Page 13 - 1959-05
P. 13
I! p ife liG iec a C e n t aui J PPRROOLLEETTAARRI IDDININTTOOAATTEEŢŢĂĂRRILILEE, ,UUNNIŢI1Ţ-IV-VAA I
K'! I ’~ i Citiţi în pag. / V~a I
i Hunecloara-Deva \
socialis • Nota guvernului sovietic a- t
muí dresată guvernului japonez.
° China în întrecere paşnică J
cu Anglia.
?
0 Intîlnirea dintre veteranii
sovietici 'şi americani din ţ
cel ce-al doilea război mon- f
dial. T
1# t
l 0 Sărbătorirea zilei eliberării ¦
Danemarcei de sub ocupa- \
Anul XI Nr. 1359 Joi 7 mai 1959 4 pagini 20 bani | i ţi a hitlleeristă. 1
**«-*¦*«**
Lucrările de întreţinerea La grădina colectiviştilor
din SîntanM
CULTURILOR
După terminarea însămînţări- timpul optim şi de cîte ori a D e cu seară, tovarăşii Solo- Trei bărbaţi mai în vîrslă -—
lor de primăvară, una din cele fost necesar, recoltele medii la mon Tetea — secretarul
mai importante lucrări , este în hectar au crescut simţitor. In organizaţiei de bază — şi La- Aronim Ocoş, Loghin Jurj şi
treţinerea culturilor. De execu gospodăria agricolă colectivă dislau Szegedy, inginerul gos
tarea la vremea potrivită a lu din Miercurea, de pildă, anul podăriei, le arătaseră colectiviş Adam P. Băda — s-au strîns în
crărilor de întreţinere depinde în Irecut a fost obţinut un spor la tilor din Sîntandrei importanţa
mare măsură asigurarea unor producţia de porumb de 200 kg. întreţinerii culturilor din grădi jurul noii fîntîni betonate, con Echipa complexă de reparaţii cu rente de Ia depoul C.F.R. Simeria,
recolte bogate la toate culturile. în culturile prăşite în timpul op nă la timpul optim. condusă de comunistul loan Sauer, s-a făcut cunoscută prin lucrările de
Anul acesta, datorită timpului tim. Acest lucru a făcut ca anul struită de curînd. Stropitorile şi calitate şi conform graficelor. In iu na aprilie această echipă a reparai
ploios din ultimele săptămîni, acesta consiliul de conducere să — Grădina noastră — spu
este favorizată creşterea buruie acorde o atenţie deosebită or neau ei — poate să ne aducă găleţile s-au umplut repede şi peste plan o locomotivă.
nilor, unul din duşmanii cultu ganizării şi desfăşurăm acestei un venit de peste 700.000 lei In clişeu: Echipa in faţa ulti mei locomotive reparate.
rilor agricole. Ele consumă în lucrări. Colectiviştii de aici, or faţă de 479.000 lei cît e planifi udatul a peste 150.000 fire ră
cantităţi mari apa şi substanţe ganizaţi pe brigăzi şi echipe, cat. Bineînţeles că pentru acea
le nutritive din sol şi sta lucrările din grădină trebuie saduri de roşii, ardei, vinete şi
datorită creşterii lor au prăşit deja cea efectuate la timp..
rapide pot să înă pa, sfecla de zahăr şi varză de toamnă a început. Noutăţi din comerţ
floarea-soarelui, iar a- Colectiviştii i-au ascultat. E
buşe plantele. De ace drept că la înce — Le mai udăm o zi-doua —
cum se pregătesc pen put unii nu se
ea, se impune ca în prea împăcau zise colectivistul Jurj — apoi le Mărfuri de sezon experienţă bogată pe care au aplicat-o
tru executarea pri- cu ideea că o plantăm. în practică şi aici.
