Page 15 - 1959-05

Nr. 1359
vh& t a m\E p a r t i d
Primirea şl educarea candidaţilor
de partid — preocupare de seamă
a organizaţiilor de partid
Organizaţia de partid de la
fabrica chimică din Orăştie nu­
mără astăzi peste 160 membri şi
aproape 100 candidaţi de partid.
Cu un an în urmă, la această fa­
brică erau doar 146 membri de
partid şi 54 candidaţi. Cum se
explică faptul că într-un timp
de numai un an s-a reuşit ca
această organizaţie să crească
numeric atît de mult? Explicaţia
este simplă. Rezultatele obţinute
se datoresc muncii politice des­
făşurată de organizaţiile de ba­
ză în rîndul muncitorilor care,
convinşi de justeţea politicii
partidului, au cerut să fie pri­
miţi îh rîndurife membrilor şi
candidaţilor de partid. Nu a fost
o muncă uşoară şi nu s-au ur­
mărit rezultate imediate.
Plenara C.C. al P.M.R. din
iunie 1958, care a dezbătut a-
ceastă problemă, a trasat ca sar­
cină organizaţiilor de partid ca
la primirea de noi membri şi
candidaţi de partid să se acorde
cea mai mare atenţie nivelului
politic şi profesional al celor ca­ ză din întreprindere aii reparti­
re solicită primirea în partid.
Această sarcină de mare în­
semnătate a stat şi stă perma­
nent în centrul atenţiei comite­
tului de partid şi organizaţiilor
de bază de la fabrica chimică
din Orăştie.
Cei mai buni muncitori —
în rîndu! candidaţilor
^ de partid
Comitetul de partid de aici,
analizînd compoziţia socială a
organizaţiei de partid, a cons­
tatat că munca de primire de
noi membri şi candidaţi de
partid este organizată cu defec­
ţiuni. Pe marginea celor cons­
tatate, munca de primire de can­
didaţi s-a organizat apoi în mod
temeinic. Astfel, a fost organizat
pe lîngă fiecare organizaţie de
bază un puternic activ fără de
partid în rîndul căruia au fost
încadraţi muncitori destoinici
cum ar fi Victoria Albu, şoferul
Vasile Rilchei, turnătorii Mihai
Avram şi Nicolae Buîea, mun­
citoarea Elisabeta Hogosy şi alţi
muncitori fruntaşi din întreprin­
dere. Acest activ fără de partid
a fost folosit de organizaţiile de
bază în multe acţiuni: Ia dis­
cutarea problemelor de produc­
ţie, Ia ţinerea diferitelor confe­
rinţe, la şedinţele deschise ale
organizaţiilor de bază. In felul
acesta ei cunoşteau tot mai mult
viaţa de partid. Birourile orga­
nizaţiilor de bază, îndrumate de
către comitetul de partid, s-au
îngrijit de abonarea acestora la
In viaţa omului modern apa­
ratul de radio este de nelipsit;
el îl însoţeşte pretutindeni: în
tren, în automobil, sau în ruk-
sacul purtat în excursii. Radioul
a devenit unul din bunurile
noastre de strictă necesitate.
In aceeaşi măsură sîntem le­
gaţi de filmul sonor şi am înce­
put să tirtdem spre televiziune,
amîndouă „rude bune“ eu ra­
diofonia.
Pătrunderea radioului şi a
ecranului de imagini în nece­
sităţile oamenilor de pe întreg
globul pămîntesc a transformat
conştiinţe, a perfecţionat gusturi
sau a dat imbolduri pentru o
viaţă nouă. Transformarea omu­
lui prin radiofonie se face chiar
din primii ani ai copilăriei. Co­
piii noştri nu numai că deose­
besc de timpuriu o muzică popu­
lară de una de operă, dar în
limbajul lor pătrund pe nesim­
ţite (şi în mod practic) noţiuni
n o i: receptor, emiţător, vorbi­
tor, antenă, curent electric, lam­
pă electronică, etc., etc. Ei sta­
bilesc de multe ori măi repede
ca noi că şi la cinematograf e-
xistă un vorbitor şi un aparat
cu lămpi ca cel de radio de a-
casă. - pov a prezentat în 7 mai 1895 tanţă.
