Page 16 - 1959-05
P. 16
Pqq. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 1359
xOHsneie şlira. • xiitimele şJLml • xUtuaeXe şJtlri •MÜjjuelg ştiri- Sărbătorirea zilei eliberării Danemarcai
de sub ocupaţia hitleristă
COPENHAGA 6 (Agerpres). zdrobirea fascismului german,
— TASS an u n ţă : Ziua de 5 sfîrşitul ocupaţiei hitleriste şi ri
mai 1945 a intrat în istoria Da dicarea camuflajului, la ferestre
nemarcei ca o dată importantă le majorităţii clădirilor particu
— ziua eliberării ţării de sub lare şi de stat au apărut lumi
ocupaţia hitleristă. La 5 mai în nări aprinse care au început să
oraşele şi aşezările din Dane fie numite în Danemarca „Focuri
N@fa guvernului sovietic M iluirea dintre veteranii sovietici Convorbirea prietenească marca au avut loc mitinguri şi ale vieţii“. La 4 mai în întrea
Si americani din cei de-a! adunări consacrate aniversării ga ţară, la ferestrele numeroase
adresată guvernului japonez dintre Mao Tze-dun şi a 14 ani de la eliberare. La lor clădiri au apărut pentru a
doilea război mondial Copenhaga, la Aarhus, Odene a 15-a oară aceste „tocuri ale
MOSCOVA (Ager preş). — cutată cu guvernul japonez pro membri ai delegafiei de a avut loc solemnitatea depune vieţii“.
TASS anunţă : La 4 mai amba rii de coroane la mormintele
sada U.R.S.S. din Japonia a re blema încheierii unui tratat co STALINGRAD 6 (Agerpres). război trebuie să joace un rol partid şi guvernamentale participanţilor la mişcarea de In decursul întregii seri pe
mis Ministerului Afacerilor Ex TASS anunţă: La 5 mai a avut foarte important în 'lupta, pen rezistenţă, împuşcaţi şi ucişi în insula Falster, de-a lungul ma
terne al Japoniei, o notă a gu respunzător între U.R.S.S. şi loc la Stalingrad o întîlnire în tru pace în lumea întreagă. Le a R. P. Ungare torturi în temniţele şi lagărele gistralei principale, în lungime
vernului sovietic în care acesta tre veteranii sovietici şi ameri găturile noastre constituie un de concentrare fasciste. de 50 km., la intervale de 35-50
avertizează guvernul japonez că Japonia, sau între U.R.S.S., R.P. cani din cel de-al doilea război mijloc pentru crearea unei at P E K I N 6 (Agerpres). — metri au manifestat bărbaţi cu
acţiunile care urmăresc atrage mondial, întîlnire care s-a desfă mosfere de încredere şi de bună China Nouă an u n ţă : La 6 Cînd acum 14 ani, seara tîr torţe aprinse sărbătorind astfel
rea Japoniei în pregătirile pen Chineză şi Japonia. Ar putea fi şurat într-o atmosferă ele prie voinţă între popoarele noastre. mai, Mao Tze-dun, preşedin ziu, în Danemarca s-a anunţat această dată memorabilă.*5
tru un război atomic pot avea tenie. tele Comitetului Central al
consecinţe grele pentru poporul de asemenea examinată proble J. Polowski şi-a exprimat Partidului Comunist Chinez, :®S
japonez. In notă se arată că Piotr Mihăliţin, participant la speranţa că în anul viitor o de a primit pe dr. Ferenc Mun-
înarmarea Japoniei cu arma nu ma încheierii unui tratat multi întîlnirea de pe Elba, a amin legaţie a veteranilor sovietici nich, membru în Biroul Poli
cleară şi crearea pe teritoriul tit în cuvîntarea sa despre ac va. vizita S.U.A. Intîlnirile noas tic al G.G. al Partidului Mun
ei a bazelor atomice şi pentru lateral cti privire la garanţiile ţiunile de luptă comune în tim citoresc Socialist Ungar şi „O abordare periculoasă
