Page 18 - 1959-05
P. 18
Paç; 2 D W M Ü l5 m m tiSM U LUI N r. 136o
Jii/KiA&lSOBISll
Ţările de democraţie populară în dram spre socialism
R. P. C h in e z ă R. P. P o lo n ă
Deşerturiie se transformă Un gigant al chim iei poloneze
In pămînt roditor construit cu ajutorul U.R.S.S.
In cursul anului 1958 în ves peste 6G6.000 ha, precipitaţiile In cadrul intr-ajutorării reci laţiilor. Tehnicienii sovietici a-
tul provinciei Gansu din R.P. anuale vor creşte cu 100 mili proce dintre ţările lagărului so cordă un preţios ajutor în legă
Chineză s-a plantat un „zid ver metri, iar din noile păduri vor cialist, în apropiere de Varşovia tură cu amănuntele tehnologi
de“ cu o lungime de 5.000 km. putea îi exploataţi anual 120.000 se fac intense pregătiri în ve ce, energetice şi de construire a
Acesta va contribui la comba metri cubi material lemnos. derea construirii cu ajutorul rafinăriei.
terea secetei în coridorul situat U.R.S.S. a combinatului petro
în nordul regiunii Ordos şi va Suprafaţa deşertului Gobi din chimic de la Plock — un nou In prima etapă a construcţiei
transforma suprafeţe întinse de coridorul situat în nordul regiu gigant al chimiei poloneze. Pînă rafinăriei şi combinatului petro
deşert în cîmpuri roditoare. A- nii Ordos este de aproximativ în prezent a fost stabilit în a- chimic (1964) investiţiile vor a-
cest „zid verde“ reprezintă o per mănunt traseul conductei pe ca tinge aproximativ' 4.300.000.000
dea de protecţie care porneşte 13.333.000 ha, reprezentînd o op re va sosi ţiţeiul din Uniunea
de la ţărmurile lacului Hara- time din suprafaţa tuturor de- Sovietică spre a fi rafinat şi pre zloţi. Iniţial rafinăria va avea o
Nur din vestul provinciei Gansu, şerturilor Chinei. Vînturile cu ni lucrat la combinatul de la capacitate de prelucrare de
continuă spre est, de-a lungul 2.000.000 tone ţiţei. Tn 1964-
Marelui zid chinezesc, în apro sip care bat adesea pe aici sînt Plock. 1965 Combinatul petrochimic
pierea deşertului Tengri, unin- izvorul diferitelor calamităţi na Din Uniunea Sovietică a înce din Plock va începe producţia
du-se cu perdeaua de protecţie turale, După eliberare, locuitorii de fenol, acetonă şi alte produse
făurită în partea de nord a dis care trăiesc în această regiune put să sosească documentaţia chimice, iar apoi de polietilenă,
trictului Dinsi. au desfăşurat o largă mişcare cu privire la construirea rafină oxid de etilenă şi polipropilenă.
riei, urmînd ca în primul semes In cadrul Combinatului vor lua
Lungimea totală a perdelelor pentru fertilizarea deşerturilor. tru al anului'viitor inginerii po fiinţă o fabrică de cauciuc sin
de păduri cuprinde peste 5,000 Astăzi în satele acestei regiuni lonezi să elaboreze planurile de tetic şi o fabrică de îngrăşămin
kilometri, ocupînd o suprafaţă de înfloresc copaci şi flori, holdele finitive ale construcţiei şi insta
320.000 ha. Potrivit calculelor unduiesc ca valurile, bumbacul te azotoase.
preliminare, peste cîţiva ani, su se cultivă cu succes. Astfel, nu
prafaţa arabilă din vestul flu mai în raionul Mjnţin au fost Orfja pentry săoâtaîsa oam@^ilor muncii Uzina de plăci aglomerate din Csarna 1Vodă, districtul Starograd (R. P. Polonă), a intrat parţial în func
viului Huanhe se va lărgi cu ţiune cu patru luni înainte de termenul planificat.
valorificate 28.000 ha de deşer Pînă nu de mult Polonia era 1.000 de locuitori cit era în
tări care vor da anul acesta una din ţările europene cele mai 1936— 1938, la 8,4 în 1958. Ia IN FOTO: Inlr-una din noile secţii ale uzinei.
