Page 23 - 1959-05

Nr. 1361 wmasaaammmmmmnmmmBssssKsasanBmpmş^ s ş ^ m t DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. $
BBgWCTBTBHWttWflaCMSMC

14 am de la eliberarea

Expunerea tovarăşului Gh. pentru confecţionat spire la de sub jugul fascist

Gheorghiu-Dej la plenara C.C. melci“ şi „Dispozitivul de trans­

al P.M.R. din 26-28 noiembrie portat piese grele“. Numai în

1958 constituie un vast program cadrul acestei secţii, în trimes­ Noi zăcăminte
de Gărbune cocsificabil
de activitate în lupta pentru trul I a.c., au fost aplicate 7 ino­ Marea sărbătoare
In regiunea Ostrava au fost desco­
creşterea producţiei, productivită­ vaţii. perite noi zăcăminte de cărbune. In
urma prospecţiunilor, zăcămintele au
ţii muncii şi reducerea preţului In uzina noastră s-au creat fost evaluate la 200.000.000 tone de căr­
bune cocsificabil de. calitate supe­
de cost. Aşa cum s-a subliniat brigăzi complexe ele inovatori în rioară. a poporului cehoslovac

în expunere, o pîrghie importan­ toate sectoarele productive şi La noile zăcăminte descoperite re­
cent extracţia va începe încă în anul
tă pentru atingerea obiectivelor auxiliare, conduse de ingineri, 1959. Gazele naturale, care se găsesc La 9 Mai in loate oraşele şi sa­ va fi pe deplin rezolvată problema
aici în cantităţi foarte mari, vor fi tele Cehoslovaciei prietene vor ră­ locuinţelor.
amintite o constituie mişcarea de tehnicieni şi muncitori pricepuţi, m. întrebuinţate In industrie. suna ciniece de bucurie şi de voie
.... bună. Poporul cehoslovac, slâpin Poporul cehoslovac se mindreşte
inovaţii şi raţionalizări. cu un nivel tehnic ridicat şi care pe propria soariăp’ fericit de viaţa, pe bună dreptate că datorită roa­
Noul cvartal de locuinţe muncitoreşti care se construiesc tot mai îmbelşugată pe care şi-o delor obţinute in munca sa entu­
In rezolvarea cu succes a sar­ se bucură de stima tovarăşilor în oraşul Hunedoara făureşte, va sărbători cea de-a 14-a ziastă Cehoslovacia a intrat ui eta­
aniversare de la eliberarea ţării de pa (leşăvîrşifif construirii socialis­
cinilor ce stau în faţa siderur- lor de muncă. -------------- ------.....:-¦=«»—... = = - -------------- sub jugul odioşilor ocupanţi hitle- mului.
rişti.
giştilor, privind îmbunătăţirea Brigada complexă de inovatori a e tiM ta im Poporul nostru priveşte cu În­
Acum 14 ani, la 9 mai 1945, dreptăţită bucurie importantele şi
proceselor tehnologice, unii din­ de la secţia semicocs, în frunte cind întreaga lume a aflat imbucu- multilateralele succese obţinute de
răloărea veste că Germania hitle- Cehoslovacia. Intre popoarele noa-
tre inovatorii uzinei „Victoria“- cu tovarăşii ing.' Dumitru Io- riştă a capitulat, bravul popor ce­ ire s-au statornicit în decursul
hoslovac a avut fericirea să-şi eli­ istoriei legături trainice de priete­
Călan au adus un preţios aport, nescu şi Vaier Angliei, a schim­ bereze ţara cotropită de oştite lui- nie. Această prietenie a fost cimen­
leriste. 14 ani reprezintă o perioadă tată de sîngele vărsat de bravii
căutînd ca prin propunerile lor bat procesul tehnologic al semi- foarte scurtă in istoria unui popor. ostaşi romîni care alături de eroi­
Şi totuşi cit de mari sînt realiză- cii ostaşi sovietici au participat la
să perfecţioneze funcţionarea a- cocsului, de la vechiul procedeu zile obţinute de poporul cehoslovac luptele grele de eliberare a Ceho­