rachete ale unui stat străin ar pul războiului şi a chemat la tre, a spus el, vor ajuta la rea preşedinte al guvernului re
pune guvernul sovietic în faţa colective în ce priveşte neutra întărirea prieteniei dintre popoa lizarea înţelegerii reciproce şi la voluţionar muncitoresc ţără a problemelor Mării Negreu
necesităţii de a lua toate mă rele americane şi sovietice, la întărirea prieteniei dintre vete nesc ungar, şi pe ceilalţi mem
surile dictate de interesele secu litatea Japoniei cu participarea apărarea în comun a cauzei pă rani. bri ai delegaţiei de partid şi
rităţii Orientului îndepărtat so cii în lumea întreagă. guvernamentale a R. P. Unga
vietic. U.R.S.S., R.P. Chineză, Japoniei, La 5 mai oaspeţii americani re care vizitează R. P. Chine
Ioseph Polowski, conducăto au vizitat locurile istorice ale ză. Preşedintele Mao Tze-dun
Guvernul sovietic, se spune S.IJ.A. şi altor ţări interesate rul grupului veteranilor de răz bătăliei de la Stalingrad, au vi a avut o convorbire priete
în notă, şi-a exprimat deja în boi americani, a spus printre zionat filmul documentar ...Ma nească cu oaspeţii.
repetate rînduri convingerea că din Asia şi bazinul Oceanului altele: Eu cred că veteranii de rea bătălie". MOSCOVA 6 (Agerpres). — cestei grupări militare asupra
securitatea Japoniei poate fi a- Au fost de faţă, de aseme TASS anunţă : Sub titlul „O a- regiuni» strîmtorilor Mării Ne
sigurată nu prin înarmarea ato Pacific. Dacă Japonia îşi va ex nea, Ciu En-lai, vicepreşedin bordare periculoasă a proble gre însăşi.
mică a ţării, ci prin lichidarea te al C.C. al Partidului Co melor Mării Negre“, ziarul
bazelor militare străine aflate prima dorinţa ca neutralitatea munist Chinez şi premierul „Krasnaia Zvezda“ a publicat Koruturk a încercat să afir
pe teritoriul ei, prin promova Consiliului de Stat, Cen 1, la 6 mai un articol al căpita me că prin aderarea Turciei la
rea de către Japonia a unei po ei să fie garantată de O.N.U., membru în Biroul Politic al nului de rangul I Nazarov. In N.A.T.O., strîmtorile Mării Ne
litici de neutralitate. C.C. al Partidului Comunist articol este comentată declara gre şi A'larea Neagră ar fi in
se arată în notă, guvernul so Chinez şi locţiitor al premie ţia amiralului Koruturk, coman trat în aşa-numita „sferă mili
Guvernul sovietic a reafirmat rului Consiliului de Stat, şi dantul forţelor navale ale Tur tară“ a Mării Mediterane care,
hotărîrea sa de a garanta res vietic va saluta şi o astfel de Hao De-ţin, ambasadorul R. ciei, făcută în cadrul unei con la rîndul său, ar ti o „prelun
pectarea neutralităţii permanen P. Chineze în Ungaria. ferinţe de presă la Ankara. gire a Atlanticului“. Potrivit
te a Japoniei. In notă se arată soluţionare a problemei respec spuselor amiralului turc, — Ma
că în acest scop ar putea fi dis „ Amiralul turc, scrie autorul rea Neagră ar constitui un „im
tive. articolului, şi-a asumat misiunea portant teatru de operaţiuni mi
ingrată de a justifica tendinţele
Guvernul sovietic consideră celor mai agresive cercuri ale litare“, care a exercitat în tre
că crearea în Extremul orient N.A.T.O., care urmăresc extin cutul îndepărtat şi apropiat o
şi în întregul bazin al Oceanu derea sferei de activitate a a- influenţă esenţială asup'ra dez-
lui Pacific a unei zone a păcii nodămîntului bătăliilor de pe
uscat.
