensiu pe tonă, dacă abia la jumătatea tru ca acestea să activizeze în
ror celor care participă la ex nile cerute de condiţiile fiecă Opinia de masă ce s-a creat am exploatat cărbune în condi măsură puşearea selectivă, ar
tracţia de cărbune, legătura ce rui abataj şi să fie trimis la în sprijinul îmbunătăţirii conti lunii aprilie ara reuşit să ne a- trecerea socialistă punîn’d ca o-
există între costul cărbunelui acele locuri de muncă pentru nue a calităţii, s-a dovedit deo ţii de zăcămînt cu totul deose fi putut totuşi să micşoreze!,
nostru şi bătălia pe care o dau care a fost tăiat. De asemenea, sebit de eficace. Chiar în prime chităm de datorie în ceea ce pri biectiv de bază calitatea cărbu
muncitorii din ramurile cărora organizaţia de bază a studiat le zile după aceea, procentul de bite decîţ acelea pentru care a cantitatea de cenuşă din eărbUf
le livrăm cărbunele, pentru re- posibilităţile de recuperare a li cenuşă a scăzut sub cel admis. veşte îndeplinirea planului de nelui. Dintre obiectivele întrece
ducera preţului de cost al pro nei părţi din lemnul intrat în Dacă lucrurile vor continua să fost fixat b’aremul de cenuşă. nele extras alegînd cu mai mul
duselor lor. armătură si a recomandat mem- meargă tot aşa de bine, mina producţie, o mare vină o au şi rii nu va lipsi desigur obţinerea
noastră nu numai că nu va plă De asemenea, pentru faptul că tă conştiinciozitate şistul vizi
Un merit al organizaţiei noa Din experienfa ti penalizări, ci va primi chiar organele sindicale. de economii la materiale. In ve
stre de bază este acela că în bonificaţii aşa cum s-a întim- sîntem nevoiţi să ţinem cărbu bil în abataje şi pe transpor
munca de convingere a mineri fruniaşiior plat şi lunile trecute şi asta va Gătre sfîrşitul lunii ianuarie, derea reducerii consumului speci
lor pentru sporirea producţiei influenţa în mod pozitiv asu comitetul de întreprindere a ţi fic de aer comprimat, îi vom nele în stoG datorită lipsei de toare.
şi reducerea preţului de cost al brilor şi candidaţilor de partid pra preţului de cost.
tonei de cărbune, nu s-a mulţu ca acolo unde este posibil, să nut o plenară lărgită cu toate antrena şi pe mecanici în între vagoane de la preparaţiă PetrU Conducerea exploatării în
mit să arate importanţa redu se răpească o parte din lemn. Acestea sînt doar cîteva as
cerii preţului de cost, ci a pus Astăzi, răpirea lemnului s-a pecte din eforturile colectivului comitetele de secţie unde princi cerea pentru cea mai bună reţea. la şi opririlor dese ale funicu- colaborare cu comitetul de în
accentul pe indicarea principa transformat într-un obicei în a- nostru îndreptate spre reduce
lelor căi prin care să se obţină batajele conduse de tovarăşii rea preţului de cost al cărbu palele probleme dezbătute au După cum se vede, ne-ăm pro larului, el se degradează şi se treprindere, sub îndrumarea co
aceasta. Victor Cîrciumaru, Stâncii Teo nelui. Ele se concretizează în
doreseu, Ioan Bria ş. a., fără ca cifre îmbucurătoare: în primul fost reducerea preţului de cost pus o serie de măsuri importan umezeşte. Acest fapt duce pe de mitetului de partid, au luat în
Datorită faptului că avem re aceasta să provoace accidente. trimestru, mina noastră a dat
partizaţi în fiecare loc de mun tona de cărbune cu 5,75 lei mai şi mai ales îmbunătăţirea cali te. Acest lucru nu este însă su o parte la înrăutăţirea calităţii, ultimul timp o serie de măsuri
că şi în fiecare schimb cîţe /— 2 Un rol negativ în bătălia ieftină decît a fost planificat.