In aceşti a n ii Pornind pe făgaşul slovaciei. Legăturile de prietenie
gregatelor, să sporească randa­ Ab-der-Halden Ia un nou pro­ socialismului, poporul prieten ce­ tradiţională s-au dezvoltat şi au
hoslovac, sub înţeleaptă conducere căpătat un conţinut nou pe baza
mentul lor. cedeu : semicocsiîicarea cărbuni­ Legătura cu masele —Consfruciii rutiere a Partidului Comunist*din Cehoslo­ ţelurilor comune care leagă cele
In ultimii opt ani s-au construit în vacia, a izbutii nu numai să-şi vin­ două ţări ale noastre constructoare
Dintre inovatori putem remar­ lor în strat fluidizat, procedeu dece rănile stngeroase provocate de ale socialismului. O grăitoare ex­
duşmanul lacom şi crud in întrea­ presie a acestei prietenii frăţeşti o
ca pe comunistul Anton Răcea- care aduce secţiei mari avanta­ baza succeselor R. Cehoslovacă peste 10.000 km. de ga ţară, dar să dea un asemenea reprezintă relaţiile de colaborare e-
nu, lăcătuş furnalist. Deşi tînăr, je. Prin aplicarea acestei pro­ şosea, cu mult mal mult decît în avînt economiei sale Incit In 1957 conomică, care se dezvoltă an de
întreaga perioadă a republicii burghe­ volumul prodiicţiei industriale să an în cadrul Consiliului de Ajutor
tov. Răceanu posedă cunoştinţe puneri se realizează economii a- depăşească de aproape trei ori ni­ Economic Reciproc (C.A.E.R.). In
velul anului 1937. In ce priveşte ultimii ani s-au statornicit între ţă­
vaste. Ajutat fiind de maistrul nuale antecalculate în valoare producţia de oţel pe cap de locui­ rile noastre forme noi de coope­
tor — indicele economic care măr­ rare economică cum sînt, de pildă,
Roman Pribil, el a aplicat irio- de peste 3.000.000 Iei. (Urmare din pag. l-a) hunedorenilor pentru înflorirea ze dinaintea tratatului de la München. turiseşte gradul de industrializare construirea în ţara noastră 'de
a unei ţări — Cehoslovacia a de­ uzine electrice cu utilaj cehoslovac,
aţiile „Modificări la sacul de Creat pentru sprijinirea şi în­ oraşului în care locuiesc. In ultimii zece ani statul a alocat păşit cu mult ţâri c a : Suedia, care va fi plătit prin furnizarea de
teresează de buna gospodărire pentru construcţii rutiere aproximativ Franţa, Austria, Canada. curent electric, sau colaborarea Ce­
praf“ prin care se realizează e- drumarea mişcării de inovaţii, 7 miliarde coroane şi pentru Întreţine­ hoslovaciei — alături de R. P. Po­
şi înflorire a oraşului. Sînt ne­ O iniţiativă lăudabilă In anul 1958 planul producţiei lonă şi R. D. Germană la construi­
conomii anuale antecafculate în cabinetul tehnic al uzinei a cău- globale industriale a fost îndepli­ rea ' Combinatului de la Chişcani
nit cu 103 la sută. Volumul pro­ pentru prelucrarea stufului din Del­
valoare de 17.463 _____________ tat prin diferite numărate exemple care vorbesc Apreciind succesele care se rea şoselelor 7,4 miliarde coroane. ducţiei industriale a crescut cu 11,3 ta Dunării.
lei şi „Acţio­ forme să impri­ la sută In comparaţie cu anul 1957.
narea distribuito­ despre această atitudine nouă. pot obţine cu sprijinul maselor In 1975 mijloacele prevăzute în acest Fireşte că aceste succese s-au răs- Legăturile dintre Cehoslovacia şi
rului de aer al Inovatori de la uzina me mişcării de frînt pozitiv asupra creşterii con­ Rominia cuprind numeroase dome­
