Page 19 - 1959-05
P. 19
nrr. r ü l! ¦t)l& MUb SOCIALISMULUI Pag. 3
jgmgmgarógMMa
Să realizăm indici superiori în folosirea agregatelor î ÎN PREAJMA CELEI DE-A 14-a ANIVERSARI A ZILEI VICTORIEI
Indicele de utilizare a furnalelor Acolo unde trăiesc oameni cinsfifi
!t1O1f .feip1’* 'Q -a *-o- ¦*¦«»¦»»<¦»«*¦««»»-»o«»#-««¦-«*»»«»*«» şi capabili de Jertfe mari
ţL&att fi imkimătâllt r t—‘t—1r —>/—11—'r—'r
(Urmare din pag. l-a )
merican, cu un zîmbet deschis şi a- uită la iranşeea cea mică, din care i
i
l brut Consiliului Militar. Acum silit daugă in limb'a lu i: O.K. abia ieşise şi spune: — Da, eu, 1
1
Una din principalele rezerve interne reuri ne aduc circa 25 la sută mărunt aar separarea în mai mare măsură a c aproape, Doţ ofiţeri care sţau lingă -T-» O.K. — repetă soldatul rus, lotuşi, din obişnuinţă, mi-am făcut T
ale secţiilor de furnale a cărei valorifi . în încărcătură, Metodele mecanice de măruntului ne va ajuta concret în
care duce la mărirea producţiei de lupta pentru obţinerea unor indici de cc generalul american, păşesc înainte: zîmbindUri toi atît de deschis. 0 tranşee micuţă, un adăpost indi 1
fontă, uţilizînd aceleaşi aPfcgate de preparare a încărcăturii şi în special utilizare ridicaţi.
bază, esle mărirea indicelui de utili cernerea fracţiei cu graiiulaţia sub 10 (. unul diiiţre ..ci — înalt,, uscăţiv, cu Apoi americanii pleacă, iar -Sizo- vidual cum s-ar zice, aşa ca să fie 1
zare. Furnaliştii de la uzina „Victoria“ mm., nu reprezintă pentru realizarea' In ultimii ani calitatea Cocsului spune T
Călan au reuşit prin mărirea indicelui ei nici o dificultate tehnică, nu are . un cuvînt greu în procesul furnalis- I mustăcioară neagră, cu miiini slabe krilov porneşte de-a lungul malului. pentru o adică... Eu, In curind, mă 1
de utilizare să dea în perioada 1 ia- nevoie de instalaţii complicate sau c şi păroase, iar celălalt — m iţ, foarte
nţiarie-24 aprilie 1050 o cantitate de costisitoare şi este totodată atît de tic. Conţinutul ridicat de cenuşă şi sulf, Deodată, chiar la picioarele gene voi întoarce la mine acasă. în Si
l, 832 tone fontă peste plan. rentabilă jineît devine un factor impor cît şi ¦rezistenţa variabilă şi deseori vesel, cu o broşelă mare de deco
tant al creşterii producţiei de fontă, insuficientă, provoacă- mulle greutăţi la ralului, se mişcă ceva, şi dinir-o beria — s în l. colhoznic de prin păr
furnalele mari, sau Ia cele care lu raţii,
tranşee mică, de curind săpată, iese ţile Krasnoiarskului — şi mă voi
Cel mai mic vorbeşte perfect ru
un soldai cu mustaţă roşcata, duce la plimbare cu Vasilisa Kar
seşte. Spune :
Dind de general, soldatul îşi dre povna mea... Şi ce credeţi ? Dacă
ge glasul, îşi aşează tunica şi ia- 01 ieşi aşa cu ea vreodaiă la un
Indicele de utilizare al volumului util constituind o particularitate caracteris crează cu intensitate ridicată de arde In numele comandamentului ar poziţia de drepţi. Zărind Insă în loc deschis, pe cimp sau în fîneaţă,
al furnalului indică gradul de utilizare tică a actualei faze de dezvoltare a re. De aici provin nu numai produse matei americane, generalul vă trans ochii membrului Consiliului Militar mute regiunea n-are obstacole natu 1
al acestuia şi arată cîte tone de fontă exploatării furnalelor. necorespunzătoare, datorită răcirii creu mite felicitările sale cu prilejul în o licărire caldă de bunălaif, solda rale, cred că şi acolo rtii-aş face la 1
zetului, dar şi multe ore de mers în
produce furnalul cu fiecare m.c, de vo In mod concret, aplicată la mine- cheierii victorioase a războiului. tul face un gest larg şi spline: început ° tranşee d-asta micuţă...
