Page 2 - 1959-05
P. 2
Per fflfflW TB Vam XEfSM U U n Nr. 13f 6
«MWHWIW
Ne scriu m em bri de partid Viaţă nouă în Vulcan
Cît valorează un lucru „ măruntU Pe unul din trotuarele stră Mai în locuinţe noi, confor
zii ce duce la mină, un puşti tabile.
Una din preocupările cele mai Nu ştiu cum se face că acest centul de rebut creşte proporţio
de seamă ale colectivului de cîntar nu indică greutatea abso nal. blond, cu o faţă rotundă, se Oraşul Vulcan de astăzi
muncitori, tehnicieni şi ingineri lută a oţelului. La fiecare şarjă, plimba cu tricicleta sa nouă. nu mai are nimic comun cu
de la oţelăria Martin nr. I a pe foaia de cîntărire apar canti
Combinatului siderurgic Hune tăţi ce diferă de greutatea reală Calculul pe care l-am făcut Era îmbrăcat curai. După cel din trecut. Locuitorii săi
doara este reducerea preţului de a lingourilor. Iată numai cîteva arată însă că aceste cantităţi toate aparenţele n-a avut In- spun că nici nu se pot face
cost al tonei de oţel. Trebuie să exemple : şarja nr. 7.412 a apă fictive influenţează asupra pre
arăt că în comparaţie cu anul rut după cîntărire cu 3.600 kg. ţului de cost. oă prilejul să aniverseze 5 comparaţii între ceea ce a
trecut, sarcina de reducere a re mai puţin, cea cu nr. 7.406, a-
butului a crescut cu circa 24 vea un minus de 1.500 kg. Pe In luna martie, de pildă, la ani de la naştere. fost în trecut şi ce este as
Ia sută. Este fără îndoială o sar de altă parte, un mare număr cantităţile de oţel rebútate, s-au
cină grea. de şarje (şi acestea sînt majo adăugat nu mai puţin de 165 — Aici stă tovarăşul Gol tăzi. Maistrul Golgoţiu, „bă-
ritatea) apar cu greutăţi mai tone oţel declarat rebut prove
In secţia noastră există însă mari decît cele reale, aşa îneît nit din plusurile de la cîntar, goţiu, a spus cineva. trînul“ miner de la Vulcan,
posibilităţi pentru îndeplinirea după laminare, dacă se cîntă- ceea ce a făcut ca preţul de cost Prin urmare, casa aceasta, mai povesteşte uneori, la o
acestui indice. In primul rînd în reşte oţelul bun împreună cu al tonei de oţel să crească cu halbă de bere cu cîţiva or
tregul colectiv al secţiei trebuie şutajele, şarja are o greutate 10,80 lei ! In faţa căreia se juca micul taci, de vremea cînd mina a
să lupte pentru lichidarea defi mult mai mare decît lingourile. locuitor al oraşului Vulcan, fost închisă de capitalişti, de
cienţelor ce mai există în proce Am avut şarje ca cele cu nr. Acesta este aspectul care In este a maistrului miner Ka- cocioabele in care locuiau
sul de elaborare a şarjelor. Atît 7.400, 7.398, 7.386, 7.363 şi al teresează pe oţelari în gradul rol Golgoţiu. Iată istoria ei... minerii Vulcanului de altă
munca politică desfăşurată de tele, cu greutăţi în plus de (a cel mai înalt. Noi ştim că nu dată...
organizaţia de bază, cît şi mă 1.300 la 3.500 kg. aceasta este principala deficien Cam prin anul 1955, mai
surile tehnicn-organizatorice lua ţă care face ca preţul de cost al strul Golgoţiu, care luase la
te de conducerea tehnică trebuie Eu am făcut un calcul potri tonei de oţel să nu poată ti re
să fie îndreptate spre îmbunătă vit căruia, dacă fiecare şarjă de dus în mod considerabil, dar cunoştinţă de hotărîrea par Acestea sînt însă de dome La gospodăria agricolă de stat din Apoldu de Sus se lu
ţirea calităţii oţelului, factor ce oţel necalmat apare la cîntărire nici nu poate fi neglijată. tidului şi guvernului prin niul trecutului. Oamenii îşi crează intens pentru a termina reparaţiile maşinilor necesare
influenţează în mod direct asu cu numai 500 kg. în plus, influ care întreprinderile acordă amintesc cu ură de ele. Fap în campania de vară.