şi, în primul rînd, a unei zone
în care să nu existe arma ato
mică şi cu hidrogen, ar cores
punde intereselor întăririi păcii
în Extremul orient, intereselor
întăririi securităţii Japoniei în Un nou succes al baletului sovietic
în S. U. A*
săşi şi a celorlalte state din Ex
tremul orient. Guvernul sovietic,
se spune în notă, este hotărît Este absolut evident că o a-
semenea abordare a problemelor
să contribuie prin toate mijloa NEW YORK 6 (Agerpres). — res în nodurile spectatorilor a- Ştiri din R. C ehoslovacă Mării Negre şi strîmlorilor Mă
TASS anunţă : La 4 mai artiş mericani. După terminarea spec rii Negre nu este dictată nici
cele la crearea unei astfel de tii de balet ai Teatrului mare tacolului, spectatorii au ovaţio decum de interesele păcii şi
din U.R.S.S., au prezentat pe nat îndelung pe interpreţi, că securităţii popoarelor. Nu este
zone a păcii. •• scena teatrului „Metropolitan o- rora. li s-au oferit buchete de greu de' înţeles că acest mod
pera“ spectacolul balet „Floarea trandafiri. de a pune problema reprezin
„De ce guvernul R. F. Germane de piatră“ de Serghei Prokofiev. PRAGA 6 (Agerpres). — Dimitrov“ din Blansko , (în Mo tă o expresie a politicii aventu
se împofriveşîe desanden» încordării Acest balet a fost prezentat Premiera spectacolului „Floa Specialiştii cehoslovaci au con ravia), au construit o spirală de riste duse de conducerea mili
pentru prima oară în străinăta rea de piatră“, prezentat pe sce struit un aparat cu ajutorul că turbină cîntărind 140 de tone tară a N.A.T.O. şi este vicios
în Europa“ ? te şi a trezit un deosebit inte ruia buruienile pot fi distruse pentru hidrocentrala electrică fie chiar şi pentru faptul că im
na teatrului „Metropolitan ope prin curent electric. Partea prin care se construieşte în apropie
BONN 6 (Agerpres). — Cri- ierii unui tratat de pace, bule cipală a acestui aparat o for re de Orlik, pe cursul mijlociu
ticînd poziţia guvernului Ade- tinul scrie : „Toate acestea ara ra“, a constituit un nou succes mează un sistem de electrozi ca al Vltavei. Spirala face parte
nauer în problema germană, tă că el nu doreşte o reglemen re sînt aşezaţi pe pămînt în a- din prima turbină Kaplan, avînd
buletinul de presă „Informazio- tare internaţională juridică, nu al baletului sovietic. propierea buruienilor, iar cea o capacitate de 128.000 G.P. şi
nen uber Sozialfragen Virt- doreşte fixarea prin tratat a laltă parte a electrozilor sînt a- al cărei generator, va. spori ca
schaft und Politik“ din Bonn drepturilor şi îndatoririlor Ger şezaţi sub pămînt. Circuitul de pacitatea de producţie a reţe
scrie: „De ce guvernul R. F. maniei faţă de celelalte popoare.