membri sau candidaţi, de partid, pentru reducerea preţului de tăţii cărbunelui. După această ficient şi rezultatele obţinute pî iar pe altă parte ridică preţul menite să dUGă lă îmbunătăţi
organizaţia de bază contribuie cost al cărbunelui este neglijen Colectivul nostru se va stră
în mod direct asupra creşterii ţa pentru calitatea cărbunelui, dui ca în întrecerea socialistă plenară, comitetele de secţii au nă acum sprijină această afir de sost prin utilizarea unei forţe rea calităţii cărbunelui. Aşa, de’
producţiei, calităţii, reducerea care ungQt-i se simte si la noi. cu celelalte exploatări carboni
trecut la instruirea grupelor sin maţie. Este necesar să se lichi de' muncă suplimentară, nece pildă, în şedinţele de produc
consumurilor de materiale şi e- Aşa se face că la începutul lu fere din Valea Jiului să obţină
nergie, asupra creşterii produc nii aprilie, procentul admis de dicale în ceea ce priveşte îm deze cu formalismul ce mai e- sară la descărcare şi reîncârcare. ţie, s-au prelucrat cifrele pre
tivităţii muncii. Comuniştii şt cenuşă la mina noastră a fost succese tot mai importante în
utemişţii au sarcini concrete, bunătăţirea calităţii. Tot în ur xistă în muncă. Planurile de mă Este indiscutabil că penaliză ţului de cost pe trimestru, ac-
precise, în direcţia îmbunătăţi lupta pentru a da patriei căr
rii muncii în fiecare abataj. ma acestei plenare, comitetele suri trebuie să fie traduse în rile la cenuşă ar fi fost cu mult centuîndu-se în mod deosebit
bune tot mai mult şi la un preţ
In legătură cu consumul de de cost cit mai mic. de secţii, împreună cu şefii1de fapte. mai mici dacă ar fi existat mai pe calitate.
exploziv pentru puşcare, orga
nizaţia d e . bază a dat ca sarci multă preocupare faţă de sepa La bandă colectoare, sub si
nă de partid artificierilor comu sectoare au hotărît ca maiştrii Sînt convins că dacă am fi rarea’ sterilului în abataje. Şi loz, s-a luat măsura de a se
nişti să supravegheze cu aten şi tehnicienii să urmărească muncit pe măsură posibilităţilor aici, mă refer mai mult la sec face separarea manuală a şis
ţie sistemul de batere a găuri mai atent alegerea sterilului la de care dispunem, dacă zi de zi toarele I, II şi IV.
lor. De cînd au primit această tului, direct de pe bandă. In a-
sarcină, artificierii comunişti
Vasile Coconet, Mardare şi al locurile de muncă. ne-ar fi preocupat problema re Sectoarele I şi IV, exploatează fară de aceasta, îneepînd de lă
ţii, caută să prindă momentul
cînd în abataje se face opera După cum se vede, începutul ducerii preţului ’de cost, bilanţul cărbune în stratul III, strat 1 aprilie, se fac probe de şist
ţia de batere a găurilor. Prin-
zînd acest moment, oi stabilesc, era promiţător. Dacă rezultate primului trimestru ar fi fost al cu intercalaţii mai groase de săptămînale pe sectoare. Şi aici,
împreună cu minerii, numărul
de găuri care urmează să fie le au fost însă altele decît cele tul. Pe viitor însă, lucrurile se steril, care permit puşearea se ţin să remarc că probele se iau
bătut, precum şi poziţia şi di
recţia lor pentru obţinerea unui scontate, înseamnă că mai de vor schimba. Golectivul nostru lectivă. Dacă conducerea aces conform unor procedee interne,
maximum de randament. Fără
îndoială că aici se ţine seama parte nu s-a muncit la fel de este hotărît să se ridice la înăl tor sectoare ar fi luat măsuri deoarece serviciul de resort al
de tăria cărbunelui şi de gro bine. ţimea sarcinilor şi va reuşi cu pentru aplicarea pe scară iargă combinatului nu ne-a făcut în
simea intercalaţiilor.
