Page 11 - 1959-05
P. 11
Nr. 1358 DRUMUL SOSIALISM U LUJ, Paşf. 3
a» oct
Fiecare membra şi candidat Unica culturala ic tnasâ c iiß e e te de La d m io -n ú p a fia d e
l i iciftafcrca nrapelor M ic u le
de partid cu sarcini concrete IM ai a oamenilor muncii din Deva
Zilele trecute au avut Iog la producţie. Participanţii la dis-
uzina „Victoria“ din Gălan a- cuţii au arătat că mai aţeş pro-
Partidul nostru este puternic prin planului de producţie pe anul 1959. dunări generale ale grupelor gramele artistice date ţie către
unitatea sa de voinţă şi de Desigur că aceasta nu este numai
acţiune, prin înalta conştiinţă şi ac sarcina agitatorilor, ci a fiecărui mem trebuie s-o ducă la îndeplinire. Cu cît sindicale în cadrul cărora s-a brigada artistică de agitaţie a
tivitate a membrilor săi. Pentru ca or bru şi candidat de partid. un membru de partid este mai pătruns
ganizaţiile de partid să-şi poată în dezbătut munca cultural-educa- secţiei turnătorie au popularizat
deplini roiul de conducători politici Un domeniu foarte important de ac de însemnătatea sarcinii pe care o are,
ai maselor, ele trebuie să se sprijine tivitate al organizaţiilor de partid, în tivă de masă desfăşurată de că pe fruntaşii în producţie şi me
în activitatea lor pe masa membrilor care trebuie atrase cadrele cele mai cu atît mai bine o îndeplineşte, mai cu
dc partid, aă-j antreneze pe toţi co bine pregătite şi mai devotate, este iniţiativă. De repartizarea sarcinilor tre organele sindicale, sub în todele lor avansate în muncă,
muniştii la realizarea sarcinilor ce stau cel al propagandei marxism-leninis- este strîns legat controlul executării
în faţa lor. mului. Pentru a putea să-şi ducă mun lor. Oricît de just ar fi repartizate drumarea organizaţiilor, de par combătînd, în acelaşi timp, aba
ca în bune condiţiuni, membrilor de sarcinile, dacă îndeplinirea lor nu este
Sarcina d,e partid este unul din mij partid cărora ii s-a încredinţat sar urmărită, controlată, ele se pot do tid. terile de la disciplina socialistă
loacele cele mai de seamă prin care cina grea şi de mare răspundere de vedi a fi formale şi rămîn de cele
organizaţia de partid îi antrenează pe propagandist nu trebuie să li se mai mai multe ori neîndeplinite. Lipsa con Referatele prezentate de către De asemenea, s-a scos în evi-
mem.brii şi candidaţii de partid în dea şl alte sarcini. trolului îndeplinirii sarcinilor are o in
lupta pentru înfăptuirea politicii parti fluenţă dăunătoare asupra educării co fiecare grupa sindicală au o- denţă faptul că •mulţi membri
dului, ii formează şi îi căiesc ca Sînt totuşi cazuri, cînd propagan muniştilor şi asupra activităţii orga
luptători politici activi. diştilor Ii se încredinţează numeroase nizaţiilor de partid, reduce capacitatea glindit felul cum s-au preocu: de sindicat din această grupă
sarcini. Aşa de exemplu, tov. Gheor- !or de luptă, dă naştere indisciplinei,
Repartizînd sarcini concrete comu ghe Speriosu, de la uzina „Victoria" delăsării. pat organele, sindicale de ridi- -sindicală, printre care tovarăşii
niştilor, biroul orgapizaţipi de bază Călan, are pe lingă sarcina
trebuie să pornească de la cunoaşte de propagandist alte 8—9 sar Experienţa practică a multor orga carea nivelului politic şi cultu- Ludovic Kelner, Francisc Vd-
rea tiotărîrilor partidului şl guvernu cini. Tovarăşul loan Stanciu de la în nizaţii de bază din regiune arată că
lui şi ale organelor superioare de partid, treprinderea „Ardeleana" Alba Iulia, în este bine ca atunci cînd se reparti ral al muncitorilor din secţiile rady, Tîrziu Vasile şi alţii, Zac
de la cunoaşlerea problemelor pe ca- afară de sarcina de propagandist are zează o sarcină, să se stabilească şi
e le ridică locul de muncă unde şi alte sarcini c a : responsabil al ga membrii din biroul organizaţiei de bază uzinei, au arătat activitatea parte din formaţiile de cor, <$an-
îşi desfăşoară activitatea. zetei de perete, preşedinte al consi care vor controla la faţa locului în
liului de judecată tovărăşească pe în deplinirea sarcinii respective. desfăşurată de către organiza suri, teatru etc.