lum util înfr-o zi. reurile Teliuc, ar contribui la obţine cetinit, necesare pentru redresare. După ce ascultă răspunsul lui Si- — Vasâzică, tovarăşe general, Ghidările generalului zboară de 1
Furnalul tineretului, furnalul nr. 2 rea unui coeficient de utilizare de 0,720 La fel şi defecţiunile mecanice ale parte, spre ţara lui dragă, de unde
tone fontă pe m.c. volum util, numai zohrîlov care-şi exprimă speranţa că războiul s-a isprăvii Ce linişte veniseră ioţi soldaţii aceştia, şi un 1
al uzinei „Victoria"-CăIa'n, a realizat utilajului, lipsă de energie electrică,
acum aliaţii vor colabora in deplină s-a făcu! / Iţi fiuie urechile • de aiîla 1
în trimestrul I ăl anului în curs un in prin reducerea consumului de cocs şi neaprovizionarea ritmică a silozului de armonie ia construirea unei Germa linişte /.,, fior de dragoste trece prin inima lui 1
dice de 0,615 tone fontă cenuşie pe mărirea productivităţii ce decurge di’ zi cu materii prime, provoacă multe
m.c. volum util şi zi, iar în luna a- rect din .aceasta. Iar dacă luăm în con ore de opriri şi mers încetinit. De a- n ii¦paşnice şi depiocralice şi a păcii, Generalul spune: aspră. Acolo, pămintul rodeşte din 1
prilie, pînă la data de 24, un indice siderare că permeabilitatea mărită a semenea, calitatea necorespunzătoare a
de 0,670. Aceşti indici sînt departe de încărcăturii creează posibilitatea urcă gurilor de vînt provoacă multe opriri generale, americanul începe să dea — Da, războiul s-a sfirşit. belşug pline, vin şi bumbac, subso 1
a fi însă cei optimi. rii temperaturii vînlului la 700 grade a furnalelor pentru înlocuirea (or. Nu
Celsius, şi peste 700, putem obţine un mai pe trimestrul I al anului curent : i ÍÉ extaziat din cap şi-i traduce răspun Soldatul stă puţin pe ginduri, . şi lul dă metale şi cărbune. Dar lucrul 1
Metodele pentru îmbunătăţirea indice coeficient de 0,750. Prin concasarea noi am avut pe secţie un număr de J
lui de utilizare sînt multiple. Există bulgărilor de minereu cu granulaţia 67 ore opriri şi 815 ore mers înceti §1 sul generalului american, care e, deodaii) in ochii lui apar două la cel mai de seamă esle, că în acea 1
insă două căi principale. Prima se ba peste 100 mm., creşte randamentul nit din aceste cauze. Eliminarea aces 1
zează pe mărirea intensităţii de arde ctaubajului şi poate creşte sensibil con tora, respectiv reducerea opririlor la munca după spusele lui, cu iotul de acord crimi. I se rostogolesc peste obraji, ţară trăiesc oameni cinstiţi şi capa
re. iar a doua pe scăderea consumu ţinutul de fier. Bulgării de ancherită maximum . 1,2 la sută din timpul ca patriotici
lui de cocs. Astfel, prin mărirea can introduşi concasaţi în cuptorul de pră- lendaristic, iar ql mersului încetinit Ia cu generalul sovietic. se opresc in mustăţile-' roşcate: bili de jertfe mari.
