Page 17 - 1959-05

aj| ßifcilotöca C-iM'TI¦ PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I Io preajma celei de-a 14-a aniversări
a Zilei Victoriei
Rseiör»

Acolo unde trăiesc oameni cinstiţi Frăţia de arme

şicapabili de jertfe mari romîno-sovietică

J Frăţia de arme dintre po­
porul romîn şi sovietic are ră ­
Generatul Sizokrllov priveşte preo- nuninda-se de ca. Na se aude nici ţj dăcini adinei, trainice încă din
cele mai vechi timpuri. Ea s-a
Anul Xi Nr. 1360 Vineri 8 mai 1959 4 pagini 20 bani cupal prin geamul din faţă. Uneori ţăcănit de mitraliere, nici şuierat de închegat şi întărit de-a lungul
privirea lui rătăceşte peste feţele gloanţe, nici răbufnirea exploziilor j veacurilor în luptele comune
aaaau)M»gami3«aaaainBganaaEaaăa'.ni'îPiaaaaaggm a t a m m c m a n m soldaţilor, in marş sau odihnindu-se de mine. Undeva, pe aproape, intr-o ") duse împotriva asupritorilor. Po­
porul romîn a avut întotdeauna
SPRE NOI SUCCESE C sub copacii de Ungă drum, apoi fi- baltă de Ungă mal, orăcăie de zor, ) în poporul rus un prieten sin­
xează din nou panglica nesfirşită a broaştele. O pisică mare, roşcată, ^ cer şi credincios. .
drumului alb, scăldat de razele soa- umblă încet cu coada 'ui sus, pe j
Poporul rus a fost acela care
în întrecerea socialistă ! relui de primăvară. cornişa unei case din marginea sa• ] a sprijinit aspiraţiile de unire
şi independenţă ale poporului
Inirecind infanteria, apoi trupele tutui. Ctntă voios păsărelele. Iată, 1 romîn. La 9 Mai poporul nostru
sărbătoreşte ziua independenţei
motorizate şi de tancuri, maşina ge- acesta-i gtas de cintezoi. Şi ăsta-i ^ de stat a Romîniei, de la a că­
rei înfăptuire se împlinesc anul
In două zile neralutui ajunse in curind bilr-un cristeiul. Colo se vaită un culic. Dar ^ acesta 82 de ani. Poporul rus a
sat nemţesc întins, situat de-a Iun- iată şt un sunet necunoscut: o pa- ] fost singurul care a sprijinit
poporul romîn şi a luptat cu
684 lone minereu peste pian gul drumului, in a sare de prin par- j arma în mină pentru înfăptui­
rea năzuinţelor maselor largi
C ontinuînd întrecerea socialistă, minerii de la exploatarea' cărui piaţă prin­ tea locului, germa- j populare din ţara noastră, de a
Teliuc reuşesc să livreze tot mai mult minereu siderur-i se elibera de sub jugul stăpî-
»giştilor de la Hunedoara şi Gălan. Numai în zilele de 4 şi 5< cipală se înalţă Fragment din romanul nă, nu-ţi poţi da ^ nirii otomane, de a fi liber şi
»mai a.c., ei au reuşit să extragă peste prevederile planului! independent. Anglia, Franţa,
»aproape 700 tone de minereu, ceea ce constituie un succes' un monument de „Primăvara pe Oder" seama ce pasăre) Austro-Ungaria, Germania au
'remarcabil. granit, tăiat ca din este. fost potrivnice acestor năzuinţe,
de Em. Kazakievici ele erau împotriva eliberării Ro­
Acest lucru a fost posibil datorită faptului că toate sectoa-' topor. Trecind de Intre timp, vapo- -j mîniei de sub jugul otoman.
' rele şi-au depăşit sarcinile de plan. Astfel, sectorul II şi-a1
»întrecut planul în aceste două zile cu 312 tone minereu, iar' el, maşina gene- ¦ Cîştigarea independenţei de
»sectorul I a dat mai mult decît prevedea planul cu 244 tone' stat a Romîniei a avut loc ca
»minereu. Rezultate frumoase a obţinut şi colectivul sectorului' ralului urcă un rasul se desprin- 1 urmare a înfrîngerii de către
III, care a dat peste plan în zilele amintite cantitatea de 128! armatele ruse, alături de care
»tone minereu. L deal. înainte se întinde faţa netedă de de malul celălalt, şi in urma lui, -j au luptat vitejeşte şi armata ro-
mînă — a turcilor în războiul
(Sele mai bune echipe de mineri s-au dovedit a fi cele con-' Ir a- u....n...u.. .•i rî.u. .m.. ~ar-e. TI—n stingă,, se în­ p«-»e« rlu, pornecsrc rş-ti FbAăf rracti. (Gv aennoemral lltu) l -Sş din 1877— 1878. Sîngele vărsat
»duse de Ion M. Popa, Teodor Gligor şi Florincaş Gaşpar.' în comun de către ostaşii ruşi
grămădesc ruinele unui pod de pia­ aşteaptă. Vaporaşul se apropie din j şi romîni pe cîmpiile Bulgariei,
la Rahova, Grivîţa, Smîrdan şi,
tră distrus. In dreapta, pe riu, se ză­ ce in ce mai mult. Oamenii de pe I mai ales, la Plevna, au contri­
1 buit la închegarea frăţiei de ar­
reşte pinza unei bărci singuratice. punte fac semne. Răsună puternic 1 me romîno-ruse.
Lingă celălalt mal, pufăie un va­ sunetele unei fanfare. In cele din
Armata romînă, ' regimentele
poraş. urmă, vaporaşul dispare pe după j
de dorobanţi, roşiori, călăraşi,
Aici, pe malul acesta, pe iarbă, malul cel înalt, şi iată că încep să ]
la umbra copacilor stau in picioare. urce malul ofiţeri şt soldaţi ameri- I au făcut minu•;ţni d. e:¦¦er¦oism¦ umă• r
la umăr cu vitejii ostaşi ruşi şi
Siderurgişiii hunedoreni culcaţi şi aşezaţi, soldaţi sovietici. Garu
Alături de ei fumegă o bucătărie de Totodată se aud strigătele lor ve- -j