In prezent, domeniul principal şi treprindere, preşedinte al unei comisii
cel mai larg pentru folosirea ener de control obştesc de pe lingă sfa O metodă bună de control, care torii de grupă w_ Pe ,Iîngă
giei şi iniţiativei comuniştilor este tul popular orăşenesc şi altele. Ase trebuie folosită în mod sistematic, este
munca pentru traducerea în viaţă a menea exemple pot fi date şi din alte aceea ca membrii de partid să ra şi delegaţii cul părţile pozitive,
sarcinilor puse de plenara C.C. a! întreprinderi. porteze în şedinţe de birou sau în a-
P.M.R. din noiembrie 1958, a Hotă- dunărlle organizaţiilor de bază despre turali din grupe membrii/ grupei
rîrilor adoptate de către Conferinţa In legătură cu primirea de candi felul cum şi-au îndeplinit sarcinile
regională de partid. Ţinînd seama de daţi de partid, comuniştilor li se pot primite. Aceasta are o mare valoare pentru mobili sindicale au ară
specificul fiecărui loc de muncă, or da sarcina să lămurească şi să spri educativă, face să crească spiritul de
ganizaţiile de bază din întreprinderi jine pe cei care şi-au exprimat do răspundere al comuniştilor. zarea oamenilor tat pă/în activi
pot da ca sarcină unor membri de rinţa să fie primiţi în rîndurile parti
partid — muncitori fruntaşi, ingineri, dului, să se ocupe de educarea unor Biroul organizaţiei de bază, ca or muncii la acti tatea editura 1-
tehnicieni — să studieze şi să ajute candidaţi etc. gan executiv al adunării generale,
la descoperirea şi folosirea rezervelor este obligat să informeze cu regula vitatea culturală a secţiilor, cît educativă a grupei mai sînt şi
producţiei în vederea creşterii produc Biroul organizaţiei de bază are da ritate adunarea generală a membrilor
tivităţii muncii şi reducerii preţului toria de a atrage pe comunişti la de partid despre felul cum a organizat şi la aceea ce se desfăşoară la unele lipsuri. Aşa, 'de exemplu,
de cost, să ajute ia aplicarea şi ex studierea şi pregătirea problemelor ca munca pentru îndeplinirea hotărîrilor a-
tinderea metodelor înaintate de mun re sînt supuse discuţiei adunării ge dunării de partid precedente, să arate clubul uzinei. s-a arătat că nu s-a acordat a-
că în cadrul întrecerii socialiste, să nerale a organizaţiei de bază sau şe măsurile luate pentru transpunerea în In majoritatea adunărilor ge tenţia cuvenită informării per
studieze şi să descopere cauzele care dinţelor de birou, la controlul îndepli viaţă a directivelor organelor supe manente a membrilor grupei cu
duc la rebuturi, la risipă de orice fel, nirii diferitelor hotărîri. rioare de partid. Aceasta permite adu nerale membrii de sindicat au
să se ocupe de ridicarea calificării discutat pe marginea referate problemele importante legate de
cadrelor de muncitori şi tehnicieni la Încredinţînd comuniştilor diferite sar nării generale de partid să cunoască lor şi au făcut propuneri pentru
nivelul tehnicii moderne. cini, organizaţiile de bază au dato în permanenţă activitatea biroului. De
ria să-i antreneze pe toţi în muncă, regulă, în adunările organizaţiilor de îmbunătăţirea acestei activităţi. situaţia internă şi internaţională,
Bine procedează în această direc să vegheze ca fiecare membru de
ţie organizaţiile de bază de la mina partid să aibă astfel de sarcini încît bază, înainte de a începe discuta Aşa, de exemplu, la grupa etc.