Germane se împotriveşte destin Un proiect de tratat de pace, SCOPUL VIZITEI curent electric distruge astfel nu lei energetice din întreaga ţa plică o gravă primejdie de răz
derii încordării în Europa ? De numai tulpina şi frunzele buru ră cu aproximativ 84 MGK. boi. Afară de aceasta, preten
ce se ridică cu atîta hotărîre indiferent de cine ar fi propus,
împotriva încheierii unui tratat secretarului de stat Herter la Bonn ienilor, dar şi rădăcina. Apa •k ţiile N.A.T.O. asupra regiunii
de pace ? Gînd s-a dat publici trebuie să ţină seama de faptul ratul funcţionează cu curent di Mării Negre sînt cu totul ab
tăţii proiectul sovietic al trata BONN 6 (Agerpres). — A- După cum relatează corespon rect sau alternativ cu o tensiu PRAGA 6 (Agerpres). — surde atîi din punct de vedere
tului de pace. Bonnul a decla că în Germania este nevoie de genţia France Presse anunţă că dentul agenţiei France Presse, ne de 1.000—5.000 volţi. Expe In regiunea Gradec din Ceho politic cît şi juridic.
rat că clauzele acestui proiect ar secretarul de stat american, Her cercurile politice vest-germane rienţa a dovedit că prin folosi slovacia a fost construit cu con
fi inacceptabile. Subliniind că gu o dezvoltare democratică şi paş ter, va sosi la Bonn înainte de consideră că vizita lui Herter rea acestui aparat nu numai că tribuţia populaţiei primul cine -O —
vernul R.F. Germane se pronun începerea conferinţei de la Ge la Bonn are ca scop „reducerea sînt distruse buruienile, dar a- matograf cu ecran lat. In ulti
ţă în general împotriva înche nică. Forţele militariste şi re neva a miniştrilor Afacerilor divergenţelor care s-au manifes ceasta influenţează în mod favo mul timp s-au deschis noi cine A 18-a aniversare a
Externe. Herter va avea între tat între S.U.A. şi R.F.G. în rabil creşterea plantelor culti matografe atît la Praga, cît şi
vanşarde trebuie să fie înlătu cursul pregătirii programului oc vate. în alte oraşe din ţară. In pre eliberării Etiopiei
vederi cu cancelarul Adenauer cidental de negocieri“. zent în Cehoslovacia funcţio
rate de la putere. împotriva a- * nează 3.500 de cinematografe ADDIS ABEBA 6 (Agerpres).
şi cu ministrul de Externe vest- permanente. In afară de aceasta TASS anunţă : La 5 mgf s-a
cestor forţe a luptat coaliţia an- PRAGA 6 (Agerpres). — la cluburile de pe lîngă între sărbătorit în Etiopia cea 'de-a
german, Brentano. Muncitorii de la fabrica „Jiri prinderi, în instituţii cultural- 18-a aniversare a eliberării ţă
tihitleristă“.' educative funcţionează 16.000 de rii. In anul 1941 poporul Etio
aparate de proiecţie. piei a scuturat jugul ocupanţi
China în întrecere paşnică cu Anglia In anul 1952 China a produs lor italieni. In legătură cu a-
2.860.000 tone ciment iar în a- ? ceasta în fiecare an ziua de
nul 1957 a produs 6.690.000 to 5 mai —- ziua eliberării — este
ne. In 1962 R. P. Chineză va PRAGA 6 (Agerpres). — sărbătoare naţională. Capitala
CETEKA anunţă : Slovacia se
Poporul chinez construieşte o dezvoltă într-un ritm rapid. In
ţară socialistă cu o industrie şi
o agricultură modernă, cu o realizeze în decurs de 20 de ani, un număr uriaş de utilaje agri tică a producţiei de oţel, Anglia produce 12.500.000 tone ciment anii puterii populare, în Slova Etiopiei Addis Abeba, a fost îm
ştiinţă şi o cultură înfloritoare. (socotind din 1949, de la elibe