culturile de grîu, orz Suprafaţă atît de In vederea satisfacerii cerinţelor me
şi secară, semănate din toamnă, .mei praşile la cultura Ing. DUMITRU BÎRZUICA mare — peste Şi, ca să-şi întărească spuse reu crescînde ale populaţiei, O. C. L. Nu întimplălor sfîrşitul lunii lui a-
să se execute plivitul în cel mai porumbului. şef de schimb Ia secţia furnale noi 33 ha. — să fie rezervată gră produse industriale interraionala Deva prilie a găsit colectivul acestui bufet
scurt timp şi pe toate suprafeţele. din C.S. Hunedoara, Furnalişiii din dinii. Dar, s-au convins în cele le, arătă în zare înspre colecti a luat din timp măsurile corespunză cu o realizare a planului lunar in
In executarea importantei lu schimbul său au contribuit din plin din urmă că din grădină vor ob vistul Gheorghe toare pentru aprovizionarea unităţilor proporţie de 114,3 la sută.
Combaterea buruienilor din crări de întreţinere a culturilor, la elaborarea celor peste 4.000 tone ţine venituri mari. Şi de aceea Munteanu ca sale cu mărfuri de sezon. Astfel numai
culturile de toamnă se poate o sarcină deosebită revine con fontă in . afara sarcinilor de plan in au început să muncească cu rîv- re-i dădea zor cu în luna aprilie s-au pus în vînzare Un coSecifiv harnic
face nu numai manual cî şi pe siliilor de conducere .din gospo luna aprilie a.c. nă. Au contractat cu statul vi cu 28,8 ta sută mal multe mărfuri de
cale chimică. In această privin dăriile colective, comitetelor în itoarea recoltă de legume şi zar grăpatul celor sezon faţă de perioada corespunzătoa In ultimul timp colectivul de sala
ţă este demn de urmat exem tovărăşirilor şi sfaturilor popu M inerii de la U ncani zavaturi de pe toată suprafaţa re a anului trecut. riaţi al O.C.L. produse industriale in-
plul colectiviştilor din Sîntan lare. Consiliile de conducere tre-. şi au primit un avans bănesc cinci ha. pe ca terraionaia Deva, (director Şlefan Pa-
drei şi Simeria Veche, unde prin buie să acorde cea mai mare fot în frunte de peste 16.000 lei. Din aceşti La Deva, de pildă, magazinele de taki) a desfăşurat o activitate susţi
combaterea pe cale chimică a bu atenţie organizării muncii, cali bani, au cumpărat seîndură, re se vor plan textile au din abundenţă diferite impri nută pentru reducerea cheltuielilor de
ruienilor, s-a economisit un în tăţii muncii, precum şi folosirii Colectivul minei Uricani a -întîm- cuie, sticlă şi alte materiale, din meuri c a : „Borsec“, „Fiorela“, „Rodi- circulaţie. Astfel rcducînd timpul de
semnat număr de zile-muncă şi tuturor ' mijloacelor mecanice' pinat ziua de 1 Mai, situindu-se în care au confecţionat răsadniţele. ta răsadurile de roşii, ardei şi ca“ şi alte ţesături de bumbac, mă locaţie a mărfurilor în staţiile C.F.R.,
s-a obţinut o eficacitate mult pentru' terminarea praşilei în cel fruntea întrecerii socialiste pe bazin. Sămînţa au primit-o de la „Agro- vinete. tase naturală din import, produse din luptînd pentru reducerea timpului de
mai mare decît în combaterea mai . scurt timp, cu minimum de sem“ Alba. Acum, au peste 650 nylon, stofe de perlon şi altele. transport a mărfurilor, economisind re
manuală. Secţiile agricole raio zile-muncă. Acest lucru este cu S-au scurs doar citeva zile de la m. p. răsaduri frumos crescute. loan Huieţ (Bîca), un alt co chizite, combustibil etc., rcducînd nu