Uricani care au încredinţat sarcini con să ie poată îndeplini. Trebuie evitate
crete membrilor şi candidaţilor de situaţiile cînd unora dintre membrii rea problemelor cuprinse în ordinea de sindicală nr. 7 — sortimentul Pe baza discuţiilor purtate şi
partid, mineri, ingineri, tehnicieni, de partid li se dau prea multe sar zi, comuniştii ascultă scurte informări piese mecanice, din cadrul sec a propunerilor făcute, au fost
maiştri, organizaţia de bază de la o- cini, în timp ce alţii din aceeaşi or din partea biroului asupra felului cum ţiei turnătorie, în urma refera stabilite noile sarcini ce stau în
ţelăria Martin nr. 1 de la C.S.H. şi ganizaţie, sînt lăsaţi fără nici o sar s-au realizat hotărîriie luate anterior. tului prezentat de tov. Francisc
altele. cină. Szak'aci, organizatorul grupei, faţa grupei sindicale în dome
In afară de informarea lunară, bi
Pentru întărirea legăturii partidului Totodată trebuie ţinut seama că sar rourile organizaţiilor de bază sînt ob a reieşit că munca culturală din niul muncii culturale de masă.
cu masele, o mare însemnătate are cinile — fie permanente (agitator, pro ligate să raporteze, potrivit indicaţii
munca politică de masă. De aceea, pagandist etc.) fie temporare — nu lor conducerii partidului, odată la şase cadrul acestei grupe a fost
organizaţiile ,dp partid trebuie să se sînt date odată pentru totdeauna. luni — între adunările de dări de sea
îngrijească cu o deosebită atenţie de Viaţa ridică mereu noi şi noi prob mă şi alegeri — în faţa adunării ge strîns legată de procesul de GHEORGHE SPERIOSU
conducerea muncii colectivelor de agi leme, care trebuie rezolvate, iar oa nerale a organizaţiei de bază despre
tatori şi a fiecărui agitator în parte, menii cresc şi se călesc şi, în mod felul cum se realizează hotărîriie a- Se înfrum useţează oraşul
de ridicarea conţinutului muncii lor, corespunzător, sporesc şi exigenţele fa doptate cu prilejul adunării anterioare
încredinţînd sarcina de agitator mem ţă de ei. pentru darea de seamă şi alegeri. De Comitetul executiv al Sfatului labil, construcţiile necesare.
brilor şi candidaţilor de partid, precum sigur, aceasta nu exclude ca, atunci popular orăşenesc Haţeg a luat Un aport deosebit la înfru
şi nemcmbriior de partid ataşaţi parti Pentru a pune în mişcare toate o serie de măsuri în vederea în
dului, oameni care luptă activ pentru forţele organizaţiei de bază şi pentru cînd se iveşte necesitatea, adunarea frumuseţării oraşului. Astfel, de museţarea oraşului l-au adus
aplicarea în viaţă a politicii partidu a le folosi în mod just, este necesar generală a organizaţiei de bază să curînd, au fost create zone verzi cei peste 970 cetăţeni’ care au
lui şi sînt capabili s-o explice maselor. ca fiecărui membru şi candidat de în centrul oraşului, iar cu spri prestat 2.504 ore de muncă vo
Bine procedează acele organizaţii de partid să i se dea sarcina care co ceară biroului să prezinte un raport jinul comisiei de femei, s-a rea- luntară, realizînd o economie 'de
partid care acordă atenţie deosebită respunde pregătirii şi posibilităţilor mai amplu despre activitatea sa şi la menajat parcul cei mare. 7.002 lei. Ei au plantat peste
muncii de lămurire de ia om la om. sale. Sarcinile date în mod formal, 500 pomi ornamentali, săpînd şi
Aşa, de exemplu, stau lucrurile în în sub posibilităţile membrilor de partid un interval mai scurt de şase luni. De asemenea, oborul de vite, gropile respective.