Radioul de orice natură a de­
venit astfel- un nepreţuit instruc­
tor, care contribuie în mod mul­
DRUMUL • SOCIALISMULUI Pag. 3
r g T r r r e r a r e - ? m m m m v x m m BM a m m
In ajutorul cursanţilor din In preajma aniversării eliberării Cehoslovaciei de sub jugul fascist
învăiâmtntui de partid şi
Uni succese în itooltarea socialistă a ţăriipolitic U. T. M.
Consultaţii colectiva Dezvoltarea siderurgiei Srija pentru
sănătatea
diferite publicaţii de partid. Mulţi curs şi nu se străduiesc îndeajuns In vederea încheierii cu suc­ Cehoslovacia este o ţară cu nizarea şi automatizarea proce­ oamenilor
dintre ei au fost încadraţi în în- să-şi însuşească problemele ce se ces a învăţăihîntului de partid o siderurgie dezvoltată. Creşte­ selor de muncă în secţiile de
văţămîntul de partid. Interesîn- discută aici. de la sate, Cabinetul de partid rea rapidă, pe o bază nouă, a laminoare. Pe viitor se vor con­
du-se îndeaproape de viaţa ac­ Hunedoara, sprijinit de către co­ acestei importante ramuri indus­ strui furnale de mare capaci­
tivului fără de partid, birourile Acest neajuns se datoreşte si mitetul raional de partid, a or­
organizaţiilor de bază au cons­ faptului că membrii birourilor ganizat numeroase consultaţii triale a început după eliberarea tate pe baza documentaţiei teh­ Grija deosebită a statului so­
organizaţiilor de bază şi ai co­ colective pe ceiitre de comune. Cehoslovaciei de sub ocupaţia nice sovietice. Se prevede ca cialist pentru sănătatea oame­
tatat cu satisfacţie că încep să mitetului de partid nu contro­ La aceste consultaţii au partici­ fascistă şi după ce întreprinde­ coeficientul de folosire al volu­ nilor muncii a contribuit în ul­
se arate roadele muncii. Nume­ lează îndeajuns activitatea aces­ pat cursanţii cuprinşi în învă­ rile au devenit proprietatea po­ mului util al furnalelor să creas­ timii ani la dezvoltarea conside­
roşi tovarăşi. au devenit inova­ tui cerc pentru a-şi da seama ţămîntul de partid şi cei înscrişi porului.
tori şi raţionalizatori, participă de felul cum se desfăşoară dis­ la învăţămîntul politic U.T.AL că la 0,77 metri cubi la o tonă rabilă a ocrotirii sănătăţii în
activ la dezbaterea problemelor cuţiile şi lipsurile ce se mani­ In anul 1957 Cehoslovacia a de fontă. Funcţionarea noilor Republica Cehoslovacă. Anul a-
de producţie. Un număr însem­ festă pentru a putea lua cele Consultaţii asupra probleme­ produs aproximativ 3,6 milioa­ furnale va fi în întregime auto­ cesta pentru ocrotirea sănătăţii
nat dintre ei au fost evidenţiaţi mai eficiente măsuri. lor privind întărirea economico- ne tone de fontă, 5,2 milioane matizată.
cu diferite prilejuri. organizatorică a gospodăriilor se alocă aproape de trei ori mai
? agricole colective şi a întovără­ tone de oţel şi 3,5 milioane to­
Din rîndul activului fără de şirilor, asupra importanţei inter­ ne de laminate. Cehoslovacia In prezent se duce lupta pen­ multe fonduri decît în 1950.
