Page 22 - 1959-05
P. 22
Paç. 2 ' ţfRU M UB W U IÂ U M W I.Ut Nr. 136 Í
Ziua Victoriei Veşti de la şcoala din Săsciori Cărţi apărute
în tre c e re LITERATURA POLITICĂ
(Urmare din pag. l-a). porul romîn îşi exprimă dragos Pentru strîngerpa unor capţi? şîîrşiful acţiunii s-a strîns pe FREDERIC JOLIOT
tea şi recunoştinţa fierbinte faţă tgţi însemnate de fjer vechi, bor? întreaga şcoală cantitatea de CURIE — Culegere de cu-
Vladimirescu“ formată cu aju de Uniunea Sovieţică, faţă de cane şi seminţe, elevii şcolii e- 2.400 kg. fier vechi, peste 210
torul U.R.S.S., şi ostaşii celor poporul sovietic eliberator. Po lementare din Săsciori au între sticle şi borcane şi însemnate vîhtărt, declaraţii şi me
lalte unităţi ale armatei romîne, porul nostru îşi exprimă omagiul prins o întrecere între clase, sub cantităţi de seminţe. saje.
care au luat parte la lupta îm şl admiraţia sa faţă de ostaşii lozinca „Cine ajută mai mult 144 pag. — 2,45 lei
potriva cotropitorilor fascişti, au sovietici care, zdrobind armate patria?“. Întrecerea a pornit. La fn fruntea întrecerii s-au situ
săvîrşit fapte eroice de arme. le hitleriste şi făurind victoria, at elevii clasei a V-a. Ed. politică
au adus lumi' darul cel mal de JORGEN KUCZYNSKI —
Timp de 260 de zile, armata preţ — pacea. P e s t e 2 .0 0 0 puiet! plantaţi
romînă a luat parte îa 16 mari Teoria situaţiei clasei
operaţii şi 367 lupte, participînd Pentru poporul romîn ziua de Zilele trecute, pionierii şi şco acţiune ş-au evidenţiat în mod muncitoare.
la eliberarea a peste 3.831 cen 9 Mai are o dublă însemnătate. larii ciclului II a şcolii ele 232 pag. — 6,25 lei
tre populate, dintre care 53 ora Sărbătorind Ziua Victoriei po mentare din Săsciori au plan deosebit pionierul Gheorghe Ra
şe şi 180 centre mari importante. porul nostru sărbătoreşte tot tat la locul numit „Faţa căii“ Ed. ştiinţifică
Armatele romîne au pătruns ală odată şi proclamarea indepen peste 2.000 puieţi. In această sa şi pioniera Eugenia Luca, I. STAN, C. PREOTEASA
turi de armatele sovietice în dis denţei de stat a Romîniei, do- care au plantat cei mai mulţi
pozitivul inamic de la Mureş pî- bîndită în războiul, din 1877 — puieţi. — Gospodăria agricola
nă în Boemia pe o adîncime de 1878, cu ajutorul frăţesc al ma colectivă „Jiul".
1.000 km., străbătînd, în condi relui popor rus. 1944. Trupele sovietice au intrat In Bucureşti. Populaţia Capitalei a C o n trib uţia p ârinîilor 112 pag. — 1,80 lei
ţii grele 12 masive muntoase şi tăcut o călduroasă primire ostaşilor sovietici eliberatori.
forţînd 12 cursuri importante de Clasele exploatatoare, care au Cadreje didactice şi membrii dactice s-au angajat să orga E.A.S.S.