tităţii de aer suflat, la 2,5-2,8 m.c. pe jire nu rămîn cu miezul nccaicinat, zero, trebuie să fie preocuparea între
minut şi m.c. volum util, prin îmbogă iar această calcinare nu se va mai gului colectiv de ftirnalişti cît şi a con Americanul cu mîini păroase dă — De ce oi fi p lin in d eu, nătă Generalului i se pare că aude ră
ţirea încărcăturii în fier, urcarea tem face în furnal cu ajutorul cocsului, ci ducerii uzinei.
peraturii vînlului la 800-000 grade Cel- în prăjitor, cu ajutorul combustibililor şi el foarte prietenos din cap. rău bălrin? — spune el, nedumerii suflarea liniştită şi egală a ţării
sius şi un consum de 804 kg. cocs Avînd capacitatea sufiantelor utili
tehnic pe tona de fontă, s-au obţinut inferiori. Privită prin prisma consu zată la maximum s-ar părea că nu a- Alături, soldaţii ruşi vorbesc cu cei parcă. sale.
coeficienţi de utilizare de ordinul 1,65 mului de cocs şi a productivităţii fur vem posibilităţi de a îmbunătăţi indi
tone pe m.c. volum util de furnal. La nalului, folosirea minereurilor sărace cele de utilizare prin mărirea intensi americani. Fireşte că se înţeleg mai Stringind din dinţi, generalul pri Conştientă de forţa sa irwincibllă,
all furnal, la care s-a aplicat numai este indispensabil condiţională de a- tăţii de ardere. Noi consumăm la fur
reducerea consumului de cocs, fără mă plicarea tehnicii de îmbogăţire a ma nalul tineretului circa 750 kg. cocs pe mult prin semne, totuşi îşi vorbesc. veşte fluviul şi nu poate să-i răs ţara sa iubitoare de pace şi tot
rirea intensităţii de ardere, s-a ajuns teriilor prime şi de preparare a lor. m.c. volum util şi zi. Printr-o preo
printr-un consum de 610 kg. cocs pe cupare permanentă şi eficace, pierde — Poriadok? (adică „e în re pundă nimic. odată de temut păşeşte pe drumul
tona de fontă, prin utilizarea unei în Pentru reducerea consumului de' rile de aer cald se pot încă reduce
cărcături compuse numai din aglome cocs este hotărîtoare cantitatea de ma cu circa 5 la sută. Aceasta ne poate gulă“) — întreabă umil dintre sol — Mă doare inima după cei că păcii, nădejde pentru cei asupriţi şi
rat autofondat-inangano-feros şi cocs, terii prime (exclusiv cocsul) ce se pre ajuta la o creştere a intensităţii de
ambele încărcate pe clase de granula- lucrează în fumai pe tona de fontă. ardere şi a producţiei, în aceeaşi pro daţii ruşi. zuţi ¦— îşi răspunde singur solda avertisment teribil pentru. asupri-1
ţie, Iş un indice de 1,72 tone pe m.c. Cu cit această cantitate e mai mică, porţie, fără să consumăm mai mult
La furnalele Combinatului siderurgic deci încărcătura mai bogată în fier, gaz la caupere. — Poriadok — repetă soldatul a- tul. — Şi de bucurie plîtig. Se tori.