partid unii au început, la în­ Despre munca cu candidaţii de naţionale a Congresului al XXI- şi-a creat astfel o bază puter­ tru realizarea unei producţii de Creşte reţeaua instituţiilor me­
demnul membrilor de partid, să partid la această întreprindere lea al P.C.U.S., privind expu­ nică pentru dezvoltarea multi­ 800 kg. oţel pe cap de locuitor. dicale. In comparaţie cu anul
ceară a fi primiţi în partid. se poate spune în concluzie ur­ nerea tovarăşului Gh. Gheor- laterală a industriei constructoa­ 1937 numărul paturilor din spi­
Printre cei care au devenit re­ mătoarele : organizaţiile de bază ghiu-Dej cu privire la Congre­ re de maşini. Noul utilaj pentru uzinele si­ tale a sporit de două ori, Ire-
cent .candidaţi de partid se nu­ şi comitetul de partid s-au în­ sul al XXI-lea al P.C.U.S., une­ derurgice cehoslovace va fi ela­ cînd de 95.000. In prezent, la
mără strungarul Francisc Cui, grijit de primirea în rîndul can­ le probleme ale situaţiei inter­ Uniunea Sovietică şi celelalte borat de organizaţiile şi între­ fiecare 1.000 de persoane revin
turnătorul Vasile Dudaş, fiera­ didaţilor a celor mai buni to­ naţionale, Decretul cu privire ţări socialiste frăţeşti au acor­ prinderile cehoslovace în strîn- cîte 7,5 paturi în spitale, iar la
rul Viorel Drăgoi, muncitorii varăşi din activul fără de partid. la desfiinţarea oricăror forme de dat Cehoslovaciei un ajutor pre­ să colaborare cu cele din ţările fiecare 640 locuitori — cîte un
Aurel Vinereanu şi Romana In ceea ce priveşte însă latura exploatare ta sate etc., au fost ţios în îndeplinirea acestor sar­ socialiste frăţeşti. R. Cehoslova­ medic.
Giurgiu. cealaltă, a educării lor, s-a fă­ făcute de către membri ai bi­ cini. că va întări , colaborarea cu
cut încă prea puţin. roului. şi comitetului raional de Uniunea Sovietică în vederea Principala sarcină a institu­
Birourile organizaţiilor de ba­ partid, activişti de partid, de stat Dezvoltînd şi perfecţionînd organizării turnării continue, cu ţiilor şi lucrătorilor din reţeaua
In afară de încadrarea candi­ şi conducători din economie în producţia siderurgică, oamenii R. D. Germană în vederea elec­ ocrotirii sănătăţii este preveni­
zat sarcini concrete tuturor can­ daţilor de partid în învăţămînt şi comunele Băcia. Cristur, Strei- muncii cehoslovaci luptă pentru trificării industriei laminatelor rea bolilor. In acest scop în re­
didaţilor de partid. Unii dintre încredinţarea de sarcini concrete sporirea volumului util al fur­ etc. Documentarea tehnică so­ publică creşte mereu numărul
ei au chiar sarcini de conducere fiecăruia, alte acţiuni cu carac­ sîngiorgiu, Gheţar, Teliuc, Ba­ nalelor, pentru mărirea canti­ vietică va fi folosită pe larg în staţionarelor, punctelor sanitare,
în organizaţiile de masă. Aşa de ter educativ nu s-au întreprins. tăţii de oţel obţinută la metrul în special, în întreprinderile in­
pildă, tov.Toan Mocanii răspunde Este de datoria organizaţiilor de niţa, Rapoltu Mare ş.a. . pătrat de vatră, pentru meca- domeniul producţiei de oţel şi dustriale. In prezent funcţionea'-
în cadrul comitetului U.T.M. pe partid de aici să organizeze pe­ fontă.
riodic conferinţe privind trecu­ Un număr însemnat de con­
fabrică de bunul mers al învă- tul de luptă al partidului, pri­ -Sta ¦ ză peste 2.500 de asemenea in­
ţămîntului politic U.T.M., tov. vind lupta purtată de clasa mun­ sultaţii au fost organizate şi la
Romufus Berindei este membru citoare în frunte cu partidul ei de Pentru bunăstarea populaţiei stituţii sanitare.