apă. trădat cauza independenţei na- -------------- .-== ; .................... ....- ------- comitetului de părinţi de la şcoa nizeze cîteva programe cultural-
ţionafe, s-au străduit necontenit la din Săsciori, au organizat re art|stice pentru strîngerea fon LITERATURA ŞTIINŢIFICA
Armata romînă a luptat cu să falsifice conţinutul evenimen VICTOR TULBURE cent o şedinţă pp părinţii elevi durilor şi apoi să contribuie
bărbăţie şi eroism pentru curăţi telor din 1877-1878, să dea ui lor în care s-a anaţizat situa prin muncă voluntară la con Biologie — Ştiinţe Naturale
rea teritoriului Romîniei de tru tării şi să înăbuşe tradiţiile no PLEVNA ţia la învăţătură a elevilor şi struirea acestui gard
pele hitîeriste şi mai departe în bile ale luptei poporului nostru s-a propus repararea gardului ce ANA PAUCĂ, ŞTEFANA
Ungaria, Cehoslovacia şi Aust pentru libertate şi independenţă Iarna, povestea bunicul Său cînd la răgaz de lupte, împrejmuieşte şcoala. T. FLOCA ROMAN — Flora alpină
ria, pînă la infrîngerea deplină naţională. Totodată burghezia şi despre vremea de demult, cîntece pornea cobzarul corespondent
a fascismului, dovedind un a- moşierimea au căutat în fel şi îmi plăcea să stau să ascult cum se minuna bulgarul, Părinţii copiilor şi cadrele di şi montană
vînt şi un eroism pe care numai chip mai ales după victoria Undeva torcea pisicul. cînd săltau in joc, pe rupte, 308 pag. cu 365 figuri
o cauză dreaptă şi mare le pot Marii Revoluţii Socialiste din Nopţi şi nopţi dac-aşi fi stat în aceeaşi tropotită, ====$&¦ în text — 11,10 lei.
insufla. Romînia a fost a patra Octombrie — să lovească în stră Tot nu m-aşi fi săturat. cazacioc şi învîrtită!
putere militară participantă la „Voi să ţineţi, toată viaţa, Brigada utemistă de muncă patriotică Ed. ştiinţifică
războiul antifascist, avînd în ve vechile legături de prietenie din minte cite vi le spun — Ne-a fost bun tovarăş rusul A. P. BARANOV — Prin
dere efectivele militare antrena tre poporul romîn şi marele său c-am trecut prin foc şi tun, de-ain răzbit la Plevna-atunci. Brigada utemistă de muncă voluntară la plantări de pomi,
te în luptă. vecin din răsărit, poporul sovie glodul l-am călcat şi ceaţa, Burniţa a toamnă-n lunci. patriotică organizată de către înfrumuseţarea oraşului etc. Africa tropicală
tic, ascunzînd faptul că forţa lată dar — să-mi dreg doar Ruginise cucuruzul. organizaţia dă bază U.T.M. de 208 pag. — 9,55 lei
Unităţile romîne au par militară a Rusiei, sprijinul fră Plevna era drum de oase. la cooperativa meşteşugărească Dintre membrii brigăzii s-au
ticipat la eliberarea mari ţesc al marelui popor rus, au glasul — Grivi.ţa-napoi râmase. „Retezatul“-Haţeg, desfăşoară o evidenţiat mai ales următorii Ed. ştiinţifică
lor oraşe Debreţin, Buda constituit factorul hotărnor în e- despre Plevna cum e cazul: intensă activitate. tineri: Vjctor CoHbaş, Romulus
pesta, Kosice, Lucent, Bans- liberarea Rpmîniei de sub jugul N-am să uit pe unul Mitia — Şălaja’n, Lăcrămioara Sălăjan, MEDICINA
ka-Bistriţa, Bratislava, contri turcesc. Noi veneam din fund de ţară, straşnic om era — mi-a sp u s: Pînă în prezent ea a efectuat Tiberiu Şenk, Nic.olae Băltăreţu
buind în felul acesta la izgoni opincarii de la pluguri. — „Frîntă-i Plevna, însă nu-s Un număr de 400 ore muncă şi alţii. L. KLEINERM AN,
rea fasciştilor şi eliberarea Un Adevărata independenţă naţio Boii de cu primăvară alte Plevna ? Sînt atîtea! C. VELICAN — Mica cir
gariei şi Cehoslovaciei. nală a Romîniei a putut fi cuce ni-i lăsaserăm în juguri, Că boierii-n orice ţară NICU SBUCHEA
rită abia după 23 August 1944, că erau la turci cu droaia cţte-o Plevnă-şi ridicară". culaţie, ( „Biblioteca me
Poporul nostru muncitor îşi în condiţiile eliberării ţării noas la Vidin şi Turtucaia. Expozlfie de arfa plastică dicală").
