Page 21 - 1959-05
P. 21
Siftli'flteoa Cfîjitr"! '
¦Reganáis
: :Miiíu^i>a?e~Ceva •
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA l LA NEW YORK
S-a deschis
Expoziţia de artă Legătura cu masele —
populară romîneasoă
baza succeselor
NEW YORK (Agerpres). La
5 mai a avut Iog la New York,
în localul Muzeului american de Ca organe locale, ale puterii Aportul comisiilor
istorie naturală, deschiderea ofi de stat, sfaturile populare tre- n ma _ a
cială a expoziţiei „Arta populară buie să ţină o. legătură strînsă.
permdneme
în Romînia“. txpoziţia este or cu masele de cetăţeni şi să le Comitetul executiv ţine o le-
Anul XI Nr. 1361 Sîmbătă 9 mai 1959 ganizată sub egida Institutului mobilizeze la rezolvarea celor- gătură strînsă cu comisiile per-
romîn pentru relaţiile culturale mai felurile probleme obşteşti, manente, le informează despre
cu străinătatea şi are loc în ca Respectarea acestei cerinţe ' de principalele sarcini care stau în
drul schimburilor culturale ro- bază duce nemijlocit la succesul faţa sfatului popular şi ţine pe
Ziua Victoriei mîno-americane în baza cărora, oricărei acţiuni. In activitatea riodic şedinţe de colaborare cu
in 1 9 5 7 , a fost organizată la sa Comitetul executiv al Sfatu membrii lor. In felul acesta ma
Ziua de 9 Mai ~ Ziua Victo genunchiat, aşa cum sperau hit- OSTAŞUL SOVIETIC ELIBERATOR Bucureşti şi în alte urase din lui popular orăşenesc Hunedoa joritatea comisiilor permanente
riei asupra Germaniei hitieriste, leriştii, s-a ridicat şi mai puter R. P. Romînă o expoziţie ame ra a căutat şi a reuşit' mai desfăşoară o activitate rodnică.
este sărbătorită astăzi în întrea nic, dovedind lumii întregi su ricană de arhitectură. mult decît altele să fructifice Pe baza unei propuneri făcute
ga lume. Ziua de 9 Mai 1945 perioritatea orînduirii sale de forţa nebănuită pe care o repre de comisia permanentă pentru
marchează epocala victorie asu stat, forţa invincibilă a arma La festivitate au participat zintă legătura cu cetăţenii, cîş- gospodărie comunală şi indus
pra fascismului german a Uniu tei sale, crescute şi educate în Allan Lightner, subsecretar-ad- tigînd o experienţă pozitivă în trie locală s-a reorganizat mai
nii Sovietice şi a tuturor fărilor spiritul patriotismului socialist junct al Departamentului de domeniul muncii organizatorice just programul şi traseele de
participante la coaliţia antihi- şi al internaţionalismului prole Stat, James O’Brien, consilier de masă. Prin forme variate şi
tleristă, la care a luat parte şi tar. al Municipalităţii New Yorku- corespunzătoare de activizare a circulaţie a autobuzelor. Tot a-
ţara noastră. lui, Robert Dowling, preşedinte comisiilor permanente şi a de ceastă comisie a propus să se
In fruntea luptei pentru le Academiei Naţionale a tea putaţilor aci s-a ajuns la fru tacă o ramificaţie din conducta
De la această memorabilă zi cucerirea măreţei victorii a- trelor şi artelor, dr. Albert Parr, moase realizări în ceea ce pri de apă industrială care să ser
se împlinesc astăzi 14 ani. Şi, supra Germaniei hitieriste, a preşedintele Muzeului de istorie veşte gospodărirea oraşului şi vească pentru stropitul florilor
astăzi, ca şi atunci, popoarele stat gloriosul Partid Co naturală, oameni de cultură şi rezolvarea celorlalte probleme şi a rondourilor din parcul si
tuturor ţărilor lumii îşi îndreap munist al Uniunii Sovietice. artă, scriitori, numeroşi ziarişti, cetăţeneşti. Iată numai cîteva tuat lîngă restaurantul „Gorvi-
tă gîndul plin de recunoştinţă Depunînd o activitate multilate reprezentanţi ai posturilor de exemple. nul“. Propunerea a fost rezol