Hunedoara s-au obţinut deseori indici cu atît consumul de cocs e mai scă
care ajungeau la o tonă fontă pe m.c. zut. Noi prelucrăm ta furnalul tinere Prin punerea în funcţiune a furnalu J ----! !— / «._/ V-
volum util de furnal, în special pe tului 2.700-2.900 kg. încărcătură pentru lui nr. 1, reconstruit, la un volum u-
baza măririi intensităţii de ardere. a produce o tonă de fontă. Aceasta til mărit, dotat cu o sufiantă puter rrafia d1e arm e rom ^!no-soviaetiim ca
nică. indicele de utilizare al furnalelor
Care sînt deci posibilităţile insuficient înseamnă că încărcătura e încă prea de la uzina „Victoria“ Călan va fi Terminînd lucrările agricole (Urmare din pag. I-a). doilea război mondial a dat po porul nostru apără ca pe lumi
folosite şi care pot contribui la mări săracă în metal, respectiv, că consu mărit cu peste 10 la sută. sibilitate poporului romîn, con na ochilor prietenia dintre po
rea indicelui de utilizare? murile specifice de minereu şi calcar de primăvară încă la data de dus de Partidul Comunist Ro poarele romîn şi sovietic, dintre
sînt ridicate mai ales dacă mai adău Creşterea indicelui de utilizare medie mîn, să cucerească adevărata popoarele tuturor ţărilor socia
in primul rînd se ridică problema găm încă cele cca. 100 kg. praf antre al turnatelor din ţara noastră cu numai 22 aprilie, mai mulţi ţărani mun riale. In focul acestor lupte, pe independenţă, să scape din ro
consumului de cocs. Indicele de uti nate de gaz. Totuşi, nu putem spune 10 la sută, înseamnă economisirea citori din comuna Roşcani, ra cîmpul de bătălie, împotriva bia imperialistă, să izgonească liste.
lizare creşte proporţional cu scăderea că situaţia nu e pe cale de îmbună construirii unui furnal de capacitate ionul llia, au hotărit să facă, duşmanului comun s-a făurit o clasele exploatatoare de la pu Stăpîn pe soartă să, trăind
consumului de cocs pe tona de fontă, tăţire. Minereul Teliuc din mina Pă medie (250 m.c.) cu toate anexele sa prin muncă voluntară, reparaţii prietenie puternică şi trainică tere şi să făurească statul de
dacă se menţine aceeaşi intensitate de durea oraşului are un conţinut mai le ca : suflante, staţie de: epurare, de la sediul sfatului popular comu care şi-a vădit puterea şi rod mocrat-popular. înir-o ţară liberă şi indepen
ardere, In această privinţă, ia furna mare în fier decît în trecut, ceea ce pozite, silozuri, pompe, cît şi econo nal. In lucrările efectuate s-au nicia în atîtea rînduri. dentă, poporul romîn îşi făureş
lul tineretului, am obţinut rezultate dovedeşte că minerii sînt tot mai mult misirea de personal muncitoresc, teh evidenţiat mai ales tovarăşii Pe Luptele comune duse de că te astăzi o viaţă nouă şi con
frumoase. De la un consum de 1.130 pătrunşi de importanţa calităţii mine nic şi administrativ pentru deservi tru Morar, loan Suciu, Ioan Poporul nostru nu a uitat şi tre armata sovietică şi romînă, struieşte cu sîrguinţă societa
kg. cocs pe tona de fontă cenuşie în reurilor în realizarea unei producţii rea acestui furnal. Groza şi Ioan Marinca. nu va uita niciodată că inde pentru eliberarea Ungariei şi tea socialistă. Poporul romîn se
1958, în trimestrul I al acestui an s-a sporite de metal. pendenţa cucerită în 1877 se Cehoslovaciei, pentru zdrobirea bucură astăzi de roadele mun
obţinut un consum de 1.085 kg. iar Posibilităţile de îmbunătăţire a coe In acelaşi timp, brigada ute- datoreşte ajutorului frăţesc al definitivă a Germaniei hitleris- cii sale, îşi sporeşte realizările
în luna aprilie, pînă în prezent, 1.015 Calitatea calcarului influenţează ficientului de utilizare nu sînt epuizate mistă de muncă patriotică din marelui popor rus, sîngelui văr te, au făcut ca frăţia de arme în construcţia paşnică şi se
kg. pe tona de fontă. Temperatura mult productivitatea furnalului. Lucrînd cu cele arătate mai sus. E necesar ca Roşcani, alcătuită din 20 de ti romîno-sovietică să se întărea consacră operei grandioase de
vînlului cald a fost ridicată de la 600 cp mult steril silicios în minereuri, şi această problemă, dată fiind importan neri, a efectuat peste 200 ore de sat în comun pe cîmpul de lup scă, să devină mai puternică şi construire a socialismului, în
la 650 grade Cetsius. cocs cu conţinut ridicat de cenuşă şi ţa deosebită ce o prezintă în prezent muncă voluntară la însămînţa- tă de către ostaşii ruşi şi ro- mai trainică ca orieînd. In fo crezător în viitorul său luminos.