va aminti mereu de abnegaţia tre de către victorioasa armată Drept grăia. Rivneam lumină, 538 pag. — 40,20 tei
ostaşilor romîni, participanţi la sovietică. Aşteptarea ne-a fost- lungă. Şi dreptatea am dorit-o Recent ş-a organizat la Că- Din lucrările expuse se re
războiul antihitlerist şi va păs Stăm ca pe tăiş de săbii Plevna noi am cucerit-o lan o expoziţie de pictură. Ex marcă îndeosebi cele ale tîpă- Ed. Acad. R.P.R.
tra recunoştinţă veşnică unor e- In bătăliile purtate în comun pînă am primit ppruncă prin măcel, prin foc, prin tină. poziţia, aflată într-una din să rului Ştefan Kelemen, I. Zamo-
roi ca, sergentul Epure Gheor? în războiul antihitlerist s-a ci pod să facem din corăbii. Insă Plevna de acasă, lile clubului „11 Iunie“, este niţă, K- Slaţek, I. Baritz, Ala- LITERATURA JURIDICĂ
ghe, care şi-a dat viaţa în lupta mentat tradiţionala frăţie de ar Şi-am trecut întreaga oaste Cum a fost, aşa rămasă! vizitată cu mult interes de că dar Ruşneac şi alţii.
cu tancurile fasciste, sergentul me romîno-rusă, care are rădăcini turcu să-l luăm din coaste. tre oamenii muncii din această * * * — Modificările co
Predescu Alexandru, care, căzînd adinei în luptele comune ale ro- Infruntînd amar necazul Noi săracii-.am dus năcazul. localitate. IOŞIF CRAŞCA dului penal, ale codului
prizonier, a rezistat ia chinuri mînilor şi ruşilor în decursul i-am trecut răbdării vadul Pe grumaji, războiu-am dus. corespondent de procedură penală şi
şi torturi groaznice, dar nu a veacurilor şi îndeosebi în răz şi la Griviţa fu iadul. Iar boierii sînt tot. sus, ale codului de procedu
divulgat hitleriştilor nici un se boiul din 1877, cînd armatele ru Para ne ardea obrazul. Ne tot vîrâ-n ju g grumazul ră civilă.
cret militar, ca plutonierul EU seşti au ajutat poporul romîn Sîngerau printre ghiulele Şi din zori pînă-n chindie 114 pag. — 2,85 lei
timie Croitorii, care, cu preţul să-şi cucerească independenţa de romîneştile drapele. doare jugul pe moşie. Ed. ştiinţifică
vieţii sale, a salvat de la dis
trugere podul de la Tiszalok, pe stat. Drag ni-era de ţara nouă, Ni-s opincile tot sparte... LITERATURA TEHNICĂ
care se executa trecerea trupe Sţăpîn pe soarta sa, bucurin- gînd aveam numai la ea. Fraţii mei, nepoţii mei,
lor, precum şi a altor eroi că Turcu-n lanţuri o ţinea. steagul dus de străbunei, Eleclrotebnica
zuţi pentru cauza nobilă a liber du-se de independenţă şi suve Unul ne luptam cu nouă voi să-l duceţi mai departe.