ntrecerea siderurgiştilor hunedoreni pentru a da patriei campanie. In crlngul din apropiere se^-

4Datorită faptului că ciniă de zor păsările. Long live Statin I

cantităţi sporite de metal continuă cu avînt sporit. In Grupe sanitare lucrează cu multă a- Ceea ce-l uimeşte pe general e — Long live Russia/
tenţie şi-şi îngrijeşte
'. primele cinci zile ale lunii curente, oţelarii, aglomeratoriştii/ CU r o d n ic ă a c t iv ita te maşina la care lucrea­ liniştea. Un grup de ofiţeri, printre care şi
ză, utemista Ileana
<furnaliştii şi laminatorii Combinatului siderurgic Hunedoara au, Grupa sanitară de Ia G.A.C. „Pe- Balint din secţia bobinaj a filatu­ un general, sé îndreaptă spre mem- ^
tcfi Sandor" din Deva, condusă de rii Lupeni, reuşeşte să dea în fie­
/d a t peste prevederile planului 1.150 tone otel, 1.115 tone mi- iov. Lazăr Magdalena, se pregăteşte care zi, peste plan, cantitatea de De fur împrejur domneşte o li­
intens pentru concursul grupelor sa­ , 5 kg. fire răsucite.
mereu aglomerat, 510 tone fontă şi 402 tone laminate. nitare, faza orăşenească, ce se va des­ nişte adincă. Soldaţii o ascultă mi- (Continuare In pag. 3-a) 1
făşura la 30 mai. Astfel, in ultimul In clişeu : Tovarăşa Ileana 13a-
S-au evidenţiat în mod deosebit echipele de oţelari conduse« timp, membrele grupei, ca Ghergheltj 1lint în timpul lucrului.
Elisabeia, Daradics Iuliana, Birtolom
’de prim-topitorii loan Miculic, Opriş Avram, de la oţelăria Mar-, Bela şi atlete, au sprijinit circumscrip­ La G .A .S . M m fia s«a te rm in a t
ţia sanitară la vaccinări contra polio-
tin nouă, şi echipele de furnalişti conduse de Alexandru Cornşa» p r i m a p r a ş i l ă l a s f e c l a die s a h ă r

