Page 20 - 1959-05
P. 20
Pqo. 4 'd r u m u l s o c ia l is m u l u i Nr. H60
MM nmtm
Rezultate pozitive xUíltneJLe ş lln l • u iitu ru d e s i i r i • ju iilm e le s J tiri • -u iiu u e le ş t ir i*
sesinnea Comisiei . i in!¦!¦ -- * . .-. ¦ . * _______________ _________ »
0. N. II.
GENEVA 7 (Agerpres). La şi altor cîtorva ţări occidentale,
6 mai s-a încheiat la Geneva cea care au declarat că „au îndoieli“
de-a 14-a sesiune a Comisiei e- în legătură cu propunerile so
conomice O.N.U. pentru Europa vietice, nu au fost sprijinite de
(C.E.E.), la lucrările căreia au majoritatea participanţilor la se
luat parte delegaţi din 28 ţări siune şi pentru a nu rămîne izo O nouă formă de
Greva celor 50.000 de funcţionarimembre ale comisiei. Berlinul occidental demilitarizai trebuie
late s-au alăturat rezoluţiilor organizare a sovhozurilor să devină o punte de legătura între
Participanţii la sesiune au dis mai sus menţionate. bancari din Argentina continuă şi colhozurilor din Est şi Vest
cutat raportul anual al Consiliu
lui economic şi social al O.N.U., Luînd cuvîntul în încheierea BUENOS AIRES 7 (Ager cartierele muncitoreşti din Bue- Uzbekistan — declară fruntaşul P.S.U.G., Danelius
au examinat rapoartele comite lucrărilor sesiunii, S. Tuomioja, pres). — De 3 săptămîni con nos Aires au desfăşurat o gre
telor şi celorlalte organe de lu secretarul executiv al Comisiei tinuă greva celor 50.000 de vă generală de 24 de ore. Mun TAŞKENT 7 (Agerpres). — BERLIN 7 (Agerpres). — A- ferinţei de la Geneva a miniştri
cru ale comisiei, au examinat economice O.N.U. pentru Euro funcţionari bancari din Argenti citorii de la întreprinderile tex TASS an u n ţă : Toate sovhozu genţia ADN a transmis inter lor Afacerilor Externe, şi în ca
problema situaţiei economice a pa, a subliniat că cea de-a 14-a na, care luptă pentru majorarea tile din întreaga tară au decla rile şi majoritatea colhozurilor viul acordat unui corespondent re se cere încheierea unui tra
Europei şi o serie de alte pro sesiune reprezintă un pas înain rat o grevă de protest de 24 de din Uzbekistan trec la o nouă al agenţiei de către G. Dane tat de pace cu Germania şi re
bleme. te spre extinderea colaborării e- salariilor. Pentru a lovi în gre ore împotriva amestecului guver formă de organizare: se creează lius, secretar al conducerii or zolvarea paşnică a problemei
conomice dintre toate ţările eu nului în treburile sindicatelor, brigăzi cărora li se repartizează ganizaţiei P.S.U.G. din Berli Berlinului.
Sesiunea s-a desfăşurat sub ropene indiferent de sistemele vişti, autorităţile efectuează con pentru eliberarea activiştilor sin o anumită suprafaţă de pămînt, nul occidental. Danelius a sub
semnul năzuinţei ţărilor europe lor sociale. dicali arestaţi, pentru majorarea tractoare, inventar, sămînţă şi liniat că majoritatea populaţiei Danelius a arătat în conti
ne de a extinde colaborarea e- cedieri în masă. In semn de so salariilor. îngrăşăminte minerale. Berlinului occidental, indiferent nuare că propunerea ca „Berli
conomică pe o bază comună eu Reprezentantul U.R.S.S., S. A. de concepţiile politice, doreşte nul occidental să se transforme
ropeană. Borisov, prim-locfiitor al minis lidaritate cu funcţionarii bancari, După cum a arătat experienţa înlăturarea încordării din Ber dintr-un oraş de front într-un
trului Comerţului Exterior al primelor brigăzi de acest fel, lin pe calea tratativelor. Dar,
Membrii comisiei au adoptat U.R.S.S., a declarat că hotărîri- la 4 mai, oamenii muncii din create anul trecut, această or conducătorii senatului vest-ber- oraş liber, demilitarizat, nu în
în unanimitate rezoluţiile întoc le celei de-a 14-a sesiuni şi spi ganizare a muncii asigură de linez se tem că la conferinţa seamnă schimbarea modului de
mite pe baza propunerilor Uniu ritul care a domnit la această Declaraţiile liderului partidului progresist obicei o înaltă productivitate a de la Geneva se vor obţine a- viaţă al populaţiei vest-berline-
nii Sovietice, şi anume: cu pri sesiune dovedesc că, cu toate muncii şi folosirea cea mai ra numite succese în problema con ze. Dimpotrivă, înfăptuirea aces