nale au datoria să sfătuiască atît mai necesar cu cît în unele măreaţa sărbătoare şi rezultatele ob Răsadurile de varză timpurie şi lectivist harnic, confecţionează De asemenea, în magazinele de în mărul convorbirilor telefonice şi altele,
consiliile de conducere ale gos gospodării colective, mai ales în ţinute de ei pînă acum, dovedesc că gulioare au fost de mult plan pari pentru roşii. A făcut pînă călţăminte se găsesc suficiente mărfuri s-a reuşit ca pe trimestrul I, cheltu
podăriilor colective, comitetele în cele nou înfiinţate, paralel cu sint hotărîţi să se menţină şi pe mai tate pe 4 ha. înainte de a fi acum peste 10.000 bucăţi. care satisfac cerinţele clienţilor ca, de ielile de circulaţie să fie reduse cu
tovărăşirilor agricole, să folo lucrările de întreţinere, se 'lu departe in frunte. Pînă în 5 mai, in plantate, acestea s-au tratat cu pildă, sandale, tenişi, pantofi şi altele. 0,52 la sută ceea ce reprezintă o eco
sească substanţele chimice în crează şi la terminarea-con clusiv, au extras în plus mai mult de îngrăşăminte bacteriene. Suitul Curînd, pe cele 20 ha. amena nomie de 70.000 lei.
combaterea buruienilor, explicîn- 20 tone cărbune cocsificabil peste plan. rile semănate în grădină sînt şi jate din timp pentru irigat, va Magazinele de confecţii au reuşit şi
du-le avantajele ce decurg din a- strucţiilor necesare gospodă ele mari şi frumoase. Rădăci pătrunde apa, necesară legume ele să atragă o numeroasă clientelă Fără îndoială că toate acestea au
ceastă lucrare. Printre brigăzile cu cele mai bune noasele, mazărea, dovleceii şi prinir-o aprovizionare optimă cu măr contribuit şi la realizarea planului pe
riei. Consiliile de conducere rezultate se numără cele conduse de castraveţii ocupă aproape 7 ha lor şi zarzavaturilor. Colectiviş furi de sezon, lucrate după modele noi. ultima perioadă în proporţie de 104,83
Timpul prielnic din primăva Dumitru Vascul, Vasile Apostol, loan Geapa şi usturoiul alte 2 ha la sută.
ra acestui an a făcut posibil ca ale gospodăriilor colective Bria, Nicolae Scorpie şi altele. Mai sînt. apoi alte hectare se tii Şi-au procurat o motopompă La bufetul expres
lucrările de însămînţări să se mânate cu salată, ridichi, spa Mărfurile vîndute în ultimul timp
execute mai devreme ca în anii trebuie de asemenea să aibă nac etc. Din cultura de spanac pe care o vor instala în zilele Dacă mai înainte vreme, bufetul ex prin magazinele acestei unităţi peste
trecuţi. Datorită acestui lucru li s-au şi livrat statului peste 3.000 pres din Deva nu se putea bucura de
nele culturi au ajuns la o dez (Continuare în pag. 2-a) kg. in curînd vor fi livrate alte următoare. ? o reclamă bună, în schimb în ulti plan echivalează cu suma de 2.000.000
voltare în care este necesar să legume şi zarzavaturi. Pînă a- mul timp, lucrurile s-au îndreptat. In
li se aplice prima prăşită. De tunci însă, culturile trebuie în C olectiviştii din Sîntandrei locul preparatelor slab pregătite, şi nu lei. ' •*'
această lucrare depinde comba grijite, pentru a se obţine o re lucrează cu drag în gră rareori respinse de clienţi, acum se
terea timpurie a buruienilor, şi coltă cît mai mare. dina lor. Ei ştiu că astfel contri găsesc din belşug preparate calde şi La obţinerea acestor realizări an
se asigură dezvoltarea rapidă a buie la -o mai intensă aprovi reci care satisfac1 cerinţele clienţilor.