!şi Ludovic Gsosz de la secţia a Il-a furnale. Muncitorii de ta gospodăria orarilor de întreţinerea culturi­
de stat din Mintia folosesc din lor. Pînă în prezent ei au reu­
NICOLAE NEGRU plin timpul pentru grăbirea lu- şit să termine prima praşilă la

corespondent

¦i ¦ • * - \( ••

Aplicînd metode înaintate

A plicind metode înaintate de lu cru, schimburile de la atelierul melitci, la mobilizarea oamenilor pen­ ŞTIRI DIN ALBA IULIA sfecla de zahăr pe întreaga su­ cu vajnicii patrioţi bulgari. Po­
montaj de la uzina „Victoria“-Gălan au obţinut rezul-: tru examenele de micro-radio-fotogra- prafaţă de 30 ha. ce o au insă- porul romîn n-a uitat niciodată
tate frumoase în lunile acestui an. fie şi a recrutai 20 de donatori de Succese la C.F.R. mînţată cu această cultură. Ei ajutorul pe care prietenul şi fra­
singe. sînt in curs de a termina şi pli­ tele său mai mare — poporul
Intre 1 şi 28 aprilie, echipa de montatori şi-a vitul griului. rus — i l-a dat în lupta pentru
,planul de producţie cu 11 la sută, iar planul pe întregul ate-] Pentru activitatea depusă, grupa sa­
,lier a fost îndeplinit în luna aprilie în proporţie de 101,5%. nitară de ta G.A.C. „Peiofi Săndor"

Au redus consumurile specifice deţine steagul de grupă sanitară frun­ Colectivul de muncă de la angajat. In aceeaşi perioadă, In grădina de legume s-a ter­ cucerirea independenţei naţio-
taşă pe regiune In sectorul rural. Atelierul de zonă C. F. R. din productivitatea muncii a crescut
a depou! G.F.R. din Teiuş a fost redus consumul specifici Alba Iulia şi-a îndeplinit planul cu 4 la sută, iar preţul de cost minat de plantat varza timpu­
faţă de norma tehnică cu 9,47 la sută, economişindu-se' Dar din rindul grupelor sanitare producţiei globale pe luna apri­ a scăzut c u ' 1 la sută, calitatea
fruntaşe din oraşul Deva, mai face rie, gulioarele şi alte răsaduri, j (Gontmuara în pag. 3-a)
parte şi aceea a Sfatului popular re­
=J35 =

!Un luna aprilie a.c. 182,7 tone combustibil convenţional. gional. condusă de tovarăşa Mandica lie în proporţie de 106 la sută, lucrărilor efectuate îmbunătăţin-

De la începutul anului şi pînă acum s-au economisit peste' Badiu. Cu sprijinul unor echipieri în Ioc de 104 la sută cu cît s-a du-se simţitor.

'823 tone combustibil convenţional. fruntaşi ca Ştefan Grecu şt dr. Aurel Muncă plina de avînt

In obţinerea acestor rezultate s-au evidenţiat în mod deo-< Tehniciană, această grupă a recrutat

sebit brigada de pe locomotiva 230.189 condusă de mecanicul» plnă acum 30 donatori de singe din t
, Muncitorii de la S.M.T. Alba trevidenţiat mai aies tractoriştii
loan Păcurarii, brigada condusă de mecanicul Teodor Mocanul cadru! sfatului.

rle pe locomotiva-50.270 şi'cea condusă de mecanicul Aurel» Exemplul acestor grupe saniiare Iulia şi-au îndeplinit sarcinile Cloan Gîmpeanu din brigada
Bailor de pe locomotiva 230.184. fruntaşe a fost urmat şi de altele din de plan din cadrul campaniei
oraş, fapt ce a făcut ca numai In ul­ agricole de primăvară încă în LVlt-a, — cu o depăşire a pla­
A. OŢOIU timul timp 185 de cetăţeni din ora­ ziua de 29 aprilie a.c., terminînd Cnului de 95 la sută; loan Popa
şul Deva să devină donatori de singe. lucrările cu o lună înainte de lltdpiănşirebridgeada
corespondent, termen. VI-a — cu o de­
55 la sută. Victor

lBreazu din brigada a VI-a. cu
In munca plină de avînt s-au ol depăşire de 41 la sută şi alţii.

Pentru îmbunăfăfirea califăfii minereului i

A ngajam entetL depăşite
Fiind antrenaţi în întrecerea îCCndeplinit planul lunar de pro­
Alegerea sterilulu socialistă, muncitorii de la între­ dtucţie, în proporţie de 131 la

rămîne metoda de bază prinderea de corecţia torenţilor srIutUăn. aport preţios la obţinerea ’ Cela două brigăzi Noi apartamente
şi ameliorarea terenurilor de­ acestei depăşiri a fost adus de de ta încărcarea che­
gradate au obţinut în luna apri­ tractoristul Ostrovschi, şoferul
lie succese deosebite în muncă.