(Bonstatînd calitatea slabă a siguranţă acest lucru. I a acestui procedeu, bineînţeles că cunoscut procedeul STAS în
Economisirea materialului care să ne încadrăm.
lemnos este una din preocupă cărbunelui, am făcut împreună . zlES>~
rile principale ale organizaţiei cu conducerea exploatării — CE REPREZINTĂ GELE 4.644.000 LEI, SUMA CU GARE Deşi s-ău luat unele măsuri
de partid, conducerii administra prin luna februarie — o analiză A FOST DEPĂŞIT PREŢUL DE GOST LA EXPLOATĂRILE MI privind îmbunătăţirea calităţii
tive a sectorului şi a comitetu a cauzelor care au dus aici. Gu cărbunelui, totuşî mai avem în
lui de secţie sindicală. Trebuie că multe de făcut. Va trebui ca
să spun că în această direcţie, acest prilej s-au luat din nou NIERE LUPENI SI ANINOASA. pe viitor să punem un accent
mai mare pe puşearea separată
măsuri, s-a întărit mult corpul ă intercalaţiilor groase de ste
ril din stratul III. *
Sarcina a fost îndeplinită de control; inginerii şi tehnici-,
(Eonducerile tehnice ale sec
enii au primit sarcini precise în toarelor şi maiştrii vor trebui să
vegheze ca puşearea să se facă
privinţa urmăririi mai atente cu un număr corespunzător de
găuri, pentru a nu sfărîma roca
Printre sarcinile trasate de Gonfe- tit este şi faptul că în cursul primu a alegerii şistului din cărbune. prea care şi a face imposibilă
rinţa regională de partid minerilor lui trimestru s-au obţinut importante separarea sterilului. De aseme
Văii Jiului este şi aceea de a reduce economii de material lemnos. Gu toate acestea, calitatea a
costul fiecărei tone de cărbune extras continuat să lase de dorit, iar
cu 3 lei. Şi productivitatea muncii a crescut penalizările plătite s-au ridicat
în acest timp, ceea ce a contribuit la la sume destul de mari. Iată de
Colectivul de muncă de la Vulcan, reducerea preţului de cost. ce se poate şi trebuie să se tra
care s-a preocupat de îndeplinirea a.
cestei importante sarcini, a reuşit să De asemenea, datorită preocupării gă concluzia că nu s-a făcut nea, va trebui să ne orientăm
reducă preţul de cost al cărbunelui cu minerilor pentru îmbunătăţirea cali
4,21 lei pe tonă. Factorii care au con tăţii cărbunelui, penalizările au fost încă totul pentru remedierea ă- spre extinderea iluminatului fix
tribuit la obţinerea acestui succes au reduse de la 4,47 lei pe tonă, cît s-a
fost mai mulţi. In primul rînd trebuie plătit în anul 1958, la 1,84 lei pe cestei deficienţe, (somrfetul de în abataje şi la' punctele de
amintită hotărîrea luată de conducerea tonă. E un succes, însă nu deplin.
minei Vulcan ca bonurile de materiale Dacă s-ar fi redus complect penaliză întreprindere este vinovat şi pen încărcare. Mă refer mai mult
să fie aduse la raport în fiecare di rile pentru calitate, economiile la pre
mineaţă de către şefii de sectoare, ţul de cost ar fi fost şi mai mari. tru faptul că lasă prea mult o la abatajele din stratul III, ca
pentru a fi discutate cu şeful exploa
tării. Această măsură are drept scop Colectivul minei Vulcan a luptat problemă atît de importantă nu re sînt de mare productivitate.
pentru reducerea preţului de cost şi
o mai bună gospodărire a materiale străduinţele sale. au fost încununate mai pe seama comitetelor de Aceasta', pentru a face posibilă
lor şi deci economisirea lor. Ca o do de succes. Se impune însă ca şi pe secţii. alegerea manuală a şistului vi
vadă că măsura este bună, este însuşi mai departe să muncească la fel de zibil în bune condiţiuni.