roade bogate. înapoiate în privinţa sănătăţii timp ce în 1936— 1938 mortali-
Folosirea metodei hidraulice publice. tatea la L000 de naşteri era de R. D. V ie tn a m R. P. U n g a r ă
de extracţie a cărbunelui Efortul depus de regimul de- 139, această cifră a scăzut în
1958 la 72. Aceasta se datoreş- Hanoi —un centru industrial Perspectivele
mocrat popular a făcut ca a- te în burtă parte sporirii numă-
ceastă stare de lucruri să se im- rului de maternităţi şi îngriji- şi cultural industriei cin ic e
bunătăţească simţitor. Astfel, rii la domiciliu a mamelor, sub
supravegherea unor cadre cali- In cursul celui de-al doilea
In bazinul carbonifer Kailuan ridică cărbunele la o înălţime numărul medicilor la. 1.000 de ficate. Astfel, în 1958 peste 90 De la eliberare, din (954, oraşul iute de război la Hanoi exista o sin- plan cincinal industria chimică
(provincia Hebei) mina Beţzia- de 300 metri. locuitori era în 1958 de 9,4, a- la sută din naşteri au avui loc Hanoi s-a transformai într-un mare gură instituţie de învăţămînt supe a R.P. Ungare va cunoaşte un
'dia, a început să se lucreze după proape cît în Suedia. In urma în condiţii sanitare bune. La centru industrial şi cultural al ţării. rior. In prezent numărul acestora este deosebit avînt.
metoda hidraulică de extrac Anul acesta peste 20 de mine scăderea mortalităţii infantile a In această perioadă au fost construite de cinci. In capitala Vietnamului func
ţie a cărbunelui. Aceasta este a din bazinele carbonifere Fuşun, creşterii rapide a cadrelor me contribuit în mare măsură şi zeci de uzine şi fabrici printre care ţionează cîteva institute de cercetări Astfel, de pildă, pînă în anul
doua mină din bazinul Kailuan Datun, Fîn, Huainan şi altele dicale ca şi a. lărgirii bazei ma dezvoltarea tratamentului profi uzina de maşini-unelte — primul vlăs ştiinţifice, peste zece şcoli medii teh 1965 se va realiza o producţie
unde întregul proces de produc vor începe să lucreze după me teriale sanitare şi a îmbunătă lactic al copiilor. Decesele în tar al industriei constructoare de ma nice. In prezent, aproximativ 50 la de 125-150 kg .îngrăşăminte chi
ţie la exctracţia cărbunelui, in toda hidraulică de extracţie a ţirii asistenţei medicale, 'morta urma tuberculozei care înainte şini din Vietnam. Oraşul continuă să sută din numărul total al meşteşuga mice la hectar. Producţia de ma
clusiv transportarea lui la supra cărbunelui. litatea a scăzut de la 14,1 la se dezvolte. Numai în anul 1959 la rilor din Hanoi sînt uniţi în coope se plastice pe cap de locuitor
de război se ridicau la 18,6 la Hanoi şi în suburbiile sale vor fi va creşte la 6 kg, iar cea de
faţă, se realizează după metoda R. P, Albania construite 59 de întreprinderi indus rative. Numeroase magazine de stat, fibre sintetice la 0,5 kg.
hidraulică. 1.000 de locuitori, au scăzut în triale şi instituţii de învăţămînt. Prin între care cinci magazine universale,
tre acestea se numără o fabrică de deservesc populaţia oraşului. S-au ob Pentru dezvoltarea industriei
In minele carbonifere din Dezvoltarea bazei energetice 1957 la 5. decorticare a orezului, o fabrică pen ţinut rezultate importante în dezvolta chimice, în cursul celui de-al doi
R.P. Chineză se introduce pe Ambulanţele salvării numără tru rechizite de birou, clădirile insti rea gospodăriei comunale şi în con lea cincinal se vor aloca fon
tutului de medicină, a institutului pe strucţia de locuinţe. Recent, a înce duri în valoare de un miliard
scară din ce în ce mai largă In sudul Albaniei, pe rîul fabrica de zahăr, uzina de ci- astăzi 366 de puncte de ajutor dagogic şi institutului politehnic. Ina- put amenajarea primului parc de cul forinţi — faţă de prevederile i-
metoda hidraulică de extracţie. Bistriţa, se construieşte o nouă ment şi rafinăria de petrol din tură şi odihnă în Hanoi. niţiale de 300-400 milioane fo