vire la convocarea unei confe sistemele social-economice deo din fîrecia despre vizita sa în U.R.S.S. ţională a pămîntului şi maşini solidării păcii. De aceea ei au tei propuneri ar oferi populaţiei
rinţe a miniştrilor Comerţului sebite ale statelor, reprezentate lor. i început o campanie de persecu din Berlinul occidental linişte,
Exterior ai ţărilor membre ale în comisie, se pot obţine hotă- ATENA 7 (Agerpres). TASS rinta de presă au luat parte ţii pentru a împiedica strînge- securitate şi libertate, şi ar feri-o
comisiei, cu privire la crearea rîri comune, ceea ce corespunde n u n jă : Liderul partidului pro- redactori-şefi ai ziarelor şi re- In colhozuri fiecărui membru rea de semnături pe scrisorile de teama de noi conflicte şi in
unei organizaţii regionale comu intereselor tuturor popoarelor gresist, Spiros Markezinis, care al brigăzii i-au revenit în me şi mesajele adresate de popu cidente. Oraş liber, demilitarizat,
ne europene pentru comerţ, cu iubitoare de pace. El şi-a expri a vizitat recent Uniunea Sovie vistelor, cunoscuţi comentatori die 2,3 ha. — de două ori mai laţia Berlinului occidental con Berlinul occidental va deveni o
privire la încheierea de acorduri mat convingerea că aceste ho- tică la invitaţia lui A. I. Miko- de probleme politice. mult decît în condiţii obişnuite, punte de legătură între Est şi
economice pe termen lung şi cu iar în sovhozuri, 3,6 ha. Vest.
privire la lărgirea colaborării tărîri vor contribui la succesul ian, prim-vicepreşedinte al Con In declaraţia făcută presei,
tehnico-ştiintifice. Este semnifi siliului de Miniştri al U.R.S.S., S. Markezinis, a subliniat că a Noile brigăzi au obţinut cîte
cativ faptul că delegaţiile apropiatei conferinţe de la Ge a organizat la 6 mai o confe acceptat cu bucurie invitaţia lui 50 chintale bumbac la hectar.
rinţă de presă care a produs un A. I. Mikoian de a vizita Uniu Fiecărui membru al brigăzii îi
neva a miniştrilor Afacerilor Ex nea Sovietică, considerînd că revine peste 13'tone de bumbac
mare interes în rîndurile ziariş convorbirile cu conducătorii Uni brut — de patru ori mai mult
decît în mod obişnuit.
S.U.A., R. F. Germane, Turciei terne. tilor greci şi străini. La r.onfe- unii Sovietice „sînt utile şi rod
¦ In aceste brigăzi munca este
cxOS® -- ¦¦¦¦" ¦....... nice". retribuită după chintalele de S f L ____ 0 4 r.«r J 'f'T Ţ IŢ
produse obţinute, nu după mun
In preajma conferinţei miniştrilor de Externe de la Geneva Arătînd că a fost puternic im
presionat de primirea care i s-a
Opinia publică vest-germană făcut la Moscova şi de convorbi LONDRA. Potrivit relată Război al R. F. Germane,
rile cu N. S. Hruşciov şi A. I. rilor agenţiei Reuter, la 5 mai Strauss, a pus la dispoziţia
o canonieră islandeză a deschis Bundeswehrului o nouă unitate
Mikoian, S. Markezinis a decla un ioc de avertisment asupra de bombardiere de vînătoare al
unui trauler englez care pescuia cătuită din 50 avioane america
critică poziţia guvernului Adenauer rat că „acest mare interes ma că. In aceste condiţii, cu cît într-o regiune situată la 4 mile ne de tip „F-84“, care pot trans
nifestat de guvernul sovietic fa este mai scăzut preţul de cost de ţărmurile islandeze. După porta şi bombe atomice. In ciu
BERLIN (Agerpres). In aces R.F.G., faţă de propunerile pri unei confederaţii şi s-a pronun ţă de Grecia întăreşte senti al producţiei cu atît munca este cum se ştie, guvernul Islandei da protestelor populaţiei şi auto
te zile premergătoare conferin vind crearea unei zone de .de ţat împotriva examinării la Ge mentul demnităţii naţionale, mai bine retribuită. Ga urmare a stabilit anul trecut o zonă de rităţilor orăşeneşti din Memmin-
ţei miniştrilor de Externe de la zangajare în Europa centrală. neva a problemei încheierii unui sprijină şi sporeşte greutatea po a acestui sistem cheltuielile pen 12 mile în care se interzice na gen, această unitate va ti sta
Geneva, atît în R.F.G. cît şi în Atitudinea negativă a guvernu tratat de pace cu Germania. De ziţiei Greciei în oroblemele in tru producţia unui chintal de velor străine să pescuiască. ţionată în apropierea oraşului.