al unui comitet U.T.M. de sec­ avangardă împotriva regimului I.C.S.II., uzina „Victoria"-Că­ înainte de eliberare numai 13
ţie, tov. Maria Maer este res­ burghezo - moşieresc. Să se fa­
ponsabila comitetului de femei că cu candidaţii excursii Ia mo­ lău, Atelierele C.F.R. Simeria Marile succese obţinute de In anul 1959, circulaţia măr­ întreprinderi mari din Seh'o-
pe întreprindere etc. numentele istorice din regiunea oamenii muncii din Cehoslova­ furilor cu amănuntul va creşte slovacia dispuneau de puncte
noastră şi chiar din alte regiuni şi aliele. cia în construcţia socialistă cu 4,47 miliarde coroane. in­ medicale, iar în prezent, ele'
In acelaşi timp, la panoul de ale ţării. Să se organizeze întîl- permit creşterea continuă a ni­ dustria va produce o serie de funcţionează în peste 2.000 de
onoare al întreprinderii, fotogra­ niri între membrii cu vechime GEZA MOZEŞ velului de trai al populaţiei. articole noi. Se va pune la dis­ uzine, fabrici, mine şi alte în­
fiile candidaţilor de partid Au­ în partid şi noii candidaţi, cu treprinderi. La uzinele „V. I<
rel Filipaş, strungar, şi Aurel prilejul cărora comuniştii să vor­ Directorul Cabinetului de partid Conform prevederilor, consu­ poziţia populaţiei un volum Lenin“ din Plzen (fosta „Sko­
Boldor, şofer, sînt puse la loc bească candidaţilor despre tre­ mul pe cap de locuitor va creşte da“ ), care înainte de eliberare
cutul neînfricat de luptă al Hunedoara anul acesta cu 7,2 la sută. mult sporit de materiale neşifo- avea un singur medic, funcţio­
de cinste, ca mărturie a apre­ partidului. Să se facă vizionări
cierii meritelor lor. colective de spectacole teatrale nab'ile şi impermeabile din ţe­
şi cinematografice cu subiecte
Pentru creşterea legate de educaţia patriotică şi' sături de bumbac. Volumul ar­ nează acum 76 de medici şi 300
ideologică a candidaţilor apoi să se poarte organizat dis­
cuţii, urmate de concluziile ne­ ticolelor din silon va creşte cu de cadre sanitare. întreprinde­
de partid cesare. 15 la sută. rea are un spital utilat cu cele’
mai moderne aparate medicale’
Birourile organizaţiilor de ba­ Cu fiecare candidat de partid In 1959 cheltuielile pentru ne­ şi 16 staţionare.
trebuie să se desfăşoare o mun­
ză s-au îngrijit de încadrarea că de educare complexă, care să voile social-culturale vor creşte Mortalitatea infantilă a scă­
ducă la formarea lui. Să se im­
candidaţilor de partid în diferite prime tuturor candidaţilor dorin­ cu 6,1 la' sută faţă de anul 1958, zut anul trecut în întreaga ţară
ţa sinceră şi hotărîrea de a îi în
forme de învăţămînt de partid. însumînd 38,41 miliarde coroane. la 29,5 la mie. In 1937 mortali­
fruntea oricăror acţiuni, de a de­ tatea infantilă la copii sub uri
In marea lor majoritate can­ In Slovacia vor fi alocate în an era de 117 la mie. Anul tre­
veni îndrumători permanenţi şi acest scop 9,56 miliarde coroa­ cut s-au înregistrat cu două
didaţii studiază organizat Statu­ ne — cu 8,6 la sută mai mult treimi mai puţine cazuri de po-
agitatori înflăcăraţi în masele
tul P.M.R. La această formă de decît anul trecut. liomelită decît în 1957.
de oameni ai muncii.