faptul că s-au redus cheltuielile la bine şi mai ales sa insiste mai mult Şi consumul specific de aer
materiale mărunte de la 2,40 lei pe asupra îmbunătăţirii calităţii cărbu comprimat a fost cu mult depă Sînt convins că la mina Ani
tonă la 1,12 lei pe tonă, în primul tri nelui pentru ca rezultatele obţinute să şit. Principala cauză în această noasa, calitatea cărbunelui poa
mestru al acestui an. Demn de amin fie din ce în ce. mai mari. direcţie este proasta întreţinere te fi îmbunătăţită. Prin efortu
a reţelelor. Dacă şefii de sec rile comune ale întregului co
D. LUCA lectiv de mineri, tehnicieni şi
corespondenl toare ar fi urmărit cu mai mul
ingineri, îndrumaţi de comite
tă competenţă această proble
tul de partid, vom ajunge ca
mă, rezultatele ar fi fost altele.
pînă la sfîrşitul anului, să ob
in vederea îmbunătăţirii si
ţinem rezultate din ce în ce mai
tuaţiei existente, comitetul de în
bune în lupta pentru reducerea
treprindere şi-a propus cîteva
preţului de cost ab cărbunelui.
CE SE POATE OBŢINE DIN CELE 2.343.000 LEI, CARE In ultimii ani, minerii Văii Jiului fantă şi corespunzătoare. De aseme dlcioase forme de control penfru ca ploatări mai sînt încă lipsuri în a- milefeie sindicale, sub îndrumarea or
REPREZINTĂ ECONOMIILE R EALIZATE LA PREŢUL DE au obţinut succese importante în nea, consumul mărit de energie se litate, aplicabile la toate minele din provizionarea brigăzilor şi sectoarelor ganizaţiilor de partid, vor trebui să
COST AL CĂRBUNELUI DE EXPLOATĂRILE MINIERE PE lupta pentru sporirea producţiei de mai datoreşte şi depăşirii pianului de Valea Jiului, şi prin indicarea unui cu lemne de dimensiuni corespunză ia măsurile de rigoare în vederea
TRILA, LONEA, VULCAN SI URICANI. cărbune. Productivitatea muncii a cres rambleu pe combinat, Aceasta însă, sislem general de retribuire a şistu toare şi că răpirea armăturilor în a- aplicării şi extinderii iniţiativelor noi,
cut simţitor. Bunăoară, în trimestrul nu înseamnă că au fost înlăturate lui ales în abataje de către brigăzi. bataje nu se face în măsură satis cum sînt cea a minerilor de la Ani
I al anului 1959, productivitatea mun complect vîrfurile de sarcină la ex De asemenea, conducerea combinatu făcătoare. noasa : „o tonă de cărbune peste
cii pe combinat a crescut cu 5 Ia su ploatări şi că utilajele funcţionează lui, avînd cunoştinţă de faptul că la plan de fiecare om, în fiecare sch mb
tă faţă de cea obţinută în anul 1958, peste tot la capacitatea lor nominală. mina Aninoasa în siloz se află veşnic Cît priveşte consumul de material şi cea a brigăzii lui Nicolae Guţă
şi cu 12 la sută faţă de cea obţinută o cantitate apreciabilă de cărbune exploziv, deşi în anul acesta nu s-a de Ia mina Lupeni: realizarea a cel
în 1957. Aceasta, ca urmare a apli Cîi priveşte cheltuielile de secţie, (cca. 2.000—3.000 tone), care se de stabilit un consum specific, s-a cons puţin 100 m.l. pe lună Ia lucrările
cării pe scară tot mai largă a ini care se datoresc aproape în întregime gradează şl se umezeşte din cauza tatat totuşi o depăşire simţitoare fa de înaintare în steril, iniţiative me- )
ţiativelor noi în procesul de produc penalizărilor ia calitate, aici preţul opririlor repetate şi de lungă dura ţă de aceeaşi perioadă a anului tre nite să ducă la sporirea considera- J
ţie, şi a extinderii mecanizării în a- de cost a fost depăşit cu 3,42 lei pe tă ale funicularului, precum şi a lipsei cut. Fără îndoială că aceasta se bilă a productivităţii muncii. De a- )