uneori şi în sulf, consumul dc calcar pentru siderurgia noastră, să fie su tul unui hectar pentru o viitoa mîni. in focul glorioaselor bă cul luptelor din Ardeal, Unga PI ştie că alianţa şi prietenia
Un obstacol în ridicarea tempera e mare. Amintesc aici doar rezultate pusă unei largi discuţii în coloanele re pepinieră de arbuşti a ocolu tălii din 1877, împotriva asu ria şi Cehoslovacia, duse împo de nezdruncinat cu marea Uni
turii vîntului şi pe mai departe, avînd le obţinute la un furnal de la Combi presei. Apreciez pe această cale Ini lui silvic din loialitate. S-au pritorilor turci, s-a întărit prie triva armatelor fasciste, priete une Sovietică constituie cheză
îp vedere că intensitatea de ardere natul siderurgic Hunedoara în urina ţiativa ziarului şi invit colegii de bres- \distins în muncă tinerii Petru' tenia r,Usp-roţnînQ-bulgară. nia şi frăţia dintre ostaşii ro- şia independenţei şi securităţii
nu poate fi mărită radical, este fracţia sortării calcarului: productivitatea a iă să-şi spună în număr cît mai mare Si'năed; secretarul organizaţiei mîni şi sovietici s-a afirmat în statului nostru, că în ţările fră
de mărunt din încărcătură. Acest fapt cresţut cu (0,9-14,9 la sulă, s-a rea cuvintul. U.T.M, din Roşcani, Măniţă Ben- Independenţa de stat a Ro- mod puternic. Tributul de sînge ţeşti ale lagărului socialist are
produce o anom alie: micşorînd con lizat un mers uniform al furnalului şi mîniei, cucerită în 1877, nu a dat de ostaşii romîni şi sovie prieteni de nădejde. De aceea,
sumul de cocs prin ridicarea tempe posibilitatea de a lucra cu temperatu- NICOLAE PILl.Y tici în lupta cu duşmanul co ştrîns unit în jurul partidului,
raturii vîntului. furnalul „nu primeşte" tehnician furnalist teu, Petru Opreau, Ioan Crişan, fost însoţită de realizarea năzu mun — fascismul german — poporul romîn păşeşte înainte
vînt, intensitatea de ardere scade şi de la uzina „Victoria''-Călan Letiţia Tomoaie şi Mariţa Pe- inţelor maselor populare care eroismul cu care au luptat, stau pe drumul pe care şi l-a ales,
asemenea indicele de utilizare a furna şi-au vărsat sîngele pe cîmpul drept mărturie a prieteniei ce s-a dornic să dobîndească noi suc
lului, datoriţă scăderii producţiei, In traşcu. statornicit între popoarele ţări cese în făurirea vieţii noi — so
baza experienţei practice vaste a si Şi elevii Şcolii elementare de de luptă. Burghezia şi moşieri- lor noastre. Năzuinţele şi aspi cialiste.
derurgiei, putem considera că fiecare 7 ani din Roşcani au muncit cu mea au trădat din nou aspira raţiile comune — construirea
însufleţire în aceste zile, efectu- ţiile poporului, vînzînd’bogăţiile socialismului şi comunismului, Forţele armate ale ţărilor so
înd peste 500 ore de muncă vo şi interesele naţionale ale Romî- apărarea cauzei păcii — fac ca cialiste, în frunte cu glorioasa
luntară ta lucrările de întreţi niei capitaliştilor străini. această prietenie să se întă armată sovietică, pe care le lea
rească necontenit, ca ea să de gă o prietenie frăţească, stau
nere a plantaţiilor de arbuşti de Aceste năzuinţe ale poporului vină indestructibilă. de strajă cu vigilenţă cuceriri
lor dobîndite de popoarele ţări
pe o pepinieră de 5 ha. S-au e- romîn s-au înfăptuit după de Unit în marea familie a ţă lor socialiste, sub conducerea
rilor socialiste, poporul romîn partidelor comuniste şi munci
videnţiat elevii Ioan Tomeştean, cenii de robie şi suferinţă. De toreşti, şi sînt gata orieînd să
se bucură de un sprijin puternic dea o ripostă zdrobitoare ace
Liviu Crişan, Petru Caba, Vic plina independenţă de stat a lora care s-ar încumeta să aten
şi dezinteresat din partea po teze la independenţa şi suve
tor Seleşean, Letiţia Caba, Le Romîniei a fost obţinută în ur ranitatea ţărilor puternicului la
porului sovietic în opera de găr socialist.