plantelor, mai ales că ploile a- -k Gestionarul bufetului (Petre Codrea- contribuit mai mult salariaţii de la
bundente din ultimele săptămîni zionare a oamenilor muncii cu nu) şi bucătarul şef (Mihai Popa) cu
favorizează creşterea rapidă a Z orile dimineţii calde de mai ocazia deplasărilor ocazionale la alte „Magazinul tinerelului“-textil (gestio
culturilor. Experienţa anilor tre au găsit pe mulţi colecti legume şi zarzavaturi şi îşi mă bufete expres din ţară şi-au însuşit o
cuţi a arătat că acolo unde a- vişti din Sîntandrei pe malul resc propriile lor venituri. nar Teofil Ursu) ai magazinului con
ceastă lucrare s-a executat în drept al Gernei, în grădina lor.
Colectivistul I. Bordeiânu, pri Zilele trecute colectiviştii care fecţii (gestionar Augustin Schneider)
ceput într-ale grădinăritului i-a au lucrat în grădină, ca de alt
împărţit repede. Vreo 20 de co fel toţi ceilalţi din G.A.G. „Via şi ai magazinului de încălţăminte
lectiviste, printre care Maria ţă nouă“ Sîntandrei âii primit
Tetea, Valeria Stoian, Neţi Mun-. primele avansuri băneşti din a- (gestionar tov. Huszar) toate din ora
teanu şi altele, au început pră cest an. şul Deva.
şi !a l-a Ia ceapă şi usturoi. Al
Pentru ‘zilele-muncă efectuate P. JURCONI
tele, plivitul şi prăşitul rădăci- la grădină, colectivistul Aronim corespondent
noaselor.
Ocoş a primit drept avans peste
360 de lei, Munteanu Gheorghe
250 .lei, Jurj Loghin 270 lei,
Maria Tetea 200 lei, loan Huieţ
(Bîca) 210 lei etc.
c A fu ia tt [ a U r n ţi Prin şcoala muncii, spre învăţătură
— Sări, Irino, că s-o cilăvit Lia Peste 100 de muncitor! din Cugir înscrişi
na ! strigă o muncitoare, între două ia cursurile serale şi fără frecventă
vîrste, către tovarăşa Irina Joc, mun
citoare la fabrica I.A.R.T. Deva, mem Cu citeva luni in Masca caiiirală îs dezbaterea Tinerii muncitori din Gugir, se străduiesc să-şi însuşească ze cursurile de pregătire în ve
bră a grupei sanitare. urmă, la secţia din grapelor sindicate ca şi vârstnicii care • urmează cit mai multe cunoştinţe, să de derea susţinerii examenului de
Deva a G.A.S. Min De curînd a început în grupele' sin cursurile şcolii medii — secţia vină cît mai utili atunci cînd admitere. Muncitorii Dumitru
Irina s-a îndreptat repede spre Elena tia, s-a amenajat din dicale de la Atelierele C.F.R. şi Triaj lună de lună numele montatorilor serală, — manifestă preocupa se întorc în uzină. Numai în Stoica, Traian Herlea, loan
Noghiţă, care, din cauza neatenţiei, se resurse localp o seră Simeria analiza muncii culturale. Pînă loan Florea, llie Vnsiu, loan Sibişan re pentru însuşirea cunoştinţe ultimii doi ani au intrat la fa Roşea, membri de partid, loan
accidentase la mină, în timp ce lucra pe o suprafaţă de 260 m.p. Aici în prezent au avut loc asemenea ana şi alţii. De multe ori in secţie s-au lor teoretice predate de către cultatea de mecanică, 15 mun Constantin, candidat de partid.