tăţii şi independenţei patriei. ranitate naţională, de ajutorul că-ndeajuns ne-a fost gir baciul Poate-i dat să-nfrîngeţi voi CONSTANTIN ESCU
frăţesc, multilateral şi dezintere Porţii să-i plătim haraciul. Plevna, răilor ciocoi".' ST ELIAN — Radiolejvuca
Vitejia ostaşilor romîni s-a sat a! Uniunii Sovietice, po
bucurat de o înaltă preţuire din porul nostru, sub conducerea în Dar acu-l aveam pe rusul, teoretică şi practică —
partea Comandamentului Suprem ţeleaptă a Partidului Muncito frate bun, ca să ne-ajute. voi. I.
a! Armatei Sovietice. Pentru fap resc Romîn, inspiratorul şi orga Din redute in redute 640 pag. — 25,60 lei
tele sale de arme, divizia „Ţudor nizatorul tuturor victoriilor po înfruntarăm crunt obuzul.
Vladimirescu“, a primit denumi porului noştru muncitor, mun Şi-am dus greul împreună Ed. militară a M.F.A.
rea de „Debreţin“, fiind decora ceşte cu ardoare pentru înfăp şi-n arşiţă şi-n furtună.
tă cu Ordinul „Drapelul roşu“. tuirea operei măreţe de construi ••pan
Alte numeroase unităţi ale arma re a socialismului în patria noa i -erau cazaci cu faimă,
tei romîne au fost citate de maj stră. ne-au mai dat şi altcindva Propaganda tehnică — mijloc
multe ori în ordinele de zi ale ajutor la vreme grea.
Comandamentului Suprem Sovie Poporul romîn, ştrîns unit îrj Ei de moarte n-aveau spaimă. nsemnaf de îmbunâtafire a muncii
tic. Preţuind eroismul cu care au jurul partidului şi guvernului, Pentru a noastră ţărişoară
luptat ofiţerii şi ostaşii romîni, încrezător în viitorul său lumi rusii singele-si vărsară. Astfel povestea bătrîrtul... Un factor important în îmbu toda sovietică Voroşin şi Ciut- Astfel de consfătuiri au avut
Comandamentul Sovietic a deco nos, este hotărît să apere cu Inii plăcea să stau s-ascult., nătăţirea procesului de producţie kih obţin o înaltă productivita Ioc la secţiile furnale, turnăto
rat mii de soldaţi, ofiţeri şi ge fermitate puterea populară, să o N-am să uit eu chipul lor ca cum luptase mai de mult, în orice ramură industrială îl te a muncii. De asemenea şi e- rie şi mecanică, iar rezultatele
nerali cu diferite ordine şi me consolideze, să contribuie necon? soarele bălai prin grine, rusul frate cu rominul. constituie extinderea metodelor chipele de turnători conduse de au îndreptăţit aşteptările.
dalii. tenit la întărirea continuă a Ia? cînd muşcam aceeaşi pline Vreme-i scursă de-atunci înaintate de muncă, a iniţiati Iulian Sîrbu, Ludovic Cojan şi
gărului socialist, să lupţe ală şi-n de doi trăgeam mahorca! Nicoiae Racoviceanu, prin apli? In faţa inginerilor şi tehnicie?
Sărbătorind Ziua Victoriei, po- turi de întreaga omenire progre Nu la fel răpuse glonţul multă... velor noi. Acest lucru şe poate carea eu succes a iniţiativelor nilor din uzina noastră a mai
sistă pentru cauza scumpă a pe Volodia şi pe Şonfu? Azi spun eu. Pruncii m-aseultă : realiza mai ales prlntr-o largă noi îşi depăşesc cu regularitate rămas sarcina de a lupta peptru
păcii. „Am purtat în Ţatra steagul, popularizare a acestora în aşa planul. înlăturarea sistemului de a ur
tot alăturea de-tin rus, fel ţncîţ muncitorii să le cunoas mări numai unele aspecte ale
prin furtună, prin obuz, Să vedem care a fost preocu procesului de producţie.