Lucrările experimentale în acest hidrocentrală cu o putere de Tirana. Recent s-a împlinat un urgent şi dispun de peste 1.600 rinţi. însemnatele lucrări de in
domeniu au început în septem 18.000 kW. Peste trei ani ea an de la punerea în funcţiune R- P. M o n g o lă vestiţii vor permite sporirea pro
brie 1955 la zăcămintele carbo va alimenta cu energie ieftină a hidrocentralei „Karl Marx“ — de maşini şi zeci de avioane: ducţiei de îngrăşăminte chimice
nifere Pinsian din provincia întreprinderile şi locuinţele cea mai mare construcţie a celui Cu ajutorul frăjes.c al Uniunii Sovietice de Ia 200.000 tone la 600.000
Ţziansi. La-începutul acestui an populaţiei din Saranda, Gjiro- de-al doilea cincinal. Anul tre- instituţiile de asistenţă medica tone, de mase plastice — de la
metoda hidraulică de extracţie kastra, Konispol şi Delvina. Se cut producţia totală de energie, Recent, în R.P. Mongolă a zilnic pînă la 30.000 litri de 6.000-7.000 tone la 50.000-
desfăşoară intens lucrările de electrică din Albania a atins a- lă din oraşe au efectuat în 1957 fost dat în exploatare un nou lapte dînd 13 feluri de produse. 60.000 tone, de fibre sintetice
era aplicată în opt mine. Cu a- pregătire pentru construirea u- proximativ 150.000.000 kWh., obiectiv, o fabrică pentru pre de la 300 tone la 3.000-4.000
jutdri.il unui puternic şuvoi de nei hidrocentrale asemănătoare depăşind de peste 16 ori nive- peste 91.000.000 de consultaţii lucrarea laptelui. întreprinderea Darea în exploatare a fabricii tone.
apă Ia o presiune mare, hidro- în regiunea de nord a republi- Iul antebelic. In ţară se con a fost construită cu ajutorul fi va îmbunătăţi în mod simţitor
monitoarele instalate în abataje struieşte un sistem energetic şi intervenţii medicale; în pre aprovizionarea populaţiei capi In această perioadă se vor pro
le minelor sfărîmă cărbunele, îl cu. unic. In prezent, liniile de înaltă nanciar şi tehnic din partea talei R.P. Mongole cu produse duce 10.000 tone polietilenă,
Iransportă apoi sub pămînt tot tensiune leagă hidrocentrala zent nu mai există nici o între lactate. 20.000 tone policlorură de vinii
cu ajutorul apei şi îj ridică la In Albania populară se dez „Karl Marx“ cu oraşele Tirana, Uniunii Sovietice, sub conduce şi altele.
suprafaţă cu nişte pompe spe voltă cu succes baza energe prindere industrială cu peste 500
ciale puternice. In urma aplică tică. In anul 1951 în apropierea Cerrik, Stalin şi Vlora. rea unui grup de specialişti so
rii tehnicii noi, care înlocuieşte capitalei a fost pusă în func de salariaţi care să nu dispună vietici.
Anul acesta producţia de e-
cu succes combinele, havezele ţiune hidrocentrala „V. I. Le- de un punct sanitar propriu! Fabrica, înzestrată cu utilaj
şi transportoarele cu raclete, s-a nergie electrică va creşte cu în
ridicat productivitatea muncii şi nin“, s-au construit termocen prevederile bugetare pentru sco modern automat, va prelucra
că 12 la sută.
tralele de la combinatul textil, puri sanitare au crescut în peri
s-au îmbunătăţit considerabil oada 1954— 1958 cu 87,7 la su
tă. Toate acestea oglindesc grija
deosebită a regimului popular
din Polonia faţă de sănătatea
oamenilor muncii.
condiţiile de muncă ale mineri ---------- ------ 335.'
lor. Din minele hidraulice a dis
părut complet praful de cărbune, R. D. G e r m a n ă
s-a redus simţitor cantitatea ga
zului -de mină, nu mai este ne Succesele S. M. f.-
voie de lemn . de mină pentru
abataj'.' Vedere generală a barajului de la Lipovice, Slovacia (R. Cehoslovacă). Staţiunile de maşini şi trac camioane, 11.992 semănătoare
toare dau o importantă contri de cereale, 902 semănătoare de
In R.P. Chineză au fost create buţie la transformarea socialis porumb de fabricaţie sovietică,
16 tipuri de hidromonitoare pen tă a agriculturii, ta creşterea 4.984 semănătoare de cartofi,
tru prelucrarea diferitelor stra producţiei agricole. In R.D. Ger
turi carbonifere. La minele hi mană funcţionează în prezent 14.753 secerătoare-legătoare etc.