celelalte ţări occidentale s-a sub lui Adenauer faţă de apropiata asemenea el s-a pronunţat împo ternaţionale“. bumbac se reduc de două-trei In prezent, Bundeswehrul dis
liniat necesitatea ca guvernele conferinţă de la Geneva este în triva oricărui plan de destinde ori. BERLIN. — Agenţia ADN a- pune de patru unităţi de aviaţie
occidentale să abordeze cu rea general viu criticată de opinia re a încordării în Europa prin Referindu-se la convorbirile nunţă că imediat după întoarce de acest fel, cu aproape 200 de
lism problemele care vor fi lua publică vest-germană. Revista dezangajarea forţelor militare sale cu N. S. Hruşciov şi A. I. Se presupune anul acesta că rea sa din S.U.A. ministrul de
te în discuţie, ţinînd seama de „Der Spiegei“, consideră de e- ale participanţilor la N.A.T.O. Mikoian, Markezinis a subliniat fiecare membru al noilor brigăzi
cerinţele situaţiei create în pre xemplu că guvernul Adenauer şi la Tratatul de la Varşovia. că ele s-au referit la „probleme va cultiva în medie 3-7 hectare
zent în Germania. este cel care a împiedicat puteri Faptul că guvernul Adenauer se internaţionale care au o impor de bumbac.
le occidentale pînă acum, în a- menţine cu încăpăţînare pe a- tanţă deosebită, dacă nu vitală,
După cum transmite United junul conferinţei de la Geneva, ceste poziţii a făcut pe unii co pentru Grecia“.
Press International, partidul li să ajungă la un punct de ve mentatori să tragă concluzia că
ber democrat din R.F.G. a cerut dere comun în problemele care între aliaţii occidentali persistă avioane de luptă de tip „F-84“.
ca delegaţiile R.F.G. şi R.D.G. urmează . să constituie obiectul „deprimante fisuri'G cum se ex,
care vor participa la conferinţa- acestei conferinţe. La recentele primă 'corespondentul agenţiei ATENA. — Amiralul Burke,
de la Geneva să se întîlnească discuţii occidentale în această United Press International. „In
în acest cadru şi să examineze privinţă, relatează revista vest- ciuda asigurărilor date în capi ŢĂRILE CA şeful statului major al forţelor
împreună problema reunificării germană citată, cancelarul Ade talele occidentale că miniştrii
Germaniei. De asemenea liderul nauer a refuzat să discute o se occidentali vor fi pe deplin de maritime militare ale S.U.A., a
partidului social-democrat din rie întreagă de variante ale pro acord atunci cînd se vor întîlni
Germania, Ollenhauer, într-o cu punerilor occidentale privind li cu ministrul de Externe sovie Cresc profilurile din grupul Rockefeller, a înre derabil şomajul, mai ales în le părăsit Ia 6 mai Atena plecînd
vântare rostită luni la Bonn în mitarea şi controlul înarmărilor tic, Gromîko, la Geneva, scrie monopolurilor... gistrat profituri în valoare de
faţa conducerii acestui partid, a în Europa şi problema germa acest corespondent, este evident 70,3 milioane dolari faţă de gătură cu fenomenele de criză spre Neapole. A părăsit de ase
atras atenţia că, insistînd asu nă. De altfel, ministrul de Ex NEW YORK 7 (Agerpres). 36,9 milioane dolari în perioada
pra dreptului unei Germanii reu- terne al R.F.G., Brentano, a ex că nici una din puterile occiden Au fost publicate cifrele privind corespunzătoare a anului prece din economia capitalistă. Astfel, menea capitala Greciei genera
nificate de a face parte din primat cu multă claritate aceas profiturile monopolurilor ameri dent ; monopolul Gulf Oii şi-a
N.A.T.O., autorii acestor planuri tă atitudine obstrucţionistă a gu tale nu a renunţat la poziţia ei cane în primul trimestru al a- sporit profiturile cu 6 milioane în Anglia chiar, potrivit recu lul Wcyland, comandantul avia
nu fac în realitate decît sa îm vernului de la Bonn într-o de nului 1959. Astfel, toate marile de dolari. noaşterilor economiştilor bur ţiei tactice a S.U.A.