tiţia Mircea, Otilia Tomeştean. ma eliberării ţării noastre de
construire' a socialismului. Po-
si alţii. către glorioasa armată sovieti
S. POPESCU că. Victoria Uniunii Sovietice
corespondent j asupra fascismului în cel de-al
10 procente mărunt din încărcătură ra ridicată a vîntului, consumul de
reduc producţia cu 3 la sută şi mă cocs a scăzut cu 5,9 la sută, iar cali Cu planullunar depăşii
resc consumul de cocs tot cu 3 la sută. tatea fontei, s-a îmbunătăţit. Calcarul
Audienta prăjită, cit şi celelalte mine în ultimul timp e de calitate bună.
Comunistul Gheor- Realizări economii Ia preţul de cost în va angajat ca în cinstea zilei de Unele secţii, ale cooperativei astfel drapelul de brigăzi frun
ghe Sătmăreaa de în comuna Criscior loare de 15.000 lei. I Mai să realizeze peste sarci meşteşugăreşti de producţie taşe.
la uzina metalur- nile de plan mai multe obiec „Retezatul“¦din Haţeg au obţi
gico-chimică Z ht- Oamenii muncii din comuna De asemenea, pe primele 20 tive. nut importante succese în pro Realizări importante au mai
na, secţia atelie Criscior au obţinut în cinstea de zile ale lunii aprilie, munci ducţie pe luna aprilie a. c. obţinut şi următoarele secţii alt
re, . lucrează ca lă zilei de 1 Alai însemnate reali torii acestei întreprinderi şi-au Aşa, de pildă, tov, Ioan Alic cooperativei: foto cu o de
cătuş. El execută zări. Aşa de pildă, încă la data depăşit planul de producţie cu s-a angajat cq împreună cu co Aşa, de pildă, secţia cizmărie păşire a planului ele 180 la su
lucrări de bună ca de 28 aprilie ei au încheiat cam 16 la sută. lectivul de telefonişti să confec (responsabil tov. Alexandru lă, confecţii pentru femei — ci
litate depâşlridii-şi pania agricolă de primăvară, a- ţioneze şi să monteze un repar Crainic) a obţinut o depăşire a 145 ta sută, legătorie de cărţi
totodată norma lu iît la cele două întovărăşiri agri Fruntaşe în obţinerea acestor titor, precum şi aparatele de planului de 24,15 la sută, iar la — cu 135 la sută, frizeri-coafoi
nară în medie cu cole, cît şi în sectorul indivi rezultate sînt echipele de mineri protecţie la centrala telefonică, sortimente a depăşit sarcina pla — cu 129 ta sută.