draulice o largă răspîndire au un număr de 600 S.M .T.-uri: De asemenea. S.M.T.-urile sînt
căpătat pompele speciale care ri fiecare are cile 7—8 brigăzi do
dică cărbunele la o înălţime de tate cu 8— 10 tractoare. dotate cu 4.051 combine cerea
150 metri. La mina Tanţzian- liere, 2.288 combine pentru re
cijuan din bazinul, carbonifer La începutul acestui an par coltarea cartofilor, 1.290 com
Kailuan funcţionează cu succes cul de maşini al S.M.T,-urilor bine pentru recoltarea sfeclei,
o pompă şi mai puternică care cuprindea 37.076 tractoare, 9.237 9.046 batoze şi altele.
Introducerea largă a utilaju
R . P. B U L G A R I A lui modern a permis creşterea
rapidă a mecanizării muncilor
•cntltarea siderurgici Viaţa îmbelşugată a ţăranilor agricole. Colectivul fabricii de maşini pentru Industria chimică ţ t dé radiatoare
din R. P. Ungară produce în mare parte maşini destinate exportului. Ea
si iieiiiirgiei neferoase In urma transformării socia au nevoie de la întreprinderile Astfel, în 1958, staţiunile de a dai peste plan în cursul anului trecut maşini pentru industria cofiserve-
liste a agriculturii viaţa saţului comerciale de stat. In ultimii ani maşini şi tractoare au efectuat lor şi cea chimică, ca şi maşini centrifuge şi de desinfectare în valoare
Metalurgia a început să se dezvolte de laminate feroase aproximativ de bulgar, care cunoscuse în trecut la sate s-au desfăşurat ample arături pe o suprafaţă de de 1,5 milioane forinţi.
în Bulgaria abia după 9 septembrie trei ori, de plumb — de 2,6 ori, zinc o situaţie de mizerie şi înapoiere lucrări de construcţii de locuinţe. 11.254.000 hantri.
1944. Pînă Ia acea dată în ţară se pro — de 6,7 ori etc, faţă de anul 1957. s-a schimbat radical. Grupaţi în Din 1945 pînă Ia sfîrşitul anului IN FOTO: Patru cazane de vacuum produse peste plan pentru in
duceau doar 5,000 tone de oţel, 4.000 Construirea unui nou combinat meta gospodării agricole cooperative trecut s-au clădit 415.400 Gase — dustria ungară.
tone de laminate şi 500 tone de plumb, lurgic la Kremikovţi, în apropiere de de muncă, ţăranii îşi sporesc ne dintre care o treime la sate. E-
jn trecut, Bulgaria nu producea fontă, Sofia şi a altor uzine de metale ne contenit veniturile în bani şi în lectricitatea, cinematograful şi R- P . O- C o r e e a nă
cupru, zinc şi alte metale neferoase. feroase va permite ca în 1965 pro natură. Anul trecut venitul bă radioul au pătruns în viaţa ţă
In anii puterii populare a fost cons ducţia de fontă să atingă 700.000 tone, nesc al fiecărei gospodării a ranilor bulgari. A crescut con C O N S l E l C J I I CA PI TALE
truit primul combinat metalurgic „V, cea de oţel — 900.000 tone şi de la crescut cu aproximativ 90% fa siderabil numărul şcolilor să
I. Lenin", prima uzină de plumb şi minate — 700.000-800.000 tone (adică ţă de anul 1953. In aceeaşi pe teşti. Porţile tuturor instituţiilor In R.P.D. Coreeană se execută con- In localităţile Unbon, Kanghe şi ,n R.P.D, Coreeană se desfăsoa-
zinc, primul combinat pentru elabora aproximativ de 7 ori mai mult decît rioadă ţăranii şi-au mărit de pes de învăţămînt din ţară sînt des
rea cuprului — „Gheorghi Damianov‘\ în 1957), plumb" — 90.000 tone, zinc te patru ori veniturile pe baza chise copiilor de ţărani, dintre strucţu capitale pe scară largă. Tongno-Gan se construiesc hidrocen- ră pe scar3 largă şi constructia de
550.000 tone, cupru electrolitic — 25.000 fondului asigurărilor sociale. care o mare parte sînt întreţi
in prezent, în afară de fontă, oţel, tone. Ei beneficiază de asemenea de nute de stat. Anul acesta s-au alocat pentru con- trale. Industria chimică va fi înzes- ,ocuinfe. Numai la Phenian 20.000