„Victoria“ — Călan inovaţii un ritm Mobilizaţi de deputaţi, de comi­ de cetăţeni, Comitetul executiv scop vor creşte de şase ori. In urmă­ tinue a nivelului de trai al oame­ nii de activitate. Ele sini deosebit
maşinii de astu­ nilor muncii. de rodnice în domeniul cultural,
susţinut. In pe­ siile permanente şi de comite­ al Sfatului popular orăşenesc torii ani vor fi construite autostrăzi artistic, sportiv. Se dezvoltă neîn­
tele de cetăţeni, locuitorii Hune­ Hunedoara întocmeşte periodic a căror lăţime să permită trecerea Luminoase slnt perspectivele po­ cetat schimbul de experienţă intre
porului cehoslovac pe drumul înflo­ specialiştii şi oamenii muncii, din
pat şticul de fon­ rioada primu­ doarei înfăptuiesc lucrări demne planuri de măsuri pentru îmbu­ simultană a patru autovehicule. In ririi neîncetate a economiei sale. cele două ţări. Recent, de pildă,
de laudă. Pe lîngă muncile vo­ nătăţirea muncii organizatorice curînd, conform planului, va începe Planai cincinal pe anii 1961—1965 a plecat în Cehoslovacia o delega­
tă la furnal de la distanţă“, i- lui trimestru al anului curent luntare organizate la marile lu­ de masă şi face recomandări construirea unei autostrăzi care va deschide noi căi pentru avtntal e- ţie de specialişti şi oameni ai mun-
crări, aproape în fiecare circum­ scrise sau verbale deputaţilor şi traversa întregul teritoriu al Ceho­ conomic al ţării. Se s or ¦dezvolta ¦cil din agricultură din ţara noa­
novaţie recompensată cu suma şi pînă în prezent, cabinetul scripţie electorală se rezolvă cu comisiilor permanente. Această slovaciei. nu numai baza energetică şi in­ stră care îşi vor îmbogăţi cunoş­
succes aşa-zisele probleme mă­ metodă duce la rezultate bune. dustria metalurgică, ci se prevăd tinţele in domeniul cultivării- sfe­
de 1.000 lei. tehnic a rezolvat un număr de runte, dar absolut necesare. In ultima vreme s-au întreprins mari investiţii în agricultură. Noile clei de zahăr.
forme de conducere a industriei
„Pregătirea jgheabului în hala 17 propuneri de inovaţii, pentru şi dezvoltarea cooperativelor agri­ Legăturile multilaterale de cola­
cole vor face posibilă o creş­ borare şi intr-ajutorare socialistă
provizorie“, inovaţie aplicată de care au fost recompensaţi 34 tere considerabilă a producti­ între cele două popoare sini in fo­
vităţii muncii. Potrivit direc­ losul ambelor ţări, ele contribuie
tovarăşii Nicolae Manea şi Minai inovatori cu suma de peste De exemplu, comitetul de ce­ şi alte acţiuni lăudabile. De pil­ tivelor Congresului al Xl-lea al la' cauza întăririi păcii în lume.
tăţeni din circumscripţia electo­ dă, nu de mult s-a organizat o Partidului Comunist din Cehoslova­
Albert, aduce uzinei economii 29.000 Iei. rală nr. 39, unde activează ca consfătuire la care au luat par­ Construcţia cia. producţia industrială urmează Cu prilejul marii sărbători a po­
deputată tov. Aurora Gostian, a te deputaţi, membri ai comisiilor de locuinţe la Praga să crească din 1958 pînă in 1965 porului cehoslovac, poporul romin
antecalculate de peste 24.000 Iei Răspîndirea tehnicii înaintate lămurit locuitorii din str. Ro­ permanente şi ai comitetelor cu 90—95 la sută, producţia agri­ li urează din loată inima noi şi
manilor ca în fiecare dimineaţă de cetăţeni, precum şi reprezen­ Potrivit planului pentru construcţia colă — cu 40 la . sulă, volumul importante succese pe drumul în­