şi ni-i liber azi meleagul, că pe deplin, atît din punct de parea conducerii uzinei şi a co
Azi de-abia e sfărîmata vedere al aplicabilităţii cît şi al mitetului de întreprindere pen Este ştiut că în secţiile uzi
randamentelor ce le aduc. tru extinderea metodelor avansa nei sînt foarte mulţi muncitori
crunta Plevnă de-gltădată. te de lucru. cu o înaltă calificare profesiona
La uzina ,,Victoria“-CăIah, de lă. Fiecăruia îi este caracteris
Cu sovieticii-mpreună pildă, depăşirile de plan obţinu Multă vreme a existat la noi tic un anumit fel de a munci :
te în ultimul timp, mai ales la tendinţa de a se aplica în mod unui lucrează folosind ia maxi
batem astăzi, drum spre soare, furnale şi turnătorie, se dato- mecanic în secţii şi ateliere un mum utilajul, realizînd astfel un
resc în mare măsură aplicării număr cît mai mare de meto procent mare de îndeplinire a
noi, nepoţii celor care \ metodelor avansate de muncă. de şi iniţiative fără a se ţine
Bunăoară, echipele conduse de cont de condiţiile specifice aces normei, altul . urmăreşte mai
înfruntat-au grea furtună \ Ilie Coştiuc şi Tonaşcu Muntean tora, fapt ce a îăpuţ ca rezul mult calitatea şi respectă cu ri?
de la furnale, lucrînd după me- tatele obţinute să fie sub aştep gurozitate toleranţele admise
şă ne dea neatîrnare, ) tări. Şi aceasta, pentru că prin etc. Studiind experienţa acestor
am dat seama că în asemenea aplicarea nejustă a lor se urmă
Batem, batem drum spre soare, ( împrejurări principalul este să reau numai unele aspecte ale muncitori, se pot trage conclu
nu căşti gura, să fii cu ochii în muncii, ca productivitate, călită? zii folositoare pe baza cărora se
Cînd a început Marele Răz m A. NEŞŢERSK1 — Nervii lui Rîbaleenko erau în patru, să acţionezi calm, dar cu te etc.. poate crea o tehnologie com
boi pentru Apărarea Patriei, Gri- cordaţi la culme. In piept inima repeziciune, plexă, care, popularizată şi ex
gori Rîbaleenko a fost chemat distanţă, voi folosi înălţătorul A. LUFEROV îi bătea puternic. Broboane de Ar fi nedrept să se afirme că tinsă, va duce cu siguranţă la
patru. sudoare i se prelingeau pe faţă. Pe data aceasta însă lucruri în prezent această tendinţă a realizarea şi depăşirea sarcini
în armată. din rînduri pe ofiţerii fascişti, „Acum spurcăciunea va ataca le s-au întîmplat astfel: stă fost complect lichidată, că nu lor de plan la tofi indicii.
In companie tînărul soldat se — Avionul zboară lateral. trăgea asupra vizoarelor tancuri din nou în picaj, îşi zise neli team în locaşul meu — mă aflam maj avem de suferit de pe urma
Gum trebuie executat focul? lor. Numai împotriva avioanelor niştit. Rîbaleenko. Fără îndoia? într-un post de jypţă. Deodată ei. Cert însă e faptul că ne aflăm In acest scop propaganda 1eh-
’distingea prin dragostea de mun nu avusese încă prilejul să tra lă, va arunca bombe. Coman văd un grup de „AAesSer- pe uq drum bun. nică are un cuvînt greu ele spus.