şi admiraţie către marele şi pu rală atît în spatele frontului cît radio şi televiziune şi ai publi vată şi în afară de lucrările teh
ternicul popor sovietic care s-a şi pe front, Comitetul Central caţiilor de artă şi revistelor 245.000 ore de muncă nice totul s-a făcut prin muncă
acoperit de glorie nepieritoare în al P.C.U.S. a unit într-un sin ilustrate. voluntară voluntară. De asemenea, comi
lupta pentru dezrobirea popoa
relor de sub jugul robiei fas gur tot şi a îndreptat spre ace Au fost de asemenea de faţă In primăvara aceasta la Hune sia permanentă de comerţ şi
ciste, care a făcut sacrificii fă laşi tel — zdrobirea duşmanului doara s-au întreprins o serie de cooperaţie a propus să se mute
ră seamăn în istoria omenirii (Continuare în pag. IV-a) acţiuni pentru îngrijirea şi mo depozitul de cherestea din cen
pentru a apăra libertatea şi inde cotropitor — toate forţele mate dernizarea oraşului. La apelul trul oraşului, în apropierea gă
pendenta popoarelor. riale şi morale ale statului so Construiesc un făcut de comitetul executiv, mii rii, unde există linie de garaj,
de cetăţeni au răspuns chemă a propus să se deschidă un ma
Marele Război a! Uniunii So vietic, îndreptăţind pe deplin în cămin cultural rii şi participă voluntar la rea gazin de textile în O.T. şi să
vietice pentru Apărarea Patriei lizarea lucrărilor stabilite. De se găsească un singur depozit
a fost cel mai greu şi cel mai crederea pe care întreaga omeni In salul Covragi, raionul Ha pildă, pînă la începutul lunii pentru ambalajele care trebuie
crîncen război cunoscut în isto re progresistă şi-a pus-o în el. ţeg, a început construirea unui. mai majoritatea locuitorilor din recuperate de la toate organi
ria omenirii. In fata primejdiei, cămin cultural. Locuitorii satu care aproape 7.000 femei au pres zaţiile comerciale din oraş^ Pe
la chemarea partidului comunist' Poporul nostru este fericit că lui, mobilizaţi la această acţiu tat 245.000 ore de muncă volunta de altă parte această comisie se
şi a guvernului Uniunii Sovieti ne,au terminat pînă acum prin ră dobîndind rezultate frumoase. ocupă şi de studierea aprovizio
ce, poporul sovietic s-a ridicat a adus şi el o contribuţie Ia vic muncă voluntară fundaţia cămi Datele arată că mai mult de nării populaţiei venind cu pro
la luptă împotriva cotropitorilor nului, stingînd, in acelaşi timp, jumătate din locuitorii oraşului puneri preţioase. Majoritatea dini
fascişti, la luptă pentru apărarea toria asupra fascismului. După cantitatea de 2.650 kg. var. tre ele âu fost deja rezolvate de
cuceririlor Marii Revoluţii So au luat parte la această acţiune comitetul executiv. Numai mutai
cialiste din Octombrie, a patriei eliberarea tării de sub jugul fas La lucrările efectuate pînă a- rea depozitului de cherestea a'-
socialismului triumfător, la lup cum, s-au evidenţiat tovarăşii patriotică. Printre altele ei au duce economii de cîteva zeci de'
ta pentru eliberarea omenirii de cismului de către armata sovie Nicolae- Roşu — preşedintele mii de lei într-un singur an.
sub tirania fascistă. comitetului de construcţie al că săpat şi însămînţat 62.000 m.p. Importante propuneri au, făcut
tică, ostaşii romîni au întors ar minului cultural şi secretar al de asemenea comisiile perma
In focul războiului pentru a- organizaţiei de bază P.M.R., zone verzi, au plantat pomi ca nente de învăţămînt şi cultură,
părărea patriei sovietice s-a ci mele împotriva armatelor hitie loan Iovănescu — preşedintele de sănătate şi prevederi sociale
întovărăşirii agricole din acest re valorează 100.000 lei şi au etc. Ele dau un ajutor preţios
riste, luptînd vitejeşte alături de sat, loniţă Munteanu — secre comitetului executiv.