plumb, zinc, cupru electrolitic, Bulgaria deservirea medicală gratuită şi
produce cadmiu, argint, aur, laminate. in perioada 1959-1962-1965, porduc- de alte ajutoare acordate de stat. Ţăranii colectivişti au desfă sfrucţii capitale 1.000.000.000 de trată cu noi fabrici de materiale de familii se vo, muta anul acesta
Astfel, anul trecut au fost produse ţia de metale feroase şt neferoase pe In 1958 au primit pensii apro şurat în ultimele luni o mişca
84.000 tone fontă, peste 210.000 tone cap de locuitor va creşte în compa ximativ 700.000 de membri ai re de masă pentru sporirea con voni, reprezentînd 43 la sută din plastw , în apartamente „ol. In oraşele înve-
de oţel, aproximativ 130.000 tone de raţie cu 1957 după cum urmează: fon gospodăriilor agricole cooperati siderabilă a producţiei. Volumul
laminate, 26.000 tone de plumb, peste tă — de la 7,6 kg la 91,8 kg, oţel ve de muncă. global al producţiei agricole va a- totalul cheltuielilor bugetare. Din a- Se execLltăconstruc{ii capitaIe şi cinate Hamhîn si Hinnan, vor fi con-
8.000 tone de zinc. —• de Ia 20,8 kg la aproximativ 118 kg, tinge în 1962 suma de 40-45 mili
laminate de la 15,3 kg la 104,9 kg., rA crescut puterea de cumpăra arde leva, iar în 1965 aproximativ ceasta suma se va cheltui 50<y0 pen- !n sec(oru| !ndustrjej Uş0are, La 15 siruite locuinţe noi pentru 9.000 de ,
In raportul prezentat de tov. plumb — de la 2,5 kg la 11,8 kg, zinc re rB ţăranilor. In comparaţie cu 60 miliarde leva, adică cu 45 tru construcţii industriale. Investiţiile augHŞ, a< c. va {j pus r,lncţiune fani||||( iar în oraşu) Sin„iju vor
T. Jivkov, prim-secretar al C.G. al anul |952, circulaţia mărfurilor
P.G.B., la sesiunea Adunării Populare, — de la 0,99 kg. la 6,65 kg. etc. In acest la sate a sporit în 1956 de a- miliarde mai mult decît în 1957. pentru construcţii capitale in indus- COmbmatul do la Sinuiju care va primi locuinţe noi un număr de
se prevede o mare dezvoltare a si proximativ două ori, iar anul tre tria melalurgică şi industria cons- fa|)riw produse textile şi ţesături 4.000 de familii.
derurgiei şi a metalurgiei neferoase. fel, Bulgaria se va situa pe unul din cut — cu 16% în comparaţie In acelaşi ritm vor creşte şi ve
Astfel, în 1962 producţia de fontă va cu 1957. Ţăranii cumpără o bu fruefoare de maşini reprezintă 77,7 ^ fj!3re sintetice. Combinatul va o- | n vederea obţinerii unor recolte
creşte de aproximativ patru ori, pro primele locuri din lume în ceea ce pri nă parte din mărfurile de care niturile ţăranilor;’ anul acesta a suta dm totalul -nvestlţulor pen- cupa 0 suprafa{ă de 400.000 metri
vor „ constn,i|e a,
ducţia de oţel de patru ori, producţia veşte producţia de mgtaţe feroase şi ne ele vor spori cu 30% faţă do
tru conş rucţu mdustnale Toate uz,- pătraţi şi va avea o capacitate a- feIe, patro raari sisteme de iriga-
feroase pe cap de locuitor. anul trecut n, ele m,e alurg,ic.e şi uzinele construc.- nuala d,e 2„0n.n0n0n0 t.on.e . fi.bre. .sin. te.tic.e . tie.
toare de maşini malţale sau refăcute
după- război sînt extinse. Pînă la şi bMOO.OOO metri ţesături de bum- întreg utilajul necesar pentru con-
^ struirea furnalelor, a cuploarelor de
data de 15 august a. c, în R.P.D. 1° diferite regiuni ale ţării vor fi cocs, a fabricilor de produse aii
Coreeană vor funcţiona furnale mo-
derne cu o capacitate totală anuală construite anul acesta 17 fabrici de nienlare, a sistemelor de irigaţie ele
Ma fost fabricat în R.P.D. Coreeană
de 1.200.000 tone. produse alimentare.
A V ^sA V V 'V '' W V W V ''' 'naV