anual, iar „Aparatul de înregis­ în rîndul tuturor muncitorilor, a să măture trotuarele şi porţiu­ tanţii principalelor întreprinderi de locuinţe, pînă în 1965. fiecare fami­ construcţiilor — cu 70—80 la sută, floririi neîncetate a frumoasei sale
nea de stradă din faţa casei. In şi instituţii din oraş. La această lie din Praga va dispune de o locu­ iar consumul individual cu 45 la patrii, pe drumul desăvîrşirii. con­
trare grafică a nivelului de în­ fost de asemenea una din preo­ circumscripţia nr. 13 — O.M., consfătuire s-a prezentat o inţă adecvată. In anii 1959 şi 1960 sută faţă de 1957. Pină in 1970
unde-i deputată tov. Elisabeta scurtă informare, apoi s-au pur­ vor fi construite Ia Praga în total struirii socialismului şi a apărării
cărcare la furnalul nr. 2 şi nu­ cupările permanente ale cabine­ Crainic, comitetul de cetăţeni tat discuţii despre unele proble­ 8.000 apartamente, iar în anii celui
se îngrijeşte de gospodărirea me în legătură cu activitatea de-al treilea cincinal 36.000 aparta­ păcii în lume.
mărul de încărcături“, inovaţie tului tehnic. In acest sens s-au blocurilor şi a amenajat leagăne comisiilor permanente, a depu­ mente.
şi groapă de nisip unde se joa­ taţilor şi a comitetelor de ce­
aplicată de tovarăşii Nicolae format colective de colaborare că copiii locatarilor.. De ase­ tăţeni. Iniţiativa comitetului e- Cum majoritatea caselor vor fi clă­
menea, şoferul Ştefan Bartoc şi xecutiv s-a dovedit foarte bună. dite în aşezări şl cartiere noi, s-a pre­
Piily şi Mlron Pop, duce la un pe secţii, care studiază noile alţi locatari de la blocul nr. 1, Un număr de 22 participanţi văzut construirea de noi şcoli, creşe,
str. I .L. Garagiale, ap amena­ au luat cuvîntul la consfătuire dispensare, magazine şi altele. Peste
control sistematic şi la un mers cărţi tehnice apărute, indicînd jat din proprie iniţiativă un fru­ făcînd propuneri preţioase pen­ 50 la sută din locuinţe vor fi realizate
mos pă.rculeţ în .apropierea blo­ tru îmbunătăţirea muncii orga­ la Praga din panouri prefabricate.
constant al furnalului. cabinetului tehnic titlurile ce ur­ cului. Exemplul lor a fost urmat nizatorice, promovarea iniţiati­
de locuitorii din blocul nr. 44 velor locale şi stimularea celor 6.800 inovaţii
Prin aplicarea inovaţiei „De- mează a fi procurate. Bibliote­ în frunte cu deputatul Ioan Bîl- mai vrednici activişti pe tărîm
dea. Merită să fie amintit un obştesc. Discuţiile şi propunerile Mişcarea Inovatorilor şi raţionaliza-
gazarea bronzurilor cu azot“, ca tehnică, bine dotată, este frec­ constituie acum baza unor noi torilor aduce o importantă contribuţie
alt exemplu deosebit de semnifi­ măsuri pe care le întreprinde la ridicarea productivităţii muncii în
propusă de tov. ing. Dumitru ventată de muncitorii, tehnicie­ comitetul executiv. industria R. Cehoslovace.
cativ. La şcoala nr. 1 din cen­
Bucur, s-a îmbunătăţit simţitor nii şi inginerii uzinei, care cau­ Chiar şi numai exemplele o- Rezultatele obţinute prin aplicarea ^
trul oraşului ş-a programat e- ferite mai sus arată că Sfatul
calitatea bronzurilor, iar prin tă pe această cale să-şi ridice
xecutarea unor reparaţii capitale.
schimbarea reţetei amestecului de permanent nivelul cunoştinţelor
Deputatul Iaremski Constantin
formarea radiatoarelor, s-a ob­ tehnice.