Sînt tniner de 20 de ani. In toţi Am amintit că din frontul de tate. Noi alegem mereu steri­ Astfel, acest harnic colectiv şi-a Uiescu, inginerii Rojnoi şi Banu. restelei conduse de pentru oamenii muncii
aceşti ani am lucrat la minele lucru rezultă siderită, limonită lul şi totuşi cîştigăm lunar în­ Cornel Wagncr şt Ene
Elevi fruntaşi în muncă Gheorghe, sînt bine cu­

de minereuri. Acum, la exploa­ şi steril. Datorită faptului că tre. 1500 şi 1800 lei de fiecare. La noscute pentru hărnicia lor in în­ Constructorii noului oraş mun­

tarea minieră Teliuc, conduc o sterilul este în procent prea ma­ ei însă dacă se face un control Elevii şcolii de meserii din şcoli primesc un sprijin efectiv treg complexul U.l.L. Sebeş. Mem­ citoresc din Hunedoara au dat
echipă de mineri în cadrul sec­ re, nu putem folosi excavatoarele mai exigent Ii se rebutează o Alba Iulia obţin însemnate re­ din partea maiştrilor instructori brii acestor brigăzi îşi depăşesc în folosinţă siderurgiştilor în
torului I. şi deci încărcarea în vagonete mare parte din producţie, şi tot zultate în munca lor practică de Tămăjdău, Gherman, Viorel sarcinile de plan In medie cu 20 cinstea zilei de 1 Mai încă un
o facem manual. După ce puş- ei ies în pierdere. Rău este însă atelier. Munteanu şi Dumitru Gerna- ta sută.
Din coloanele ziarelor şi clin