20—25 la sulă. dual ; contribuţia în muncă — conduse de candidatul de partid aparate care pînă în prezent au nificată cu 125 la sută, fapt
atît cu braţele, cit şi cu atela Petru Costea, care a obţinut o lipsit. Tov. losiî Toma s-a an pentru care i. s-a decernat dra Dintre cooperatori s-au evi
IN CLIŞEU 7 jele, a fost realizată în procen depăşire zilnică a planului cu gajat ca împreună cu colectivul pelul de secţie fruntaşă. denţiat tovarăşii Ioan Atimpes-
Tov. Gheorghe Săt taj de 100 la sută, contribuţia 10 la sută, cea a comunistului cu, Anghe/iilă Handru, Niccţlae
mărenii ajustind o prin muncă voluntară, în pro Aron Achim, cu o depăşire zilni de reparaţii a locomotivelor e- De asemenea, brigăzile tova Sănlănu'Uennu, Alexandru Zdră-
piesă de la redac centaj de 69 Ia sută; Ia colectări că de 5 la sută. lectrice şi cu concursul secţiei răşilor losif Kovaci şi Gheor ilă, Vosile Filipaş, Siminţp Şte
torul cuptorului s-a realizat 70 la sută din planul bobinaj să termine repararea lo ghe Mărgineanu ¦— prima briga fani, Ştefan, Herban, Ni.colae
anuaj, la întovărăşirea zooteh Şi muncitorii de la instalaţia comotivei electrice nr. 5. Tova dă de zidari, iar a doua de tâm Risfn, losif Popa şi Paul Roth-
pentru fabricarea nică „1 Mai“ din Valea Arsu de preparare a întreprinderii mi răşii Aron Dăvîncă şi Aron plari — au obţinui depăşiri im mann.
acidului. lui, s-a terminat un saivan cu o niere de talc au obţinut însem Gostian s-au angajat ca împreu portanţe ; prima cu 120, iar a
capacitate pentru 300 de oi. nate rezultate. Fruntaşă s-a si nă cu colectivele lor să repare doua cu 45 la sulă, cucerind NICU SBUCHEA
tuat echipa de preparatori, con toate deranjamentele neplanifica-
NICOLAE MOŢ dusă de tov. Arsenie Pogan, e- te. ' N/VV corespondent
chipă ce dă zilnic talc de calu
Fruntaşii întrecerii tate superioară, depăşindu-şi pla Toate aceste angajamente au l exţniende LLy:
nul cu 10 Ia şută. devenit fapte.
Muncitorii din întreprinderea sí smsaeoAîB PüfUFfVtëriti
In cinstea co nferinţei II. R. C. C» minieră de talc Hunedoara- Printre muncitorii fruntaşi ai Astfel, colectivul de telefonişti
Zlaştj, printr-o mai bună orga întreprinderii se mai numără şi a montat cu 11 zile înainte de m © estela:
nizare a muncii şi folosirea me tovarăşii loan Păduraru, Ilarion SE © A ^ i
SEBEŞ (de la subredacţta noastră sprijiniţi de către comitelui comunal todelor înaintate, au depăşit în Negreanu, Emil Ciorei, Ale 1 Mai toate aparatele de protec
voluntară). — Duminica viitoare (10 de partid şi sfatul popular, au reuşit primul trimestru al anului cu xandru Rotaru, Petru Costea,
mai a. c.) va avea loc la Sebeş, con în ultima lună să depăşească sarci rent planul producţiei globale cu Petru Spăriosu şi alţii. ţie la centrala telefonică ; colec
ferinţa Uniunii raionale a cooperati nile de plan h desfacerea mărfurilor 8,9 Ia sută, iar productivitatea
velor de consum. In cinstea acestui cu 57 la sută şl la achiziţii cu 8 la muncii cu 11,7 la sută, obţinînd DAN D. IOAN tivul de reparaţii locomotive e-
eveniment, majoritatea lucrătorilor din sulă. Planul de contractări a fo s t' şi
cooperativele de consum ale raionului el depăşit cu mult. Cooperativa din Angajomentele lectrice a dat în producţie loco
şi-au intensificat eforturile pentru în Ohaba a contractat peste plan pînă
deplinirea şi depăşirea sarcinilor de la 5 mai, 17.385 kg. porumb, 1.800 au devenit fapte motiva nr. 5 cu 10 zile înainte
plan. kg. floarea-soarelui şi 30.540 kg. car
tofi de toamnă. Colectivul de muncitori din de termen ; la fel s-a reuşit ca
Lucrătorii cooperativei din Ohabă, secţia atelierul electric de la în
treprinderea minieră Glîelar s-a toate deranjamentele să fie re
mediate de către colectivele res
pective. «¦
19AN TOMA .<