învăţămînt tovarăşi ca Nicolae :î» :
La fabrica chimică din Orăş­
Colhon şi Francisc Cui, strun­ Se dezvoltă sectorul socialist
tie există toate condiţiile ca mun­
gari în fier, Geza Ambruş şi al­ al agriculturii
ca de primire în partid să fie
ţii participă cu regularitate Ia In R. Cehoslovacă s-au obţi­ de cursuri de apă şi d serie de
şi mai rodnică. Sîntem siguri
discuţii şi manifestă un interes nut succese importante în do­ alte lucrări de amelioraţii în va­
că lichidînd micile neajunsuri ce
deosebit pentru ridicarea lor i- meniul cooperativizării agricul­ loare de 600 milioane de co­
mai există aici în această mun­
deologică. In cadrul acestei for­ turii. In prezent, sectorul socia­ roane.
că, rezultatele vor fi în curînd
me de învăţămînt lucrurile nu list al agriculturii ocupă 76 la Principalul factor al creşterii
dintre cele mai bune.
merg însă tocmai aşa cum tre­ sută din întreaga suprafaţă de producţiei agricole în viitor es­
V. PITAN
buie. Unii candidaţi cum ar fi pămînt arabil. te însă mecanizarea intensă a
TraianMihuţ, Mihai Barjica, Du­ * V 'M J t J p l f ;." ,4 . Pînă în anul 1965 se prevede agriculturii. Pînă în 1965, agri­
o creştere de 45 la sută a pro­ cultura Cehoslovaciei va primi
mitru Borşeu şi •alţii nu participă m im * ducţiei agricole şi de 32 la sută cu 10.000 tractoare mai mult
a producţiei animaliere. decît este prevăzut în directive­
cu regularitate la şedinţele de In Boemia de sud mai sînt încă terenuri neasanate care nu pot ji fo­ le celui de-al Xl-lea Congres al
losite pe deplin. Multe cooperative agricole m ic e lucrează la ameliorarea In scopul îndeplinirii acestor P.C. din Cehoslovacia. De. ase­
lor. Rezultate dintre cele mai bune au obţinut îndeosebi cooperatorii agri­ sarcini şe vor efectua o serie de menea, în cursul celui de-al trei­
coli din comuna Rtldny, raionul Ceske Budejovice (R. Cehoslovacă). lucrări în valoare de 5 miliarde lea plan cincinal (1961—1965)
agricultura va primi 11.000 com­
IN FOTO: Un aspect al muncii de ameliorare a solului efecluată de coroane; se vor face drenaje bine, 6.000 prese pentru furaje,
membri ai cooperativei agricole unice Rudny. pe o suprafaţă de 190.000 ha., 18.000 secerători-legători şi alte
irigaţii pe o suprafaţă de 72.000 maşini.
ha., vor fi amenajate 1.300 km.
gistrator de turburări atmosfe- In a doua jumătate a secolului şcoala de ofiţeri de mine din atît de mare, apreciată în lumea se ca astăzi Uniunea Sovietică
19, experienţele lui H. Hertz au Kronştadt, prima şcoală electro­ întreagă, ar fi trebuit să aducă să fie printre cele mai înaintate
Conf. IULIAN HELGIU , rice“. arătat că energia curentului e- tehnică din Rusia, care pregă­ mulţumire autorului ei. Acest ţări. In domeniul tehnicii sta­
lectric se poate transforma în e- tea specialişti pentru mine. lucru însă n-a fost posibil dato­ ţiilor de emisie, atît în radio­
Institutul Politehnic — Cluj Modestia lui Popov a făcut nergie a undelor electromagne­ Şcoala avea un minunat labora­ rită însăşi condiţiilor ce se aflau fonie cît şi în televiziune, Uniu­
tice, ce se propagă la distanţă tor de fizică, cu tot felul de a- în regimul ţarist, incapabil să nea Sovietică ocupă primul loo
ca primul radio-receptor al un­ cu aceeaşi viteză ca şi lumina. parate, care-i permitea numeroa­ sprijine efectiv o invenţie ce a- în lume.