tarul organizaţiei de bază continuat lucrările de amena
glorioasele oşti sovietice. / In U.T.M., Ilie Sterian, zidarii Pe „Pentru oraşul în care
tru Băbuşcă şi Netu Vîlcelean jare a parcului de lingă restau
lupta împotriva fascismului os şi alţii, care au prestat cîte 6 locuim !“
taşii diviziei de voluntari „Tudor zile de muncă voluntară, cit şi rantul „Corvinul“. S-au făcut şi
alţi ţărani muncitori din satul. alte lucrări importante la care Sub această lozincă aproape
(Continuare tn pag. 2-a) Covragi care au muncit volun toţi locuitorii Hunedoarei st», in-
tar cîte 3—4 zile la construcţia au contribuit în mare măsură
căminului cultural. I. COJAN
deputaţii sfatului popular şi ma
sele de cetăţeni pe care ei le-au
mobilizat. Valoarea muncii vo
luntare şi a materialelor din re
mentat şi mai mult unitatea de pe care le au minerii 'din Valea R. NICOLAE surse locale care s-au folosit,
nezdruncinat a popoarelor din
marea familie frăţească a repu Răspunzînd chemării patrio economii în valoare de 13.000.000 corespondent | totalizează 961.545 lei. (Continuare în pag. S-a)
blicilor sovietice. Cotropitorii tice a celor opt întreprinderi lei. Lupta pentru îndeplinirea
fascişti germani, care urmăreau din (Eapitală, privind realizarea angajamentului se duce cu mul Jiului de a realiza cît mai mul
să instaureze dominaţia lor asu a cît mai multe economii în pro tă însufleţire. Fiecare muncitor,
pra lumii întregi, să înrobească ducţie, sectoarele carbonifere din tehnician şi inginer se strădu te economii’ în producţie ne-am
popoarele libere ale Uniunii So Valea Jiului s-au angajat să ieşte să-şi aducă un cît mai ma
vietice, să le nimicească cultura realizeze în cursul anului 1959 re aport. adresat unor şefi de brigăzi mi Brigăzile utemiste de muncă
naţională, s-au izbit de blocul
de monolit al unităţii popoare In legătură cu posibilităţile niere. Publicăm mai jos două
lor din U.R.S.S.
din scrisorile primite la redac p a trio tic ă în plină a c ţiu n e
Din această grea încercare,
poporul sovietic în loc să fie în- ţie, pe această .temă. ¦*
întrecerea 10 kg. în Ioc de 160 kg. de exploziv înfrumuseţează prezent 700 ore de muncă vo dat sînt tinerii Olga Floroi, La-
întreprinderea luntară pentru înfrumuseţarea zăr Miclăuş, Alexandru Vass,
coietmişflior Reducerea consumului de ex cu 7—8 găuri, ca şi celelalte ment, ba chiar ceva mai bun întreprinderii şi curăţirea a 500 Nicolae Purice şi alţii.