In prezent muncitorii din unele rare) ceea ce Angliei, cea mai cole, cantităţi uriaşe de îngră a avut nevoie de un interval de — cu 400.000 tone mai puţin cia au fost construite peste 200 podobită de sărbătoare. Unităţile
ramuri-cheie ale industriei şi-au veche ţară industrializată, i-au
propus un obiectiv important: de trebuit două secole. şăminte chimice şi insecticide. patru ori mai lung (1880-1903). decît producţia britanică din noi întreprinderi industriale, iar militare şi mii de locuitori ai
a ajunge din urmă şi de a de
păşi Anglia în viitorii 10-15 ani Desigur că acesta constituie Toate acestea fac necesară spo Pînă în anul 1962 producţia de 1956. Dar investiţiile britanice 140 de întreprinderi au fost re Addis Abebei s-au adunat în pia
în ce priveşte producţia de oţel un obiectiv îndrăzneţ. Deşi în
şi de alte produse industriale ultimii opt ani China a făcut rirea necontenită a producţiei. oţel a Chinei va atinge în construcţii au marcat o scă construite. La Saly pe Vah se ţa monumentului eliberării şi pe
importante. Pentru a-şi atinge progrese importante, în prezent
obiectivul China urmează să producţia ei industrială se află Dar China trebuie să facă 12.000. 000 tone. Pentru o creş dere în 1955-1956 care va afecta construieşte în prezent unul din străzile învecinate, pentru a cin
încă în urma producţiei indus faţă şi unor greutăţi serioase. cele mai mari combinate pen- sti memoria celor căzuţi în lup
triale a Angliei. Acest lucru re Cea mai. importantă dintre aces tere asemănătoare, Anglia a a- producţia de ciment, destinat în Iru îngrăşăminte azotoase din j) ta pentru libertate şi indepen
iese şi din următorul tablou : tea este moştenirea unui trecut ţară. dentă naţională.
vut nevoie de 33 de ani. (1903- deosebi consumului intern.
1936). In anii celui de-al doilea plan
de 100 de ani de regim semi Planul pe 1958 prevedea pro cincinal va fi acordată o mare
colonial. De la vechiul regim nu ducţia unei cantităţi de 6.240.000 importanţă industriei producă VINERI, H MAI 1959
s-a moştenit practic nici un fel tone de oţel, iar în 1972 China toare de îngrăşăminte chimice, Spectacole cinematografice
de industrie grea, ceea ce fără va produce 40.000.000 tone de necesare sporirii producţiei agri
Produc|ia industrială Producţia industrială îndoială constituie o piedică se oţel, ceea ce reprezintă o creş cole. Deşi Anglia posedă o in DEVA : D-ale carnavalului; PETRO oţel j ILIA: Simfonia Leningradului
a Chinei în 1957 ŞANI : Fata căpitanului; Moralitatea LONEA : Surorile ; TEIUŞ : Detaşa
a Angliei în 1956 rioasă deoarece experienţa în tere anuală de 14,5 la sută. dustrie chimică dezvoltată, ea doamnei Dulska ; HUNEDOARA : Vi mentul lui V. Trubaciov ; ZLATNA
sul spulberat: ALBA IULIA : Pe Do Lumini verzi > PAROŞENI: Coordo',
Oţel 5.240.000 tone 20.990.000 tone industrie este redusă. Incepînd In perioada 1941-1956, creşte dispune de un teren agricol nul liniştit î Omul meu d ra g ; SEBEŞ: nate necunoscute i APOLDU DE SUS
„ 225.560.000 „ tîrziu să-şi creeze o industrie, Rita i ORAŞTIE : Vraja dragostei j Brigada lui lo n u (! BARU MARE
Cărbune 128.620.000 „ China a beneficiat însă de anu rea medie anuală a' producţiei foarte redus ceea ce face HAŢEG : Pescarii din Arai ; BRAD : Botagoz : GALAN : Zile de dragoste.