Ia maşina de stanţat. sint plantate 600 fire de roşii şi lize în peste 30 de grupe sindicale şi manifestat cazuri de indisciplină ca în- profesori. Din anul 1955, de citori, care fac cinste uzinei din Dorin Corbu, Todorica Stroie,
200 fire castraveţi. Roşiile sint trei comitete sindicale de secţie. tîrzieri de ia lucru, nefolosirea timpu cînd a luat fiinţă secţia serală, Gugir. utemişti, sînt numai o parte din
Fără să mai stea pe gînduri, Irina, mari, iar castraveţii aa înflorit. lui de 8 ore, ueexecutarea dispoziţi. numeroşi muncitori au absolvit tre cei 100 muncitori înscrişi
idupă ce se dumiri, se repezi spre lă- Peste puţin timp din seră vor ple Din discuţiile purtate a reieşit că !lor, care au dus ia frînarca planului cursurile şcolii medii ajungînd Recenta Hotărîre a G.G. al pentru a urma şcoala. Ei au
diţa atîrnată pe unul din pereţii încă ca spre magazinele Gostat trufan acolo unde munca culturală a fost de producţie şi ia darea unor pro oameni de nădejde ai uzinei. P.M.R. şi a Consiliului de Mi lost recomandaţi de către orga
perii. După ce o deschise, scoase re dale de roşii şi castraveţi. strîns legată de preocupările zilnice, duse de siabă calitale. Asemenea ati Printre cei 186 de elevi aliaţi niştri al R.P.R. privind îmbu nizaţiile de partid, de U.T.M.
pede pansamentul, vata, apa oxige deci de producţie, succesele înregis tudini s-au manifestat la tov. Petre acum la cursurile secţiei serale nătăţirea învăţămîntului sera! şi conducerile sectoarelor, în
nată şi o sticluţă cu iod. Apoi din In clişeu: Se execută cu aten trate au fost dintre cele mai frumoase. Ivonici, loan Păcurarii şi la maistrul se află mulţi muncitori de la şi fără frecvenţă de cultură ge urma analizării succeselor ob
nou, spre tovarăşa accidentată. ţie udatul roşiilor şi castraveţilor Colomart Nijgy, care în timpul lucrului U.M. Cugir. O parte dintre a- nerală şi superior, a stîrnit un ţinute de către aceştia în pro
din seră. La secţia I-a locomotive, secţie cu nu are o atitudine tovărăşească faţă viu interes în rîndul oameni ducţie şi a pregătirii pe care
Cu îndemînare, Irina a curăţat ra cc! mai mare număr de muncitori, de muncitori. Activul comitetului sindi ceştia, după absolvirea exame lor muncii din Gugir. După ce o au.
na şi a pansat-o. Ţotul a decurs în problemele muncii culiurale au fost cal pe secţie a luat atitudine împotri hotărîrea a fost dezbătută pe
cîteva minute. Cînd s-a văzut pansată discutate mai întîi pe grupe. După a- va manifestărilor de acest fel, combă- nului de maturitate, se înscriu Dar numărul lor va fi cu mult
Elena Noghiţă a răsuflat uşurată şi ceea s-a trecut la analiza muncii pe fîndu-le fie prin articole la gazeta de larg în fiecare sector, unde au mai mare. In fiecare zi se pre
a zîmbit spunînd: întregul corniţei de secţie sindicală. perete, fie prin caricaturi sau prin pre. la diferite institute de învăţă- zintă la biroul de învăţământ al
lucrarea abaterilor în consfătuirile de luat cuvîntul mulţi muncitori, uzinei numeroşi tineri care do
— Iţi mulţumesc, Irino! Eşti o fată Astfel, Ia secţia La locomotive pen producţie. Aceste metode au dat rezul mînt superior. Experienţa de resc să urmeze cursurile serale
bună. Ajutorul tău a venit Ia timp. tru asigurarea îndeplinirii planului de tate bune, astfel că numărul infîr- au şi început să se prezinte la cu frecventă.