ploziv este un factor de seamă brigăzi cu 11— 12. .decît utilizînd exploziv. Acest Tinerii din brigada de muncă m.l. de şanţ. In aceste acţiuni
Angajamentele devin în lupta pentru cît mai multe fapt ne-a adus în ultimul timp patriotică a întreprinderii „Ce s-au evidenţiat tinerii Ana Bi- Construiesc saivanul
economii în producţia minieră. Procedînd în felul acesta am economii apreciabile. La ultima ramica“ din Baru Mare, con chescu, Maria Ten, Francisc întovărăşirii
constatat că poate fi redus sim fîşie pe care am exploatat-o, am duşi de candidatul de partid Io Kiss, Maria Cojocar, Verghelia
Am constatat că pentru a ob ţitor şi numărul de cartuşe din- reuşit ca în patru luni şi ju nel Lucaci, au efectuat pînă în Kovaci, Francisc Paşuth, Maria Nu mai puţine lucruri frumoa
ţine un randament bun, consu- tr-o gaură. De la 3—4 bucăţi mătate să consumăm doar 10 Ştefănescu, Margareta Pistol, se se pot spune şi despre tinerii
mînd cît mai puţin material ex pe gaură, cu cîte puşcam înain kg. material exploziv în loc de O nouă comună Nicolae Ungur, loan Ceuţă şi din brigada de muncă patrioti
ploziv, trebuie să se ţină cont te, am ajuns la 2. 160 kg., cît se consumă în mod electrificată alţii, fiecare electuînd cîte 50 că din satul Petros, care au e-
de condiţiile geologice de zăcă- normal la o astfel de lucrare, ore de muncă voluntară. In ace îectuat pînă în prezent peste
mînt la baterea găurilor, iar în Pentru a reduce simţitor con si astfel să realizăm economii In cinstea zilei de / Mai, pe laşi timp, tinerii din brigadă au 600 ore de muncă voluntară la
cărcarea lor să nu se facă peste importante. străzile comunei lina, din raio predat I.C.M.-uIui cantitatea de saivanul ce se construieşte în sa
necesar. Bunăoară, noi, cînd sumul de material exploziv cău nul Sebeş, s-au aprins pentru tul lor cit şi Ia plantarea cu
jir a 2 ha. Cele mai multe ore
tăm să lucrăm cît mai mult din le-au efectuat tinerii loan Buz
pichamere. Ţin să precizez că
atunci .cînd exploatăm în retra
fapte perforăm, . avem întotdeauna în gere, nu puşcăm deloc. L’ucrînd ALEXANDRU E15LER prima dată becurile electrice. 3.000 kg. fier vechi. dugan — secretarul organiza
vedere înclinarea stratului şi c.u două ciocane de abataj reu şef de brigadă, sectorul I a! Pentru această lucrare, s-a ţiei de bază U.T.M., Gavril Po
Colectiviştii din Bălaia, raionul Ilia, astfel obţinem acelaşi rezultat şim să obţinem acelaşi randa Muncesc Ia electrificarea gan, Ştefan Drăgan, Todor Tă-
s-au angajai prin răspunsul dat che minei Uricani încasat încă din 1958, prin con salului inaş, Vasilică Broţei şi Gheor-
mării la întrecere a colectiviştilor din tribuţia voluntară a cetăţenilor, ghe Popescu.
Nădăştia Inferioară să obţină în me Cum reducem noi consumul de material lemnos suma de 132.000 lei, ceea ce re Brigada de muncă patriotică
die la hectar cel puţin 2.100 kg. grîu, prezintă 50 la sută din valoarea din Baru Mare-sat, în colabora In toate acţiunile lor utemiştil
3.800 kg. porumb, 30.000 kg. sfeclă Conduc o brigadă de tineret Nu-i vorbă nici de calcule com fel evităm risipa ce ar rezulta lucrărilor de electrificare. re cu elevii şcolii elementare de de pe raza comunei Baru Mare
de zahăr etc. dintr-un abataj-cameră al sec plicate, nici de vreo inovaţie. din tăierea capetelor în abataje. 7 ani, a plantat 100 de nuci, şi au primit un ajutor însemnat
¦ Harnicii colectivişti din Bălaia, de torului II de la mina Uricani. Totul depinde de felul în care Aceasta pe de o parte. Cea mai De asemenea, de la l ianua a întins linia de electrificare în din partea organizaţiilor de par
pun eforturi sporite pentru respecta Noi am ajuns să economisim ne gospodărim în cadrul brigă însemnată economie însă o rea rie la 1 mai a. c., locuitorii din sat pe o distanţă de 2 km. Ace tid şi a sfatului popular comu
rea angajamentelor luate. Astfel, pi- lunar cîte 6—7 cărucioare a cîte zii. Aşa de pildă, atunci cînd lizăm prin răpiri. Noi exploatăm lina, au efectuat 1.235 zile de eaşi brigadă a depus pînă acum nal.