pra preţului de cost. enţa pe care o are asupra creş împrumut muncitorilor lor tul că au locuinţe conforta
terii producţiei este infim de pentru a-şi construi locuin bile, cantine, magazine, cine IN CLIŞELl : tînărul Ioan Wagner lucrînd Ia repararea unei
Păcatul este însă că pe lingă mică, aproape neglijabilă. Rău ţe, a cerut şi el 30.000 lei matografe, salarii mari, care combine.
unele lipsuri ce mai există în pentru a-şi face o casă. Nu le satisfac cele mai exigente
activitatea colectivului nostru, este însă că aceste cantităţi a- Colectivul secţiei noastre este i-a fost teamă să împrumute pretenţii, îi face să fie fericiţi. Festivalurilecomunale
asupra eficacităţii activităţii noa hotărît ca, sub conducerea orga pentru că ştia că statul are
stre mai influenţează şi unii fac părute în plus se adaugă la re nizaţiei de bază, să lupte pen grijă de oamenii muncii. Şi- Şi cum să nu fie cînd văd ffllc fln erefiln l i i i f i i i i i l
tori exteriori care nu mai de tru înlăturarea lipsurilor care apoi, cei peste 1.500 lei pe în jur atîtea construcţii, toa
pind de noi. but. Deci, dacă la o şarjă cu un depind de noi în această direc care-i. cîştiga lunar, îi dădeau te numai şi numai în folosul Faţă de anul trecut, festiva Din totalul de 30 s a te ' partici
ţie. Eforturile noastre însă nu posibilitatea să întoarcă îm lor. Sub ochii lor s-au dat în lurile tineretului din raionul Iiia pante la festival au prezentat
Un astfel de factor este modul rebut de 1.000 kg. oţel se mai trebuie să fie diminuate de fac prumutul în mai mulţi. ani. folosinţă numai în anii 1.957 s-au bucurat de o mai mare programe artistice 24 cămine
de cîntărire a oţelului elaborat. tori cum sînt cel descris mai De cîte ori nu visase el să şi 1958 peste 530 de aparta popularitate. Ele au devenit o culturale. Au fost apreciate e-
adaugă plusul de la cîntar, care aibă o casă! mente, un sanatoriu de noa tradiţie în viaţa organizaţiilor chipele de dansuri din Muncel,
sus, asupra cărora noi nu putem pte, două cantine, două gră U.T.M. Numai duminica trecută, Merişor, Leşnic, Lăpugiu de Sus,
poate fi de 2.000-3.000 kg., pro- Aşa s-a apucat Karcsi- diniţe, o farmacie şi 3 cămi la festivalurile comunale, ce s-au Lăsău şi altele, care au valori
acţiona. baci de lucru. Tot întreprin ne pentru tinerii necăsătoriţi. desfăşurat în mai multe centre ficat dansurile locale ca „Brîul
derea ( exploatarea minieră ), Despre două din aceste că ale raionului au participat peste de la Lăpugiu“, jocul de doi din
EUGEN DAMIANOIU l-a ajutat şi cu piatra pentru mine, se spune la Vulcan că L800 tineri. Tineretul a întîm- Fintoag, „Spic de grîu“ de la
fundaţie, şi, nu-i o fundaţie rivalizează cu un „hotel, de pinat această sărbătoare tine Merişor, dansuri pădureneşti de
membru al biroului organizaţiei obişnuită, ci o adevărată for clasa l-a". Şi nu exagerează rească cu noi realizări în mun la Muncel şi suita de dansuri
tăreaţă. Şi cărămida tot în deloc. că. Tineretul din comuna Lăpu- de ia Lăsău. S-au evidenţiat în
de bază de la O.S.M. 1 alC.S.H. treprinderea l-a ajutat s-o giu, spre exemplu, a plantat 6 mod deosebit şi soliştii.vocali şi
obţină. Dacă mai amintim şi sta ha. puieţi, iar tinerii colectivişti instrumentişti Roman Buda, Ro
Sprijinim iniţiativa creatoare a maselor dionul cu care se mîndrese din Lăpuşnic şi Veţel au efec mulus Golesie, Olivia Bias etc.