piedice rezolvarea problemei ger claraţie făcută recent la Bad iniţială care a produs de la în monopoluri petrolifere au reali ghezi, şomajul a atins nu
mane. Referindu-se la alte pro Sooden-Allendorf. Gu acest pri zat venituri sporite faţă de pe ...Creşte şî şomajul 667.000 de oameni cum afirmă AMMAN. — După cum rela
iecte aduse în discuţie în legă lej el a respins cu vehemenţă ceput dezacordurile dintre a- rioada corespunzătoare a anului Ministerul Muncii, ci peste tează agenţiile de presă, la
tură cu viitoarele tratative Est- liaţi“. trecut. Profiturile oficial recu MOSCOVA 7 (Agerpres). —
Vest, Ollenhauer a criticat ati toate planurile îndreptate spre noscute ale monopolului Stan Revista sovietică „Mirovaia eko- 1.000. 000 de oameni: în Germa 0 mai regele Iordaniei a apro
tudinea anumitor cercuri occi Din relatările corespondentului dard Oii of New Jersey (grupul nomica i mejdunarodnîe otnoşe-
realizarea unei înţelegeri între Rockefeller) s-au cifrat la nia" publică în ultimul său nu nia occidentală numărul şome bat componenţa noului guvern
citat reiese că guvernul eng'ez 167.000.000 dolari, cu 14 la sută măr date referitoare la şomajul
mai mult decît în primul tri din ţările capitaliste în cursul rilor a trecut de 1.500.000: al Iordaniei, prezidat de Hazza
se menţine pe poziţia sa mai fle anului trecut şi ai primelor luni
mestru al anului 1958. Mono ale acestui an. Revista arată că în Italia există aproximativ Majali.
xibilă şi mai înclinată spre ne în anul 1958 în majoritatea ţări
polul petrolifer Socony Mobile 2.000. 000 de şomeri. GENEVA. -— La 6 mai, la şe
Pe lîngă şomerii totali, în ţă dinţa ordinară a participanţilor
rile capitaliste sute de mii de Ia conferinţa celor trei puteri
muncitori lucrează numai o par cu privire la încetarea experien
te din săptămîna de lucru, în ţelor cu arma nucleară, a fost
dentale, printre care şi guvernul cele două state germane pe baza gocieri. Oii, făcînd parte de asemenea lor capitaliste a crescut consi- unele ţări ca S.U.A. şi Japonia pus de comun acord şi adoptat
numărul şomerilor parţiali fiind proiectul articolelor acordului cu
aproape egal cu cel al şomeri privire la privilegii şi imunităţi.
Yemenut este un stat aşezat Ym lui sînt alcătuite din armata de lor totali. Statistica oficială bur MOSCOVA. — La 6 mai a so
în partea de sud-vest. a penin apărare, armata regulată şi ar gheză, scrie în continuare re sit la Moscova, venind de la
sulei Arabe. F.l se învecinează Wj mata neregulată, efectivul lor vista sovietică, nu ia de regulă Cairo cu un avion „TU-104“ de
ta nord cu Arabia Saudită, la total ridicindu-se la 50.000 de în considerare şomajul în rîndu! legaţia de experţi din R. A. U.
sud şi est cu Aden. La vest el există zăcăminte de cărbune, lanţei, prin relaţii reciproc a- Franţei de a participa în aşa- oameni. Din armata de apă populaţiei agricole, al tineretu care lucrează la construcţia ba
este scăldat de Marea Roşie. numitul comandament al Ori rare fac parte toţi cetăţenii lui, al femeilor care caută pen rajului înalt de la Assuan. De
Teritoriul Yemenului este de a- cupru, aur, pietre preţioase — vantajoase. entului Mijlociu. Yemenul a res majori ai ţării, termenul de tru prima oară de lucru şi a me legaţia este condusă de Musa
proximativ 195.000 km. p. pins de asemenea propunerea serviciu fiind de patru luni. seriaşilor pauperizaţi care nu-ş' Arafa, ministrul lucrărilor publi
Populaţia este aproximativ de slab exploatate. Din pricina Moneda ţării este amadi. de a participa la pactul turco- Armata regulată, al cărei efec pot vinde produsele. ce al regiunii egiptene a R.A.U.