se experienţe. Aici s-a format vea în scurtă vreme să revolu­
tilateral la educarea şi forma­ delor de înaltă frecvenţă să Oamenii de ştiinţă erau preo­ Popov ca om de ştiinţă pregă­ ţioneze mijloacele de comuni­ Radiotehnica sovietică are un
cupaţi pe atunci ca în studiile tind şi un curs nou de electro­ caţii. cîrnp larg de acţiune ; pe lîngă
rea omului civilizat de astăzi. poarte un astfel de nume, deoa­ şi cercetările lor să dovedească tehnică. utilizările obişnuite, industria, a-
mai degrabă înrudirea dintre Intr-adevăr, radiotelegrafia gricultura, căile ferate etc. sînt
Radiofonia este considerată rece în lipsa unui emiţător per­ undele electromagnetice şi lu­ încă din 1889, puţin timp du­ s-a răspîndit atît de repede peste înzestrate cu aparate de radio şi
mină, în loc să se gîndească la pă descoperirea lui Hertz, Po­ graniţă îneît s-au găsit în sta­ televiziune.
ca o ştiinţă şi o tehnică apar­ manent aparatul primea semna­ aplicaţii practice. pov ţinea prelegeri despre un­ tele din Apus pretendenţi la
dele electromagnetice/ în care prioritatea descoperirii radioului. Progresele realizate în Uniu­
te, a cărei existenţă numără a- lele descărcărilor atmosferice. Tocmai acest rol de transpu- manifesta ideea folosirii lor La 2 iunie 1896 G. Marconi a nea Sovietică au contribuit ca
nător în practică l-a avut Popov. pentru comunicarea la distanţă, cerut brevetarea telegrafiei fără şi ţara noastră să facă un
bia cîteva decenii. Închegarea Gu toate acestea el a demons­ De timpuriu, deşi elev de semi­ ceea ce este echivalent cu for­ fir, după ce Popov făcuse a do­ mare salt în dezvoltarea radio-
nar teologic, Alexandr Stepa­ mularea noii descoperiri. ua demonstraţie publică. tehnicii. Prin grija partidului şi
radiofoniei s-a făcut după 1929 trat celor prezenţi posibilitatea novici a fost atras către lucru­ a guvernului, muncitorii, tehni­
rile practice, uride nu apar „mi­ Experienţele de emisie şi re­ Ţările apusene, cu o industrie cienii şi inginerii din radiocomu-
(între 1920—1930) şi răspîndi- recepţionării unei scurte emisi­ nunile cereşti“... cepţie radio au atras atenţia în­ mai dezvoltată decît Rusia de nicaţii au reuşit ca într-un
deosebi a conducătorilor marinei atunci, au trecui imediat la con­ timp relativ scurt — cu docu­
rea pentru uzul general numai uni făcute la faţa locului, în a- Minte ageră şi inventivă, el ruse, care erau cei mai intere­ struirea de aparate cu care au mentaţie şi aparataj sovietic —
construieşte diferite motoare şi saţi în posibilitatea unor legă­ fost echipate în primul rînd va­ să construiască o adevărata re­
după 1930. ceeaşi sală. pompe de apă, mori, excavatoa­ turi telegrafice fără fir între va- poarele. ţea de emiţătoare în Bucureşti
re etc., şi învaţă meşteşugul de poare-ţărm şi între vapoare; şi îi, principalele centre din ţară.
Ga orice ştiinţă tînără, radio-’ Prima emisiune şi recepţie ra­ lăcătuş şi apoi de strungar. dar şi aici aplicarea practică în- Yr
tîrzia. Pe lîngă acestea o serie de
fonia are treptele istorice ale dio intră astfel la 7 mai 1895 în La 18 ani întrerupe studiile Dificultăţile birocraţiei Rusiei noi produse ale industriei in­
nevrînd să fie preot şi se pregă­ A trebuit să se întîmple în ţariste şi ale înapoierii ei teh­ digene electrice şi de radio, au
dezvoltării ei şi un început, ca­ istoria ştiinţelor,, iar primii co­ teşte pentru studii superioare. 1899 naufragiul cuirasatului nice au putut fi înlăturate nu­ început să asigure necesităţile
Reuşita la examenul de admi­ „General-amiral-Apraxin“ pen­ mai după Marea Revoluţie So­ de consum intern cu tot felul de
re ne conduce în secolul al respondenţi ai invenţiei lui - Po­ tere al facultăţii de matematici tru ca invenţia lui Popov să-şi cialistă din Octombrie. Inţele- aparate şi piese.