Alai departe n-a fost greu. toţi minerii din Vulcan, de tuat 3.200 ore de muncă volun
Cel de al doilea Congres al şi pe alţi muncitori din secţie, la sută şi a realizat economii Important este însă faptul, restaurantul modern care se tară la înfrumuseţarea satelor. Concomitent cu programele
partidului nostru a trasat ca să-i ajute la perfecţionarea ino care se ridică la peste 20.000 lei. va deschide într-unul din artistice, pe terenurile sportive
sarcină tuturor comuniştilor, fie vaţiilor sau raţionalizărilor con Printre inovaţiile propuse şi a- că locuieşte în casă nouă, noile blocuri, de noul cinema 6u ocazia desfăşurării festi s-au desfăşurat competiţii de vo
cărui om al muncii, să lupte cu cepute de ei. In felul acesta am plicate de muncitorii secţiei iar micuţul Mircea — aşa-l tograf care se va da în cu lei, fotbal, atletism, ciclism, po
hotărîre pentru a da patriei cît reuşit să atragem în mişcarea noastre se numără : „Dispozitiv cheamă pe puşti — e fericit. rînd în folosinţă, ne putem valurilor s-au prezentat un nu pice etc. S-au evidenţiat echi
mai multe produse, de cea mai de inovaţii un număr însemnat pentru strunjit la exterior carca da seama de felul în care îşi pele de volei din Veţel, Lăsău
bună calitate şi la un preţ de de muncitori, membri şi nemem sele de antrezoaze“ care apar Dar maistrul Golgoţiu nu-i duc viaţa harnicii mineri din măr mare de formaţii' artistice şi Lăpuşnic.
cost cît mal redus. Aplicarea în bri de partid. Din rîndul lor s-au ţine strungarului Ioan Suciu, singurul care şi-a făcut ca Vulcan, acei care zi de zi,
viaţă a acestei sarcini de mare ridicat inovatori pricepuţi, cum „Semnalizator de întrerupere a să nouă. De curînd, s-au mu dăruiesc patriei multe tone printre care şi cele din Stăn- ROMULUS OSOIANU
însemnătate, care contribuie ne sînt ajustorul Eugen Della Mea nulului în instalaţiile electrice“ tat în case noi şi Octavian de cărbune.
mijlocit la ridicarea nivelului de care numai în acest an a pre care aparţine muncitorului Vio ceşti, Bretelin, Brîsnic, Strigoa- corespondent
trai al celor ce muncesc, a stat zentat şase inovaţii, strungarul rel Cimpoeş, sau inovaţia ajus- lancu, Ioan Pasca, Ioan Bîs- N. ANDRONACHE
şi stă permanent în atenţia noas Ioan Suciu, Teodor Dumea, toţi torului Eugen Della Mea „Dis că şi mulţi alţii. nea şi altele, create de curînd.