5 milioane locuitori. Majorita irakian, care s-a transformai tiv este de aproximativ 10.000
tea populaţiei este arabă. Ye lungii perioade de dominaţie Fiind situat la intrarea din ulterior în pactul de la Bag de oameni, se comptectează pe
menul este locuit de asemenea dad, şi s-a declarat împotriva bază de voluntari din rîndurile
de persani, evrei, somalieni, in colonială, industria Yemenului Oceanul Indian în Marea Ro creării blocurilor militare im persoanelor care au făcut in
perialiste în această parte a strucţia în armata de apărare.
dieni. este slab dezvoltată. In oraşul şie, Yemenul ocupă o impor lumii. Armata neregulată este alcă
Capitala Yemenului este o- tuită din detaşamentele milita
Sana — capitala ţării — exis tantă situaţie strategică. îna Din 1947 Yemenul a devenit re ale triburilor. La Sana exis S IMBATA 9 MAI 1959
raşut Sana. Alte centre popu membru al O.N.U. in cadrul tă o şcoală de ofiţeri. Trupele
late mari, sînt Hodeida, Mocca, tă întreprinderi prevăzute cu intea celui de-al doilea război căreia a dus o luptă hotărită Yemenului sînt înarmate cu
Luhania, Jbb. pentru apărarea drepturilor po arme de foc şi arme albe.
motoare mecanice, o fabrică mondial, el a fost obiectul lup poarelor la autodeterminare şi RADIO
Yemenul este situat în mare independenţă. In şcolile Yemenului învaţă
parte într-o regiune muntoasă, textilă, o centrală electrică, ti tei dintre Anglia şi Italia. Du- mai mult de 50.000 de copii şi
în afară de fişia de şes care Lupta poporului yemenit adolescenţi. Majoritatea şcoli
se întinde de-a lungul Mării pografii. In oraşele Sana, Ho pentru apărarea independenţei lor sînt religioase. In oraşele Programul 1 : 7,15 Cîntece despre chestre- de muzică uşoară sovietică;
Roşii. Terenul acestei ţări este sale de stat se bucură de spri Sana, Hodeida, Taize, există brigadieri; 7,30 Muzică uşoară exe 14,30 Melodii populare romîneşti: 15,30
foarte variat. Pe şesul de-a deida şi în alte oraşe este dez DOCUMENTAR jinul tuturor ţărilor iubitoare şcoli europene, unde se învaţă, cutată la diferite instrumente; 8,30 Mu Din cîntecele şi marşurile armatei so-
lungul Mării Roşii clima este voltată industria meşteşugă de pace, inclusiv al R.P. Ro- în afară de Coran şi limba ara zică; 10,30 Din muzica ţărilor înfră vietice; 16,15 Interpreţi romîni de operă
tropicală — foarte caldă şi us mine, care se situează de par bă, matematică, istorie, higie- ţite; 11,03 Muzica de estradă; 12,00 care au vizitat Uniunea Sovietică;
cată. Pe platou şi în regiunile rească — ţesătorii, întreprin pâ cel de-al doilea război mon tea. popoarelor care luptă pen nă, agricultură, contabilitate, Cîntece de pace şi prietenie; 12,30 16,45 Ziua Victoriei; 17,30 Deschide
muntoase, clima este tempera deri pentru prelucrarea pielii, dial, lupta dintre Anglia şi tru independenţă şi suverani muzică. In aceste, şcoli învaţă Melodii populare romîneşti; 13,05 Con rea Săptămînii muzicii cehoslovace;
tă. In regiunile muntoase şi în producţia de articole lucrate în S.U.A. pentru Yemen s-a ac tate. copii şi adolescenţi în vîrstă certul de prînz „Viaţa e frumoasă” ; 18,05 „Simfonia Leningradului" de
deosebi ta o altitudine de filigram. Există de asemenea centuat şi societatea Aramco, de 6— 18 ani. 14.30 „Pe drum de luptă şi victorii”, Şoslakovici; 19,00 Ciclul „Prietenii mu
1.200—-2.200 metri, unde cli fabrici de ulei, mori, întreprin care extrage petrol în Arabia In fruntea Yemenului se află — emisiune de cîntece şj marşuri os zicii"; 21,15 Concert de muzică popu
ma este mai favorabilă, vege deri. de boiangerie. Saudită, a primit autorizaţia regele (imamul, adică condu Principalele organe de pre tăşeşti ; 15,10 Valsuri; 16,15 Vorbeşte lară românească şi sovietică; 22,00 Mu
taţia este foarte bogată. Aici pentru prospectarea şi extrac cătorul musulmanilor). Orga să care apar în Yemen s în t: zică de dans; 23,15 Muzică simfoni
se cultivă cafea, pomi fructi In Yemen nu există căi fe ţia de petrol de pe teritoriul nul consultativ este Consiliul „Al-Iman“ — ziar în limba a- M oscova; 17,30 Roza vînturilor; 18,30 că românească; 23,52 Muzică de dans.