producţie activul sindical a avut în ve ziaţilor, a lipsurilor nemotivate sau alte pînă acum a arătat că elevii
7® ; dere defalcaren planului şi populariza abateri s-au împuţinat simţitor. biroul de învăţământ al uzinei
rea cifrelor de plan îneît fiecare par muncitori sînt capabili să tacă
tidă şi muncitor să ştie precis ce are Discuţiile purtate au scos ia iveală zeci de tineri' dornici să urme
de făcut. Aceasta s-a realizat prin lo şi alte aspecte cum ar fi slaba agita faţă cerinţelor de facultate, că
zinci mobilizatoare, articole la gazeta ţie vizuală în secţie, lipsa de comba
ÎN RAIONUL HAŢEG de perete etc. La consfătuirile de pro tivitate a unor articole apărute Ia ga F rtlnt;a şe în p ro d u c ţie —frun taşe la î n v ă ţ ă t u r ă "
ducţie au fost mobilizaţi toţi munci zeta de perete, slaba preocupare în
Grupele sanitare se pregătesc torii, iar propunerile cele mai bune ce priveşte ridicarea calificării şi a ni tJ
menite să ducă la îmbunătăţirea pro. velului de cunoştinţe lehnice şi gene.
de concurs cesului de producţie au fost populari râie, numărul mic de muncitori cu Numeroşi muncitori de la Uzina metalurgică din Cu. gir urmează cursurile şcolii >
zate şi stimulate. Tot în cadrul consfă prinşi în formaţiile artistice ale ciutu ^ medii serale din localitate. Pr intre aceştia, mulţi sînt frun tasi în producţie şi în acelaşi ¦)
Grupele sanitare clin cuprin mai înfiinţat grupe sanitare şi tuirilor de producţie s-a dus o vie a- lui etc. [ timp fruntaşi la învăţătură.
sul rai.onului Haţeg se pregătesc în localităţile Boşorod, Bretea yifaţie în problema înlrecerii socialisto.
intens în vederea participării la Romînă, Demsuş şi Sîntâmăria La sfîrşitul fiecărei luni fruntaşii sînt Analiza muncii culturale în grupele I
¦apropiatul concurs ce se va or Orlea care, deşi nu au expe sindicale a constituit un bun prilej
ganiza pe plan republican. rienţa celor mai vechi, totuşi se popularizaţi prin articole Ia gazeta de de îmbunătăţire a acestei activităţi. t
pregătesc cu multă asiduitate
Dintre ele, următoarele se re pentru concurs. perete şi la panoul de onoare. .Astfel, S. MUNTEANU 1
marcă în mod' cu totul deosebit, corespondent
fiind cu pregătirile aproape ter De curînd membrii grupelor în fruntea celor mai buni se pot vedea f.
minate : grupa sanitară cartier sanitare, în special cele din
Haţeg, .fabrica de marmeladă Baru Mare, Sarmizegetusa, Să L
Haţeg, Ceramica — Baru Mare, laş şi Haţeg, au dat dovadă de l
Sarmizegetusa, Sălaş şi grupa o bună însuşire a materialului
sanitară Pîclişa. Un interes deo predat la cursuri. Ele au spriji t
sebit, în pregătirea cît mai bună nit acţiunea de combatere a epi
a membrilor grupelor, l-au dat demiei de gripă, deplasîndu-se L
medicii Iuliii Gherman, Pavel din casă în casă, dînd îndrumă C
Romînu, Georgeta Popa şi Ar- rile necesare în ceea ce priveş
tur Gavriş. te profilaxia, depistînd şi izo- t
lînd cazurile mai grave, îuînd (
Demn de remarcat este fap toate măsurile de dezinfectare a
tul că, în afară de grupele sani cartierelor infeeiafe. l
tare care au existat şi în anii L
trecuţi şi care au luat parte la S. NICOLAE t
concursurile anterioare, s-au
corespondent wr ¦S»
l
lr LUCIA GHEORGHE
[ ponlabare în secţia mecanică, esle
(. elevă în clasa a Xl-a B. i—l\ LJ. /u JU u / i ''—J\ >> L~./—/ i ./ i—t i- JU.L. /.JU.
1 ». i. >. j-j.