cuvîntul agitatorilor am aflat de căm, separat alegem cele trei că pierde şi exploatarea şi deci Cele mai bune rezultate le-au hovschi. In clişeu : Cele două brigăzi in bloc de locuit cu 22 de aparta­
bătălia care se dă nu numai pen­ elemente şi tot separat le încăr­ economia naţională. Tocmai de obţinut pînă acum elevii atelie­ lim-pul lucrului. mente. Este cel de-al doilea bloc
tru obţinerea de cantităţi sporite căm. De multe ori însă în bul­ aceea consider că e necesar să-i relor de strungărie, lăcătuşerie TOMA PETRU
de produse, dar şi pentru ca gării mai mari găsim şi steri! convingem că n-au dreptate şi şi forje, care îşi depăşesc zilnic corespondent predat în cursul acestui an. Noi­
aceste produse să fie de o cali­ (destul de mult) şi siderită. In să le arătăm ce şi cum trebuie sarcinile cc le revin la locul dr le locuinţe fac parte din cvar­
tate cit mai bună. Consider că acest caz spargem bulgărele şi să facă. muncă. Gospodărie colectivă la Nălati talul început anul trecut în cen­
este firesc acest lucru. Eu, de alegem sterilul. trul oraşului. Pînă acum, în a-
pildă, sînt supărat dacă unelte­ Cît despre metodele folosite Se evidenţiază mai ales ele­
le cu care lucrez nu sînt de bu­ Asta ar fi una, dar n-ajunge. pentru obţinerea minereului de
nă calitate. Dar, de fapt, dacă Eu stau de vorbă aproape în fie­ bună calitate, personal sînt de vii strungari din anul III, Nico- HAŢEG — (de la subredacţia adus în gospodărie o suprafaţă cest cvartal au fost terminate
sfredelul nu-i bun, cine-i vino­ care dimineaţă cu oamenii din părere că metoda de bază este dim Saşii şi Vasile Ganga, ele­ noastră voluntară) — Marţi 5
vat? Măi întîi oţelarii, pentru că echipa mea şi ne sfătuim cum alegerea manuală a sterilului.. vii lăcătuşi Nicolae Boia, Nico- mai a.c., toate cele 44 familii de 122 ha. teren agricol, 13 vaci, 10 blocuri cu 220 de aparta­
n-au dat oţel de calitate. Oţe­ să facem, cum să ne-mpărţim lae Muntean şi Emil Duşa, ele­ de ţărani muncitori din satul 4 boi, 10 cai şi numeroase ate­
larii la rîndul lor vor da o par­ treaba. Mereu le amintesc că dacă — FLORIN,CAŞ GAŞPAR vii forjori Nicolae Anghel şi Ma­ Nălaţi au sărbătorit unirea lor laje. Printre acestea sînt 22 care mente, iar la alte patru blocuri
te din vină în seama furnalişti- vom încărca laolaltă minereul şef de echipă —¦mina Teliuc rian loan. în gospodăria colectivă pe care
lor, iar aceştia se vor descărca cu sterilul, ni se va rebuta o au denuniit-o „Retezatul“. Ei au şi căruţe, 19 grape, 23 pluguri, se fac lucrări de finisare.
pe mineri, adică pe noi. Iată parte' din producţie şi tot noi p i . |g In munca lor elevii acestei
deci că de la noi porneşte răul. pierdem : cîştigul ne va scădea. prăşitori, semănători şi altele. Tot în acest cvartal au înce­
Dar nici cu asta nu mă mulţu­ iÉ E E Ë E S m
La concluzia asta am ajuns mesc. Şi nu că n-aş avea încre­ fn adunarea generală de cons­ put lucrările pentru construirea
eu cu echipa mea atunci cînd am dere în ortacii mei, pentu că şi tituire a gospodăriei, noii co­ primelor blocuri dintr-un nou
discutat prima dată despre cali­ Gheorghe Stoicoi şi Abel Ţîrlea, lectivişti şi-au ales consiliul de lot de locuinţe muncitoreşti al­
tate. Şi de atunci am început sînt oameni de nădejde, dar tre­ conducere şi comisia de revizie. cătuit din 450 de apartamente
să luptăm pentru ca minereul buie să-mi fac datoria, aşa că
extras de noi să fie cît mai bun. eu controlez liecare vagonet să Ca preşedinte al G.A.C. „Rete­
văd dacă nu cumva minereu!
Locul nostru de muncă se zi­ este amestecat cu piatră. zatul“ a fost ales comunistul care, pe baza noilor proiecte,
ce că e unul dintre cele mai gre­
le, pentru că deşi conţine side- Din cînd în cînd mai stau de loan Covaci. vor avea un preţ de cost sub
rită şi limonită, în procentul cel vorbă şi cu alţi şeii de echipe.
mai mare este sterilul. Cel mai De fapt sîntem în întrecere şi Nu de mult la Şantierul naval Olte­ SIDON1A RUSAN 40.000 lei apartamentul.
rău însă este faptul că interca- calitatea minereului este unul niţa a fost lansată la apă o motonavă
laţiile sînt atît de dese, incit din obiective. Totuşi n-avem se­
cu greu pot fi separate. Cu toa­ crete unii faţă de alţii, ba dim­ cu o capacitate de 2.000 tone.
te acestea noi am reuşit să dăm potrivă, ne sfătuim, ne ajutăm
minereu de bună calitate. Ca do­ ori de cîte ori este nevoie. Motonava a fost lansată cu 4 luni Fapte de buni gospodari
vadă stă însăşi faptul că în înainte de termen în cinstea zilei dc
cursul lunii trecute şi în primele Unii mineri — e drept sînt
6 zile din luna mai nu ni s-a puţini la număr — cred că ale- 1 Mai.
rebutat nici o tonă de minereu gînd sterilul, vor pierde timp.
pentru calitate nccorespunzătoa- Nava este destinată pentru transpor­ Pînă acum citva timp stra­ s-a făcut prin muncă volun- j
re. vor da mai puţine tone şi vor turi de mărfuri pe fluvii şi lacuri de da Andrei Mureşan din ora­ tară nivelarea întregii străzi 1
acumulare şi este întărită pentru na­ şul Simeria era impractica­ pe care apoi s-au aşezat cî- 1
cîştiga mai puţin. Eu cu ortacii vigaţia în sloiuri. bilă. De curind, însă, locuito­ teva zeci de tone de zgură. ]]
rii acestei străzi, s-au gindit De o parte şi alta a străzii -|
Ea are două motoare de 5.000 C P să înlăture acest neajuns prin- au fost plantaţi aproape 150
fiecare cu o viteză de 18 km. pe oră tr-o acţiune comună. Iniţia­ arţari. De asemenea, s-au să-
încărcată. pat. şanţuri pentru scurgerea j
tiva lor a fost sprijinită de apei, iar fiecare cetăţean şi-a j
IN CLIŞEU: Aspect de la lansarea spoit faţada casei sale. Acum )
motonavei de 2.000 tone. către sfatul popular care le-a munca comună a cetăţenilor a 2
schimbat complect aspectul ^
( pus la dispoziţie o mare can-

j. titate de zgură şi peste 100

l de pomi ornamentali. Mai întîi străzii. 3

Iată cum procedăm, mei le pot dovedi că n-au drep­ i—/ '—I k—J i—Jl_J»—f <—t k—fl—It—J'—J»—>'—l'—fk-J J Z u Ju /U u JJ