că şi o conştiinciozitate fără sea — Dacă tragi drept în el, poţi gă. „Să încerG măcar odată!“, dantul este în pericol“. schmidt“-uri zburînd de-a lun i.a gazetele de perete, Ia stafia
măn. Indura cu răbdare toate să nu nimereşti. Pentru a lovi îşi zicea el. gul frontului. La început nu le- Astăzi, înainte de a se hotărî de radioamplificare, prin confe
greutăţile şi lipsurile vieţii de sigur, trebuie să deplasezi punc Avionul duşman veni din nou am dat atenţie; pe urmă mă uit extinderea uneia sau alteia din rinţe. vor trebui prezentate me
front, îşi însuşea meseria arme tul de ochire înainte şi să iaci Această posibilitate i se oieri în picaj. Tunurile noastre anti şi văd cum unul din ele venea tre metodele noi, se ţin consfă todele de lucru ale fruntaşilor
lor. Avea o dorinţă arzătoare: corecţia necesară. trăgătorului curînd, dar în îm aeriene trăgeau în el fără înceta drept spre rpipe, coborînd. Mă tuiri cu muncitorii, unde aceştia în producţie şi realizările pe ca
să' ajungă i : : maestru al trage prejurări destul de grele, cînd re. Rîbaleenko stătea în locaşul gîndeam: va mitralia cp sigu îşi dfUt Părerea asupra feiujpi re le obţin, comparativ cu a ce
rii precise. Studia cu răbdare — Precizează cît? era de santinelă, în timpul u- său şi, muşeîndu-şi buzele us ranţă comandamentul. Mi-am în care metoda respectivă poate lor codaşi, precum şi felul în ca
— La distanţă de trei sute de nui atac al aviaţiei inamice. cate, trăgea cu puşca lui semi făcut socoteala : înălţimea — fi adaptată |a condiţiile speci re aceste metode pot fi extinse
instrucţiunile privitoare la tra metri voi trage într-un avion automată, cartuşe perforante- trei-patru sute metri. Intr-o cli fice secţiei uncie urmează să fie la alte echipe sau secţii. De a-
geri, recitea de cîteva ori arti de vînătoare, deplasînd punctul Postul se găsea în apropiere pă am încărcat puşca mea semi aplicată ; abia pe urmă se trece semenea trebuie arătat că prin
colele din gazete despre măies de ochire cu cinei lungimi şi ju de comandantul unităţii, pe o incendiare. automată eu cartuşe perforante- Ia popularizarea ei. iţe aseme extinderea experienţei celor mai
tria vestiţilor lunetiştj Vasili mătate de fuselaj, la cinci sute înălţime fără nume presărată cu „Messerschmidt“-u! se îndrep incendiare, am rezemat ţeava de nea, în ultima perioadă au fost
Zaiţev, Fiodor Cegodaev, a mi- metri — cu nouă lungimi şi ju mesteceni tineri. Rîbaleenko ur crenguţa unui copac şi am pus organizate consfătuiri cu munci buni muncitori, a iniţiativelor şi
tralioruîui Arseni Kokin, învă mătate, la opt sute — cu şapte mărea atent avioanele nemţeşti ta vertiginos drept spre Rîbal înălţătorul pentru distanţa cpve torii de aceeaşi profesie în care metodelor noi de lucru, munci
sprezece lungimi de avion. care apăreau, cum şi tot ceea ce eenko — cel puţin aşa i se pă nită. Apoi am prins spurcăciunea s-au prezentat referate despre torii îşi vor putea îndeplini si
ţa din experienţa lor. — Adeseori se întîmpfă ca a- ar fi putut însemna o primejdie rea lui. Din avion se desprinsşră în cercul înălţătorului, am făcui metodele propuse pentru a f| ex depăşi cu mai multă uşurinţă
vionul să vină în picaj drept a- din partea duşmanului. cîteva puncte n e g re : bombe de corecţia cu o jumătate din lun tinse, urmate de discuţii şj une sarcinile de plan, ceea ce va
La început Rîbaleenko a în- supra şanţului. In asemenea ca calibru mic. In aceeaşi clipă — gimea avionului şi am deschis ori de demonstraţii practice exe duce fără îndoială la sporirea
tîmpinat greutăţi... Avea însă o zuri cum procedezi ? Hitleriştii îşi aruncau escadri o nouă dirâ de foc se furişa de focul. Dîra gloanţelor perforan- cutate de cei mai buni muncitori. cîştigului lor.
calitate : nu se pierdea în faţa lele una după alta asupra dispo la pămînt. Avionul începu să ie-ineendiare şe vedea bine, aşa
greutăţilor. Cunoscînd pricina e- — In situaţia asta, principa zitivelor noastre de luptă. Tntă- fumege; cuprins de flăcări se că, după fiecare împuşcătură, H. F.