treprinderile carbonifere Petrila şi Lo- care se afla înainte în plin cen
nea, uzina „Victoria“-Călan etc. unde respectivi, sau necorţşpunzătoare pre încredinţînd sarcini concrete mem tru al oraşului, a fost mutat la N. SBUCHEA
agitatorii folosind forme cît mai varia brilor şi candidaţilor de partid, con- corespondent
te ale muncii politice de masă îşi a- gătirii lor polifico-ideologice, sînt de trolînd permanent îndeplinirea lor, bi periferie, făcîndu-se aici în prea
duc o contribuţie însemnată la mobi
lizarea muncitorilor, inginerilor şi teh mobilizatoare, frînează munca de rourile organizaţiilor de partid, contri NE SCRIU CORESPONDENŢII
partid. buie activ la înfăptuirea politicii par
nicienilor în înfăptuirea prevederilor Construiesc un nou local de şcoală
Atunci cînd i se dă o sarcină unui tidului, atrag masele largi la înde
Tinerii din satele Lunca şi Pină acum s-au evidenţiaţi
membru sau candidat de partid, tre plinirea sarcinilor economice şi poli
.Dobra, aparţinătoare comunei în muncă tinerele: Stela Şte- ţ-
buie să i se explice rostul şi impor tice.
Şugag din raionul Sebeş, au fan — secretara organizaţiei<
tanţa ei, să i se arate concret cum N. OLTEANU
răspuns cu entuziasm la che- de bază U.T.M. a întovărăşirii <’
marea comitetului comunal din satul Lunca, Viorica Ş te -}
U.T.M. pentru a ajuta la con- fan, Maria Bogdan, Mariaj,
strucţia noului local de şcoală Gavra, Maria Avram, surorilel]
ce se ridică în satul. Lunca. Elena şi Eleonora Cernat şi al-ţ
Recent, 31 ele tineri au des- tete. Un aport însemnat în ac-j
cărcat la locul de construcţie ţiunile de pină acum l-a adusţ
peste 18.000 cărămizi, reali- utemistul Dumitrii Deleorean, \
zind astfel o economie de 1,600 care a răspuns de mobilizarea j
> lei. Ei s-au angajat să coritri- tineretului şi de desfăşurarea (
buie şi ta efectuarea celorlalte muncii.
lucrări pentru construcţia şco- GLIGOR SORA
corespondent
l IU.
Muncă voluntară
Un grup de femei, încadrate tat peste 100 ore de'muncă vo- ^
într-o brigadă de muncă vo- luntară. C,u acest ' prilej, ¦¦s-au:
luntară au terminat lucrările evidenţiat tovarăşele¦ Ileana (
( de plantare a cartofilor pe în- Toma, Hermina 'Alic, Lidiaj
5 treaga suprafaţă a gospodăriei Costescu, Săbău Ana, Salvinaf
s anexe de pe Ungă cantina mi- Ilca şi altele.
\ neritor din Gheţar. Numai în- ILEANA FLORINCAŞ
tr-o singură zi femeile au preş- corespondent
A C T IIJM T IN E R E ST i La căminul cultural din Miercurea
De curînd s-a desfăşurat la lui cultural din Miercurea a
Zilele trecute pe terenul din Etapă comunală a festivalu rat mai multe poduri. Ei au mai ], Miercurea faza raională a ce- stîrnit vii aplauze. Bine s-a <
curtea şcolii elementare din lui tineretului a constituit pen colectat 900 kg. fier vechi şi
Draşov, raionul Sebeş, numeroşi tru utemiştii din Draşov şi un 300 kg. maculatură. L lui de-at V-lea concurs al for- prezentat şi tînărul cor al că- j
tineri au participat, în cadrul prilej de intensificare a activi
festivalului comunal, la diferite tăţilor de folos obştesc. Astfel, In aceste acţiuni s-ău eviden > maţiilor artistice de amatori minului cultural din Răhău, cit >
competiţii sportive, iar echipa ţiat în mod deosebit tinerii Ni- > ale căminelor culturale de la S[ brigăzile artistice de agita-
de dansuri populare romîneşti tinerii din această localitate au > sate. La concurs au participat. ‘ţie f a DrasoUi m ă u > PoiaA
şi brigada artistică de agitaţie plantat 150 de puieţi pe drumul
din localitate au prezentat la colae Ţo.ţu — secretarul comi s fo rm ţu le artistice din cotnu- na^ sonsig dansatori din Apoi- <
căminul cultural un frumos şi dintre Draşov şi Boz, iar pe te
bogat program artistic. tetului comunal U.T.M., loan S nele Răhău, Cut, Cîlnic, Gir- du de Jos, C- ut• et¦c. \'•
renul G.A.G. „Dezrobirea“ au \ bova, Draşov, Luduş, Apoldu
de Jos, Appldu de Sus, Poia- Demn de apreciat este şi fe- (
curăţat 60 m. de şanţ, au repa- Gunţan, Valerica Şerban, Vasile na, lina şi formaţiile din co- lut în care s-au prezentat fan- j
Matiaş, Ileana Bobolţ şi loan mima Miercurea. din Apoldu de Sus dan- <
Gotea. In deschidere, corul câminu- din Singătm şi Dobir- <
C. CLEMENTE ca, care s-au bucurat de mult
corespondent succes.