tră. membri de partid, candidatul de pozitiv pentru striţngirea cilin
partid Viorel Cimpoeş şi alţii. drului presei de roţi“, care, în Fericit este şi cunoscutul
Ţinînd seama că unul din Aceştia, împreună cu alţi tova prezent este încă în studiu. miner şef de brigadă Ştefan
multiplele mijloace cu ajutorul răşi nemembri de partid, dar
cărora se pot obţine cît mai muncitori cu înaltă calificare, Organizarea judicioasă a mun Gantz. El locuieşte împreună j «âtt&re
multe economii şi deci reduce au prezentat numai în ultimele cii, îmbunătăţirile aduse proce cu familia sa, într-unul din
sistematic preţul de cost, sînt trei luni un număr de 13 ino sului de producţie în secţie ne-a
invenţiile, inovaţiile şi raţiona vaţii din care 6 au şi fost a- ajutat mult să efectuăm la timp blocurile recent construite de Pü BLi C1Tfl TL
lizările, biroul organizaţiei de plicate, 6 sînt în studiu, iar una reparaţia sculelor, întreţinerea pe strada Republicii. Are un
bază din secţia noastră s-a preo respinsă ca fiind insuficient do macaralelor, motoarelor electri apartament mobilat, destul de
cupat îndeaproape de stimularea cumentată. ce, a întregului utilaj din ca frumos. Familia sa însă de
acestei mişcări. drul atelierelor noastre. De a-
Inovaţiile aplicate în secţia ceea sîntem hotărîţi ca şi în vi vine „numeroasă" : micuţa «'•'¦•rw'
Pe lîngă faptul că membrii noastră ne-au ajutat mult la itor să acordăm atenţia cuve Margareta, care la acest I
biroului au mobilizat pe comu uşurarea muncii, la îndeplinirea nită iniţiativei venite din rîndul
niştii cu o calificare mai înaltă planului de producţie. Pe primul muncitorilor. Mai a împlinit 8 zile, are ne CARTEA CU PREMII
Ia găsirea celor mai potrivite voie de spaţiu mai mult, de
procedee, care, aplicate în pro trimestru din acest an, de pildă, VASILE PETRARU
cesul de producţie să ducă la condiţii de viaţă şi mai bune. I Q g U i m M ^ L I C ** oferă tuturor participanţilor peste 2.000 premii, constitui din .0
uşurarea muncii oamenilor, la colectivul de muncitori din sec secretarul organizaţiei de bază De aceeaşi părere este şi fră Ic EXCURSII IN ALTE ŢĂRI * BIBLIOTECI (MOBILIER]
crearea de economii, au indicat ţiorul ei Ştefan, aşa că oda !egásesc ?Jévrmare laedopereLÎUële
să atragă în această activitate ţie şi-a îndeplinit planul de pro P.M.R. de la secţia mecanic şef tă cu marea sărbătoare, fa SI CĂRŢI) "Ar MOTOCICLETE * TELEVIZOARE * FRIGI-)
milia minerului Ştefan Gantz urieRîteeÓiesNtlfeaOrâeQScrPooaoOi$iR,urnTmë',fin.nliaô¦arbgoil.eCçnÎaulPifiţ,ilî.elşi.fîÎÎtQpreCînrjyvrWţô, - DERE ? APARATE DE RADIO * BICICLETE ? MAŞINI >
ducţie în proporţie de peste 118 a Atelierelor C.F.R. Simeria a primit un nou apartament. DE SPĂLAT RUFE * ARAGAZURI CU TREI OCHIURI Ş l]
(BUTELIE * CEASURI DE MINĂ * APARATE FOTOGRA-)
Ştefan Gantz nu este sin j-F1CE ? SERVIETE * STILOURI ? PREMII IN CĂRŢI * 1
gurul care s-a mutat într-un ' CITITORI! Pentru a vă număra printre ciştigători, cereţi'
apartament nou. Alte 29 de în librării lozuri „Cartea cu premii“. Preţul unui loz este de 3
familii au sărbătorit acest 1 i lei. După tragerea din 31 mai a.c., lozurile necîştigătoare pot
fi preschimbate în cărţi la alegere în valoare de 2 lei pentru
/ \— J \— f <— 1 1__ I ,__j ___
fiecare loz. ,
GÎNDACUL DE COLORADO v \/V W V
ANUN7
de Direcţia Centrală de Sta iii
h duşman p e m i l« a tistică aduce la cunoştin VINDE PRIN TOATE UNITĂ
ŢILE SALE SORTIMENTE
ţă absolvenţilor fostelor şcoli VARIATE DE I
medii tehnice de statistică, "xAV'vvV' vvV' •xA'V’
In anul trecut şi-a făcut apa noastră a pătruns în anul tre- nerea ouălor apar larvele care de măsuri tehnico-organizatorice fără examen de diplomă, că
riţia în culturile de cartofi din menite să ducă în cel mai scurt
regiunea noastră cel mai pericu cut se hrănesc cu frunzele de car- timp la lichidarea focarelor e- organizează o ultimă sesi
los duşman al acestor culturi — xistente. In primul rînd, fiecare
gîndacul de colorado. Puterea Gîndacul de colorado poate ţ0fj_ jn ţjpSa acestora se pot cultivator are datoria de a face une a examenului de diplo
de răspîndire şi înmulţire a un permanent control al cultu
acestui dăunător a făcut ca în fi recunoscut cu uşurinţă. El are hrăni { cu {runze de ardei, ro. rii de cartofi şi de a sezisa de mă pe data de 10 iulie 1959.