„ 12.970.000 „ mite avantaje : noile întreprin de oţel a fost în Anglia de nu ca industria producătoare de Zile furtunoase i SIMER1A : Inimă de
Ciment 6.690.000 3.520,000 „ deri industriale au fost înzes mai 3,5 la sută. Potrivit preve îngrăşăminte chimice să stag
derilor, în 1958 producţia de oţel neze. Pînă în anul 1962, Chi
îngrăşăminte chimice 755.000 în Anglia va atinge 23.800.000 na va produce 7.000.000 tone
tone, adică cu 1.800.000 tone adică aproape de două ori mai
Cu toate acestea, există toate odată produsele sale finite. Pră trate cu utilajul cel mai mo
temeiurile de a avea încredere
că datorită eforturilor susţinute buşirea sistemului colonialist şi dern'. Majoritatea celor 825 de
ale muncitorilor, Anglia va pu
tea fi întrecută. restricţiile pe care S.U.A. le-au întreprinderi industriale constru mai mult decît în 1957. mult decît Anglia în prezent, D IO
iar în următorii cinci ani pro
Trebuie arătat că în China impus în comerţ cu ţările socia ite în cursul primului cincinal Dacă creşterea în cele două ducţia va ajunge pînă la
s-a ajuns la uri grad de dezvol ţări va continua în proporţiile 15.000.000 tone.
tare rapidă a industriei. liste şi pe care Anglia le-a ac au fost înzestrate cu utilaj mo menţionate, China va depăşi An PROGRAMUL I: 7,30 Muzică popu 21,25 Concert de muzică uşoară.; 22,30
glia în aproximativ 15 ani. Muncitorii chinezi şi-au fixat lară romînească ! 8,30 Muzică ; 10,00. Din cîntecele şi dansurile popoarelor.
Intre 1953 şi 1957 producţia ceptat, au mărit, şi mai mult di dern fabricat în Uniunea Sovie obiectivul de a depăşi producţia Lucrări simfonice romîneşti i 11,03 Con
industrială a Chinei a crescut Datorită creşterii continue a Angliei pînă în 1972. Ei vor a- certul de estradă „Călătorie muzicală“; PROGRA/MUL II: 14,07 Cîntece re
în medie cu 18 la sută anual. ficultăţile acesteia. tică şi în ţările de democraţie producţiei de oţel a Chinei, va vea de dus o luptă grea. Vor 11,45 Traista cu poveşti; 12,25 Ver voluţionare ! 15.00 Program muzical
Producţia industrială a Anglie» lua o mare dezvoltare industria trebui mari eforturi pentru a în suri închinate partidului; 12,40 Muzb dedicat fruntaşilor în producţie; 15,40
a crescut în ultimii 100 de ani In ultimii cinci ani în China populară. constructoare de maşini, astfel vinge rămînerea în urmă din că uşoară de Mokrousov şi M iliutin; Muzică uşoară; 16,15 Prin sălile de
cu 1,8 la sută. îneît, în cursul: celui de-al doilea punct de vedere industrial. 13,05 Muzică din operele lui Weber; concert ale Capitalei; 16,50 Curs de
au fost descoperite importante Deşi muncitorii englezi, avînd plan cincinal, aproximativ 80-90 14,00 Buchet de melodii; 14,30 Gînle- limba ru să; 17,20 „Slăvit să iii par
Avantajul principal al Chinei resurse naturale în cantităţi ne- o tradiţie şi calificare industria ce de dragoste şi jocuri populare, ro tid iubit" — emisiune de cîntece;
în această întrecere constă în bânuite în trecut. In prezent re lă transmisă din generaţie în mîneşti ; 15,10 Concert de estradă; 18,35 Aduzică populară rusă; 19,00
sistemul ei economic socialist. zervele de cărbune ale Chinei generaţie, dau o productivitate 16,15 Vorbeşte M oscova; 17,15 Gînte- Muzică de estradă; 19,38 Opera „Fi
Anglia s-a dezvoltat în mod ine sînt evaluate la 1,5 bilioane de mai mare decît cei chinezi în ce revoluţionare romîneşti'; 18,05 Ac delio“ ; 22,40 Muzică uşoară ; 23,15—
gal şi cu mult mai încet decît tone, iar rezervele de minereu numeroase ramuri industriale, tualitatea în ţările socialiste; 18,35 24.00 Muzică populară romînească.