nă la 5 mai ei au terminat plivitul 3,5 m.c. de material lemnos. avem nevoie de lemn, ne depla lăsînd un direcţional neprăbuşit, muncă voluntară pentru electri 200 ore de muncă voluntară lă
celor peste 100 ha. semănate cu grîu După părerea mea, această e- săm pînă la depozitul de la gu pe care îl susţinem cu stive. La ficarea satului lor. construirea unui saivan. De lău IOAN POP
de toamnă şi au început praştia I-a conomie reflectă întocmai posi ra galeriei şi alegem numai din confecţionarea stivelor, folosim instructor al Comitetului raional
la culturile tehnice, iar în ziua de 8 cel de dimensiuni potrivite. Ast- numai lemn răpit. Acelaşi lucru O asemenea acţiune de elec
m.ai, au terminai prăşitul celor 8 ha. bilităţile noastre. îl facem, bineînţeles pe măsura trificare a satului se desfăşoară U.T.M. Hafeg
insăminţate cu sfeclă de zahăr şi a posibilităţilor, şi în abataj. şi în Vingard, unde s-au înca
celor 2 ha. cu floarea-soarelui. Cum reuşim să o realizăm ? sat. pînă în prezent 83.000 lei, Tovarăşii Paras-
In felul acesta, brigada noa sumă care a fost depusă la ban chiva Hortopan lu
In fruntea luptei pentru respectarea stră îşi aduce din plin contribu ca agricolă. Comitetul executiv crează In secţia de
angajamentelor s-au situat pînă acum ţia la lupta pentru realizarea a al Sfatului popular regional a răsucţţ a Filaturii
colectiviştii loan Luca, loan N. Cer- cît mai multe economii. şi trimis specialişti pentru pre
tejan şi alţii, care au muncit cu rivnă gătirea lucrărilor de electrifi
pentru terminarea la timp a plivitu-
lui şi prăşitulut culturilor.
SPIR1DON TIMOFTE care a comunei Vingard. Impeni. Acumullnd
Muncă harnică şef de brigadă, sectorul II al F. CHIRUŢA un bogat bagaj de
minei Uricani corespondent cunoştinţe¦ profesio
Pentru a obţine producţii sporite la nale, dai fiind fap
ha., colectiviştii din G.A.C. „Progre 0.000 de rotaţii în jurul Pâmîntuiu i tul că este una. din
sul" Mintia, întreţin cu grijă cultu cele mai vechi mun
rile. Griul, care a crescut mare şi fru In rîndul harnicilor oţelari de la noua oţelărie Martin a C. S. Hune- j Pînă la 8 mai 1959, ora 1,54 (ora Moscovei), cel de-al citoare ale filaiurii,
mos pe cele 70 ha. semănate în toam treilea satelit artificial sovietic a înconjurat Pămîntul de 5.000 reuşeşte ca lună de
nă, a fost plivit la timp. Concomitent Lună să-şi depă
cu aceasta, s-a aplicat praştia I-a pe de ori. Satelitul evoluează de 358 zile, in cursul cărora a par şească norma in.
1 ha. cu floarea-soarelui şi pe 3 ha. curs 228.200.000 km. medie cu 3 0 —40
cu sfeclă de zahăr. In aceste munci la sută.
s-au evidenţiat colectiviştii loan Pirva, Lansarea celui de-al treilea satelit artificial sovietic, al Pă-
Maria I. Popa şi Vichentie Pogan din mîntului a dovedit din nou întregii lumi superioritatea ştiinţei . In alşeu :. Tova
echipa I-a şi luliana Kiss, Nicolae răşa Hortopan tu-
Bozan şi alţii din echipa a IV-a de sovietice, posibilităţile nelimitate ale oamenilor de ştiinţă, ingi când la maşina de
cimp. 'răsucit.
Harnicii colectivişti au început ieri, cioara se numără şi tovarăşul Colţea Marca de la cuptorul nr. 1. împreună nerilor şi muncitorilor sovietici. Aceste mari victorii ştiinţifice
plantarea in grădină a peste 5.000 cu echipa sa, folosind din plin capacitatea cuptorului, a contribuit la ale poporului sovietic continuă să stîrnească admiraţia şi res
bucăţi răsaduri de rosti, elaborarea celor 1.232 tone oţel peste prevederile planului în luna aprilie.
pectul întregii omeniri progresiste.
-r‘ * .