rate. Şi foarte puţine comuni Yemenului. Toate acestea au suprem, din care fac parte mi rabă, apare din anul 1946: Muzică uşoară; 19,40 Jocuri' populare
feri, indigo etc. caţii auto. Pentru transportul frînat dezvoltarea economică a niştri, secretari de stat şi alţi „Al-Fusul" şi „An-Nasr" - romîneşti; 20,05 Cronica evenimentelor BULETINE DE ŞTIRI: 5.00 1 6.00-
Pe platou la altitudinea de încărcăturilor se folosesc dru ţării. funcţionari. Cabinetul de Mi ziare în limba arabă, apar din internaţionale; 21,00 Muzică de dans; 7,00; 11.00; 13.00; 15.00; 17,00;
muri pentru caravane. niştri este condus de un vazir anul 1950. Radiodifuziunea Ye 22.30 La sfîrşit de săptămînă cîntec, 19,00; 20,00; 22.00 ; 2352 (progra
peste 2.200 metri, terenul are La cel de-al doilea război ( premier).¦ Vazirul şi miniştrii menului a început să funcţio joc şi voie bună; 23,00 Muzică de
un caracter de stepă cu excep Portul principal al Yemenului mondial, Yemenul nu a parti sînt numiţi de rege. Puterea dans. mul ( ) ; 14,001 16,00; 18,00; 21,001
ţia sectoarelor irigate. este Hodeida şi alte două por cipat, dar *în luna februarie locală o exercită funcţio neze încă înainte de cel de-al
turi de importanţă mai mică 1943 el a rupt relaţiile cu Ita nari (amili), numiţi de rege doilea război mondial. Postul Programul I I : 14,07 Solişti şi or 23,00 (programul II).
Economia Yemenului se ba sînt Luhania şi Mocca. lia. După război, în urma des ca şefi de regiune. de radio din Sana, instalat în
zează pe agricultură. Creşte coperirii zăcămintelor de pe anul 194.8, transmite pe unde Timpul probabil în regiunea noastră
rea vitelor şi agricultura, con Yemenul exportă de prefe trol, în Yemen s-a intensificat Forţele armate ale Yemenu scurte.
stituie ocupaţia de bază a lo rinţă cafea „Mocca" de exce expansiunea Angliei şi S.U.A. Vremea rămîne- călduroasă şi între 4-8 grade. Vînt potrivit din
cuitorilor. lentă calitate, precum şi piei In anul 1946 S.U.A. au impus uşor nesfabilă; cu cerul variabil, sectorul sudic. Pentru următoa
brute, tananţi, articole produse Yemenului un acord inegal. mai noros în cursul zilei. 'Tem rele 3 zile, vremea va fi schim
In partea muntoasă a ţârii de întreprinderi, meşteşugăreşti. peratura în uşoară creştere — bătoare, favorabilă precipitaţi..or
Yemenul a luptat şi luptă I ziua între 22-25 grade, noaplea către sfîrşitul intervalului.
El importă ţesături, mate în permanenţă pentru întărirea
riale forestiere, gaz, produse
alimentare (zahăr, făină, orez).
Comerţul exterior al ţării independenţei sale. încă în
este în plin avînt şi se vădeşte 1951, regele Ahmed a respins
tendinţa de consolidare a ba propunerea S.U.A., Angliei şi
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Marile nr. 9, Telefon: 188; 1891 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 0 noiembrie 1919. — Tiparul? întreprinderea Poligrafică „I Mai" Deva