Sărhătoare la Băiţa TRAIAN BRADU
La faza comunală a festivalu solistele Rozalia Demian şi Ana Se împlinesc 8 ani corespondent
lui tineretului din comuna Băiţa, Nicşa din Hărţăgani, cît şi co
raionul Brad, au participat pes rul şcolii elementare de 7 ani In luna martie a. c. una din cara nizat la Teiuş, unde au vizionat fil
te 400 de tineri. Cu această o- din Băiţa au obţinui cete mai vanele cinematografice ale regiunii mul „Dincolo de brazi". Deci, încă
cazie au avut loc manifestări multe aplauze. noaslre a prezentat ă te un film in un motiv care i-ar fi putut determina
culturaf-artistice şi sportive la După încheierea festivităţii a satele Slremţ şi Geoagiu de Sus, a- pe operatorii caravanei ca să prezinte
care şi-au adus aportul tinerii avut loc un foc de tabără şi o parţinâloare comunei Slremţ, raionul filmul in satul Geo/nal.
din satele Cîinel, Crăciuneşti, horă ţărănească. Alba. Cum satul Geoinal !ace parte
Hărţăgani şi Băiţa. iot din comuna Slremţ, i-am rugat pe Este vădit lucru că operatorii ca
M. ALEXANDRU operatorii' caravanei cinematografice să ravanelor ocolesc, in mod vădit, sa
Pentru frumoasa comportare şi tul Geomal, dar linii dintre ei, aşa cum
prezentare scenică, dansatorii şi corespondent prezinte un film şi la Geomal, mai au procedat operatorii care au trecui
ales că pe aici n-a mai trecut cara in ziua de 27 martie prin comuna
vana vreme de 8 ani. C u . prpinişţunea Slremţ, nu uită să transporte în ca
P îN Ä C ÎN D ? operatorilor că vor rula un fum in ravană persoane particulare (la Slremţ
ziua de 27 martie ta Qeomal, s-a tre au coborit din caravană doi pasageri,
Cu eiiiva ani în urmă s-a Strei nu se desfăşoară nici un cut la mobilizarea sătenilor. Aceştia iar la Geoagiu de Sus, două pasagere).
construit ta Strei un frumos că fel de activitate culturală. For n-au avut insă fericirea să vizioneze Ar fi de dorii ca tovarăşii care se
min cultural, care constituie maţii artistice nu există, apara filmul pentru că operatorii nu s-au
mîndria satului. La început se ţinui de cuvint, deşi aveau posibili ocupă cu .planificarea rutelor carava
desfăşura aici o bogată activi tul de radio este stricat, biblio tatea ca măcar unul din cele două nelor cinematografice, să-i oblige pe
tate culturală. Aceasta a durat teca nu are cărţi suficiente şi aparate ale caravanei sâ se deplaseze operatori ca să prezinte filme şi in sa
însă puţin timp, deoarece dato nici program de funcţionare. la Geomal, mai ales că drumul bun, tele mai îndepărtate şi mai ales acolo
rită delăsării in muncă a tine accesibil, n-a constituit o piedică. ¦ unde cetăţenii nu au mai vizionat
retului şi în special a conduce Pe bună dreptate se întreabă filme de ani de zile.
rii căminului, activitatea cultu- cetăţenii din S trei: piuă cînd va Ar fi de menţionat şi faptul că in
mai dura această situaţie ? ziua cînd caravana a prezentai fil MIR CEA SIMESCU
ral-educativă a stagnat. La ora IOS1F FEKETE mul la Slremţ, o bună parte din tine instructor al Comitetului raional
actuală, la căminul cultural din corespondent rii acestui sat au plepqt în mod orga U.T.M. - Aibă