bataje şi pe galerii la toate exploa tona de cărbune. de vagoane de la preparaţia Petrila, datoreşte şi utilizării lor nera semenea, va trebui să fie extinsă în r
tările. nu a luat nici o măsură. ţionale. De pildă, în primele luni foată Valea Jiului iniţiativa brigăzii /
Numai două exploatări: Aninoasa ale anului, consumul specific de ma lui Ioan Compodi de la mina Lonea : ?5
Cu toate că în trimestru) care s-a şi Lupeni, de altfel singurele care nu Deşi la consumul de materiale în terial exploziv la mina Aninoasa a realizarea unei economii la preţul d? )
scurs productivitatea muncii planifi şi-au realizat preţul de cost, au în general s-a realizat o depăşire a fost cu mult depăşit, iar penalizările cost de ce! puţin 2 lei pe tona de f
cată a fost depăşită cu 1,2 ta sută pe registrat prin penalizările la calitate preţului de cost foarte mică (0,08 lei la cenuşă au fost de asemenea apre cărbune, o iniţiativă deosebit de va- )
combinat, totuşi preţul de cost pe cite o depăşire de 8,10 lei şi respec pe tonă), merită totuşi să ne oprim ciabile, ceea ce însemnează că în loroasă, care aplicată la cîteva bri
tona de cărbune nu a putut fi reali tiv 7,50 lei pe tonă. puţin asupra ei. fronturile de lucru s-a puşcat cu un
zat. El a fost depăşit în special la număr de găuri mai mare decît cel găzi de la aceeaşi exploatare, a dat )
două elemente: energie şi .cheltuieli Este incontestabil că cele două ex fn trimestrul [ al anului 1959, pe necesar, făcîndu-se totodată imposi
de secţie. ploatări au înfruntat în decursul a- combinat, s-a realizat un consum de bilă separarea manuală a şistului. A- cele mai bune rezultate.
cestui trimestru unele greutăţi, exploa- material lemnos de 46,5 tn.c. pe mia ceastă s’tuaţie se întîmplă însă şi la
Depăşirea consumului de energie tînd strate cu intercalaţii mari de ste de tone de cărbune, cu 4 m.e. mai alte exploatări. Ea trebuie urmărită In afară de acesfea, va trebui să
cu un kivh pe tona de cărbune în ril, dar tot pe atît de adevărat este puţin decît în aceeaşi perioadă a a- cu toată seriozitatea atît de către se acorde o atenţie mărită îmbună
perioada amintită, a fost determina faptul că atît conducerile lor, cît şi con nului trecut. Acest fapt de bună sea tăţirii calităţii cărbunelui şi reducerii
tă de o serie de factori obiectivi.. Ast ducerea combinatului, nu au făcut mă constituie un progres remarcabil conducerile lor, cît şi de către con consumurilor specifice Ia materiale şi
fel, în primele două iuni, din cauza totul pentru evitarea acestei situaţii. şi este o urmare a extinderii armării ducerea combinatului. energie.
temperaturii atmosferice scăzute, au metalice şi în bolfari, în abataje şi
fost necesare cheltuieli suplimentare Bunăoară, conducerile exploatărilor galerii. Preţul de cost al cărbunelui din Astfel, la sfîrşitul anului 1959, co
de energie, prin punerea în funcţiune n-au luat toate măsurile pentru ca lectivele tuturor exploatărilor se vor
a compresoareior de rezervă, pentru separarea şistului să se facă în aba Faptul că în trimestrul trecut con Valea Jiului poate şi trebuie să fie
a se putea menţine o presiune cons- taje şi la locurile de încărcare, iar sumul planificat la lemn de mină a putea mîndri cu o producţie sporită
conducerea combinatului nu !e-a spri fost depăşit, denotă că la unele ex- redus. Pentru aceasta însă, conduce
jinit prin recomandarea celor mai ju- de cărbune, de bună calitate, şi la
rile exploatărilor, în colaborare cu co-
/wsywv./w\_. un preţ de cost cît mai redus.
w 'vw *»«,