şecurilor, Rîbaleenko le înlătura lul este să nu-ţi pierzi cumpă rîtaţi de tocul precis şi nimici mutam înainte punctul de ochire.
cu perseverenţă şi pînă la urmă tu l Să ocheşti prpcjs, în motor, tor al artileriei noastre, duşma prăbuşi la pămînt. „Mesşerschmidt“-ul venea în pi
îşi atingea ţelul. După antrena ori în rezervorul de benzină, ba nii truniseră cîteva avioane spre Ostaşii din plutonul coman caj. In acest moment am tras
mente ştăriiitoare a ajuns, în chiar în piiot. Dacă avionul ina botul de deal unde santineleie de două ori. Avioniţl începu să
sffrşiţ să tragă precis cu puşca mic iese din picaj şi se depărtea sovietice păzeau statul major. damentului urmăriseră din adă fumege şi se prăbuşi la pămînt".
ză, ocheşti în coadă fără nici posturi duelul dintre santinelă
iaşi automatul în diferite ţinte, de un fel de corecţii... După ce se roti de cîteva ori, şi avionul inamic. El primi felL In tranşee sosi o foaie
distanţe diferite. N-a avut. în unul din avioane tăcu un viraj citări pentru victoria obţinută. de luptă cu titlu m a re : „Cum
să prilejul să' tragă în ţinte ae — La teorie te prezinţi bine. şi începu să coboare în picaj a doborît santinela Grigdrj Rî
riene. Ar ii vrut să ştăpînească Sper că nici în luptă n-o să te Rîbaleenko povesti amănunţii baleenko cu puşca un „Messer-
şi acest fel de trageri, In curînd faej de ruşine — spuse în înche asupra postului în care se afla sehmidt“. Foaia trecea din mină
insă a fost trimis la concursurile iere comandantul. prietenilor de luptă despre due
de lunetiştj. Acolo a învăţat în Rîbaleenko. Se auzi o rafală de lul său cu acest „Messers- îq mînă. Soldaţii o citeau cu
chip desăvîrşit teoria şi proce — Mă voi sili să îmbin teo xhmidt“, iar mai tîrziu publică interes şi erau mîndri de vitea
deele tragerii de precizie. Au ve ria cu practica — îl încredinţa mitralieră. Gloanţele răpăiră ca un articol în paginile gazetei zul lor tovarăş.
nit examenele. Rîbaleenko era si Rîbaleenko pe ofiţer.
gur pe cunoştinţele sale ¦=» la o grindină, aproape la picioarele militare: i ¦ Peste cîteva zile, pe pieptul
toate întrebările dădea răspun Cunoştinţele căpătate la „Adeseori mi Sra intîmplat să soldatului Grigori Rîbaleenko
suri limpezi, bine chibzuite. cursuri l-au ajutat să lovească santinelei. După ce mitralie pă strălucea ordinul „Slava“,
cu mai mult succes pe duşman. ciţesp c.iim Linii ostaşi, prin foc
— Ce înălţător pui pentru a Rîbaleenko vîna cu glonţ precis duricea, avionul inamic intră a individual sau în grup, cu puş
ţie observatorii fascişti, seotea tile şi mitralierele au doborît a-
trage într-un avion? —¦ !-a îiţ doua oară la obiectiv. vioane inamice, SGria eroul. Mi-
trebat ofiţerul.
— In tragerea eu puşcă îm
potrivă "avioanelor, de la orice