tr-un timp scurt să apară în o lungime de 1—2 cm. Corpul .. . . . . „.. , , urgenţă organele tehnice ale
regiune 140 focare, într-un nu îl are bombat în afară şi de cu- ?"¦ vmete * altele. Fund foar- secţiei agricole raionale, ori de Examenul se va ţine Ia
măr de 61 comune. In raionul cîte ori în aceste culturi se gă
Alba s-au observat 8 focare, sesc gîndacii de colorado. Bucureşti şi se va da din
în raionul Brad 18, în raionul
Haţeg 13, în raionul Hunedoa loare galbenă-portocalie. Pe a- te lacome, reuşesc ca în scurt Controlul trebuie să urmăreas obiectele prevăzute în pla
ra 11, în raionul Ilia 62, în că nu numai culturile de cartofi,
raionul Orăştie 14 şi în raio ripi are 10 dungi longitudinale timp să distrugă lanuri întregi ci şi pe cele de roşii, vinete şi nul de învăţămînt pentru
nul Sebeş 14. Se constată că ardei. Iri cazul cînd se descoperă
numărul cel mai mare de fo de culoare neagră (cîte 5 pe de cartofi. In urma lor, tulpini- gîndacul, se marchează locul examenul de diplomă din a-
care se găseşte în raionul Ilia, unde a fost găsit, apoi se cer
raion din imediata vecinătate a fiecare aripă). Pe cap se găsesc [e rămîn ca niste schelete. cetează cu foarte mare atenţie nu! şcolar 1954-1955.
regiunii Timişoara, regiune în mai multe pete negre. Larva tot terenul din jurul acestui
care gîndacul de colorado a pă este tot de culoare galbenă-por- Stadiul larvar durează 3—4 cuib, strîngîndu-se toţi gîndacii, Cererile de înscriere, în
truns mai dinainte. larvele sau ouăle care se găsesc.
tocalie şi are o lungimede 8-10 săptămîni. După acest timp, lar- soţite de certificatul de stu
Prezenţa în regiunea noastră In terenurile în care s-au gă
a acestui dăunător periculos al sit gîndaci, precum şi în cele dii, se vor depune la D.C.S.,
culturilor de cartoti, impune ca învecinate, se vor încorpora în
toate gospodăriile de stat, gos mm. Pe părţile lateraleale cor-' va se retrage în pămînt şi se pămînt 100—150 kg. nitroxan str. Stavropoleos nr. 6, raio
podăriile agricole colecţive, în agricol la ha. In afară de aceasta
tovărăşirile, toţi cultivatorii in pului are două rîndurjde pete „transformă în păpuşe (ninfă), se vor aplica 3—4 stropiri cu nul T. Vladimirescu, Bucu
dividuali să ia măsuri de depis emulsie D.D.T. în concentraţie
tare şi de combatere a lui. Toţi negre. Oul este mic, de formă iar după 8—10 zile apar adulţii de 1 la sută la intervale de 15 reşti — pînă la data de 1
cultivatorii trebuie să înţelea zile.