şi fizică a universităţii din Pe- poată arăta adevărata valoare. gînd importanţa radiodifuziunii,
19-lea. Noţiunea de radiofonie pov au fost descărcările electri­ tersburg îl aduce în viaţa pli­ Lenin iscăleşte în 1918 decretul Chiar în anul acesta noile rea­
nă de greutăţi a studenţiei. Dar Prin asigurarea unei legături de organizare a primei institu­ lizări ale fabricii Radio-Popu-
éste ceva mai recentă' şi este ce produse de furtunile atmos­ un om priceput şi muncitor ca telegrafice vapor-ţărm la o dis­ lar, făcute la nivelul tehnicii
el îşi găseşte numeroase posi­ tanţă de 46 km. telegrafia fără ţii ştiinţifice şi ţehnice din Uni­ mondiale, vor demonstra uria­
legată de transmisia sunetelor ferice. bilităţi : dă lecţii particulare şi fir intră în serviciul marinei. unea Sovietică prin înfiinţarea şele progrese făcute de radio­
devine angajat al uzinei elec­ laboratorului de radio din Nijni- tehnica din R.P.R.
clî ajutorul aparatelor de rad io ; In 12 martie. 1896, la o. nouă trice. Pentru lucrările sale Popov a Novgorod. Sub conducerea pro­
fost extrem de apreciat la Con­ fesorului M.A. Bonei Bruevici A'îultiplele utilizări şi gradul
acest lucru a putut fi realizat experienţă făcută cu un emiţător Electrotehnica era la început, gresul internaţional din Paris, laboratorul din Nijni-Novgorod de perfecţionare al radiotehnicii
şi meseria lui îl ajută să înveţe care s-a ţinut în 1900. In 1901 a putut crea într-un timp foar- ne arată că ea a devenit în so­
între 1910—1920, după apariţia instalat într-o clădire vecină, electricitatea din practică. După este ales membru de onoare al ie scurt primele tipuri de lămpi cietatea socialistă un factor e-
terminarea strălucită a univer­ Societăţii tehnice ruse şi invi­ senţial în dezvolfarea unei noi
lămpii de radio născută în 1906. dispozitivul’ lui .Popov,- perfec­ sităţii, el primeşte invitaţia de tat să ocupe catedra de fizică de radio sovietice, fabricînd în culturi şi a unei noi civilizaţii,
a rămîne în cadrul ei, pe care la Institutul electrotehnic din acelaşi timp şi aparataj pentru
Mai înainte de această dată ţionat, înregistră prin semnele însă nu o acceptă din cauza la­ Petersburg, al cărui director de­ emiţători şi receptori. In cursul ce asigură înfăptuirea societăţii
boratoarelor insuficient utilate. vine ulterior. cincinalelor industria sovietică de
a existat pentru necesităţile de alfabetului Morse cuvintele: Se simţea mult mai atras de radio s-a dezvoltat ajungîndu- comuniste.
S-ar fi părul că o realizare
comunicaţii la distanţă radiote­ „Heinrich Hertz“. Radiotelegra­
legrafia, şi ea în faşă. fia se născuse. Geniul lui Popov
arăta lumii că oscilaţiile de
Radiotelegrafia se datoreşte înaltă frecvenţă pot 'constitui un
marelui om de ştiinţă rus Ale- mijloc de transmisie a gînduri-
xandr Stepanovici Popov. Po­ lor şi faptelor omeneşti la dis­
în şedinţa specială a societăţii Pentru epoca în care a trăit
ruse de fizică şi chimie un dis­ A .S. Popov, acest fapt pare din
pozitiv sub denumirea de „înre­ domeniul lucrurilor fantastice.