ar fi putut s-o facă din cauza de fier la 12.000 milioane de to aceasta nu poate totuşi spori la sută din noile maşini vor fi Dar unitatea şi entuziasmul Muzică din operete romîneşti; 19,35
economiei sale capitaliste nepla ne. Potenţialul ei hidroenergetic producţia industrială a Angliei produse în China (faţă denumai muncitorilor chinezi sînt o ga Noi înregistrări ale naistului Fănică BULETINB DE ŞTIRI; 5,00; 6.00;
nificate supusă crizelor şi depre L uca; 20,15 „Gîntecul săptămîniia ;
siunilor periodice. este evaluat la peste 500.000.000 deoarece' ea se găseşte la dis 60 la sută în 1957), ranţie a îndeplinirii cu succes a 21,15: 82 de ani de la proclamarea 7,00; 11,00; 13.00; 15.00; 17,00;
independenţei de Stat a Remîniei î
Un alt important avantaj al kw. adică mai mult decît pro In ce priveşte indiistria car acestei sarcini măreţe. 19.00 j 20.00 ; 22,00 ; 23,52 (progra
Chinei îl constituie bogăţiile ei ducţia de curent electric a Sta
în materii prime. Intr-adevăr, telor Unite, Angliei, Franţei, Ja creţia fluctuaţiei economice ge boniferă, anul trecut în China In legătură cu aceasta ziarul mul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00 j
China posedă aproape toate prin poniei, Italiei şi Canadei, China nerată de sistemul capitalist. s-au extras peste 128.000.000 „Times“ scria ? „Ar fi bine să
cipalele materii prime necesare, are de asemenea resurse bogate tone cărbune, iar ariul acesta se fim atenţi. In curînd este cu pu 23.00 (programul II).
în timp ce Anglia trebuie să im Compararea sporului creşterii vor extrage 150.000.000.tone. In tinţă ca China să ne ajungă“.
porte în cea mai mare parte din producţiei actuale şi a perspec anul trecut producţia Angliei a
materiile prime şi să exporte tot-
de cupru şi ţiţei. tivelor de dezvoltare a unor ra
Industrializarea începută în muri industriale-cheie din cele fost de '225.000.000 tone. In a- Prin munca lor de zi cu zi,
China are nevoie de tot oţelul şi două ţări .îndreptăţeşte încrede
¦ nul 1962 se ¦vor extrage oamenii muncii din R. P.: Chi Timpul probabil în regiunea noastră
de toate maşinile pe care aceas rea oamenilor muncii chinezi în 230.000. 000 tone de-cărbune. In- neză' vor face ca un sfert din
ta le poate produce şi chiar de victoria lor. Vreme nestabilă in curs de încăl
mai mult. Dezvoltarea agricul Astfel, în perioada 1953-1957 trucîf pînă în 1962 producţia a- omenire, care a cunoscut din zire. Cerul va fi variabil, mal mult prinse între + 4 şi + 7 grade. Vînt
turii, asupra căreia s-a pus un în China producţia de oţel a nuală a Angliei va fi de aproxi plin mizeria timp de mai multe senin noaptea. Temperatura în creş slab cu intensificări temporare.
accent deosebit în cursul celui crescut de la 1.350.000 tone la mativ 236.000.000 tone, minerii secole, să ajungă la un înalt ni tere, va urca ziua între -!-20 şi -ţ-24
chinezi vor putea să atingă a- grade, iar noaptea tninimile vor fi cu Pentru următoarele 3 zile. Vremea
în încălzire.
’de-al doilea plan cincinal, cere 5.240.000. Pentru o creştere iden- cest nivel depăşind planul. vel de trai. .. . .
Redacţia ”şi'"administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon t 1881 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.TVLR. nr. 5(30.320 din 0 noiembrie 1949. Tiparul; întreprinderea Poligrafică „I Mai“ — Deva