gă Că acest dăunător reprezin ovală şi de culoare galbert-por- primei generaţii. Aceasta cores- iulie a.c.
tă un mare pericol pentru cul Este necesar ca în cadrul că
turile de cartofi, de ardei, roşii tocaliu. (Vezi desenul). punde cu începutul lunii iulie. minelor culturale din regiunea Pentru informaţii supli
etc. şi de aceea este necesar noastră să fie larg popularizate
să participe efectiv la acţiunea Gîndacul ier Această nouă metodele de depistare şi de com mentare, candidaţii se vor
care în curînd va începe pen nează în pămînt generaţie urmea batere a gîndacului de colorado.
tru depistarea şi combaterea şi apare primă ză acelaşi ciclu Este necesar de asemenea să fie adresa Direcţiei Centrale de
gîndacului de colorado. vara în perioa de viaţă pînă explicate ţăranilor muncitori de
da 15 aprilie — toamna cînd, a- către inginerii şi tehnicienii a- Statistică. [
Gîndacul de colorado este 20 mai. In acest dulţii apăruţi gronomi semnele după care a-
originar din America (statul timp culturile în ultima gene cesta poate fi recunoscut. Ţăra nwcnpi b t o b b m rarw » ? vvw w w
Colorado) şi a pătruns în Eu de cartofi sînt raţie, se retrag nii muncitori trebuie mobilizaţi
ropa încă din anul 1876, făcînd răsărite, aşa că în pămînt şi pentru a face controlul culturi "W V
adevărate ravagii în culturile hrana gîndacu iernează. lor de cartofi cel puţin în fie
de cartofi din ţările Europei a- lui este asigu care săptămînă odată.
pusene şi centrale. In anul 1952 rată. La cîteva Puterea de în
zile după apari mulţire a gînda Ing. GHEORGHE LEFTER
a pătruns şi în ţara noastră. ţie, femelele în cului este foarte
mare. O singu cercetător la Staţiunea expert
Primele focare au fost găsite cep depunerea
ră pereche poa mentală pomicolă Geoagiu
în raionul Sighet. In regiunea ouălor pe par te da naştere în
Ing. IOAN GIOSAN
tea inferioară a colorado. I) adult, 2) cursul unei veri ° A \ N ] ( M . A \ ] L E [ vin c o r n u te m a r i, o vine, c a pr in e , p o r c in e şi cabalineJ
frunzelor de car Guidacul de de canoji alacafâ de cîteva milioa- secţia agricolă a raionului
• CULTURI AGRICOLE şi RODUL VIILOR;
larvă, 3) tufă Orăstie ° MAVSliNlf şt U N E L T E
tofi. O femelă gindacttl de colorado. • PRODUSE AGRICOLE, VITICOLE,POMICOLE,
ne gîndaci care o M OBltUEJfg şi O B I E C T E CASMICE
depune pînă la sînt în stare A DÂS VARIAT/, DREPT D B S P Ă e m m ^ W M E l & S m B I u m ,
2.400 ouă. Pe timp frumos gîn- să distrugă suprafeţe de zeci de PENTRU ÎNCHEIEREA ASIGURĂRILOR, ADRESAŢI-VĂ AGENŢILOR SAU INSPECTORILOR Og STAT
dacii zboară dintr-un loc în al ha. de cartofi. DE ASIGURARE., BĂNCILOR COOPERATIVE S A ‘J DIRECT INSPECTORATELOR A 17A S
tul în căutarea hranei sau pen
tru depunerea ouălor. In timpul D e p î s f a r e a şî c o m b a f e i r e a
zborului ei sînt luaţi de vînt şi gîndacului de colorado
duşi la distanţe mari. In medie,
gîndacul înaintează în decurs de Prezenţa gîndacului de colo
un an pînă la 150 km. rado în culturile de cartofi ale
regiunii noastre impune execu
După 10—15 zile de la depu tarea de urgenţă a unui complex