ţinut o simţitoare reducere a . Gu toate succesele înregistra­

procentului de rebut. tlev, mai avem multe de făcut în

Ea secţia semicocs, brigada ce priveşte extinderea"şi gene“

complexă de inovaţii,îtr frunte c u rajjzarea unor inovaţii pe'bază'

brigadierul şef Achimeţ Zaharie tje p|an de muncă, popularizarea

şi tînărul inginer Adrian Stoicoi, inovatorilor şi inovaţiilor, rezol­

şeful secţiei, a analizat posibili­ varea unor probleme în munca

tăţile de creştere a producţiei, de inovaţii.

productivităţii muncii şi au pro­ Luptînd pentru înlăturarea

pus mai multe inovaţii. Printre lipsurilor existente, colectivul de

apesţea se numără inovaţia inovatori al uzinei va putea să

„Instalaţia de colectare a gu­ se achite mai bine de sarcinile

dronului de la barilete şi oalele ce-i stau în faţă, contribuind ast­ şi tovarăşul Silea Sever au fă­ popular orăşenesc Hunedoara a unor Inovaţii în diferitele sectoare
cut gratuit proiectele necesare făcut un progres însemnat pe industriale sînt remarcabile. Anul tre­
de gardă la semicocs“, care a- fel la perfecţionarea tehnicii si­ şi s-au ocupat de încheierea calea întăririi legăturii cu ma­ cut au fost acceptate peste 6.800 in­
contractelor cu constructorul. sele de cetăţeni. E de dorit ca venţii care au permis obţinerea unor
duce economii anuale antecalcu- derurgice şi implicit Ia creşte­ Acestea sînt doar cîteva exem­ succesele obţinute pînă acum să economii în valoare de peste 21 mi­
ple care dovedesc preocuparea fie complectate în viitor cu al­ lioane de coroane.
îate de peste 700.000 lei. Inova­ rea producţiei de metal. tele şi mai importante.

tori; Zaharie Achimeţ şi Aurel PETRU GOSTIAN

Gruia, au aplicat un număr de şeful cabinetului tehnic uzina

cinci inovaţii printre care „Presa „Victoria“ Căian

IWWV>/VWS/WWVWMVAI

Pentru formarea de noi cadre a multor elevi, frecvenţa la în­ întreprinderile sînt obligate vechime de 3 ani în producţie, In capitolul privitor la învă­

văţămîntul seral şi prezentarea să asigure acestor şcoli condi­ şi după ce vor urma un curs fie ţămîntul superior, seral şi fără

la examene a celor înscrişi la ţiile de funcţionare şi să supor­ pregătire de 6 luni. Toţi aceştia frecvenţă, o atenţie deosebită a-

de specialişti şi intelectuali secţiile fără frecvenţă a fost te cheltuielile administrative şi vor fi selecţionaţi de către o cordă Hotărîrea G.G. al P.M.R.

slabă. Un număr destul de ma­ gospodăreşti, defalcînd sumele comisie, alegîndu-se dintre ei şi a Consiliului de Miniştri al

re de elevi au întrerupt studiile, necesare din bugetul lor pentru cei mai buni muncitori,; cu o R.P.R. învăţămîntului industrial

din rîndyrile oamenilor muncii iar alţii obţineau rezultate ne­ bugetele proprii ale şcolilor. In frumoasă participare la munca şi agricol, spre care vor trebui
satisfăcătoare.
acelaşi timp, întreprinderile vor obştească. Primirea lor se va să se îndrepte tot mai mulţi ti­
Ţinînd cqnt de lipsurile ma­ trebui să acorde atenţia nece­ face după trecerea unei probe neri şi din regiunea noastră,
Hotărîrea G.G. al P.M.R. şi a In momentul de faţă la învă­ deficienţe. Astfel, în unele ca­ nifestate în desfăşurarea învă- sară şi în privinţa recrutării e- de verificare a cunoştinţelor la întrucît necesarul de cadre de
zuri ca, de exemplu, la llia,
Consiliului de Miniştri al R.P.R. ţămîntul seral şi fără frecvenţă Brad, Alba Iulia şi în alte lo­ ţămîntului seral şi fără frecven­ levilor, cît şi creării condiţiilor limba romi'nă şi matematică. In specialişti în aceste sectoare de
calităţi, la secţiile serale şi cele ţă, cît şi de faptul că hotărî- corespunzătoare unei temeinice acest, an, cursurile de pregătire bază se face foarte mult simţit.
privind îmbunătăţirea învăţă- sînt înscrişi tineri fruntaşi în fără frecvenţă s-au înscris mulţi
elevi, care n-au făcut faţă la
‘mînţului seral şi fără frecven­ producţie şi la învăţătură cum cursurile medii de zi, sau unii rile şi instrucţiunile privind a- pregătiri a elevilor. vor începe în cursul lunii mai. Pentru a veni în ajutorul oa­
cu tendinţe nesănătoase faţă de
ţă de cultură generală şi supe­ s în t: tîmplarul Ioan Scroban, muncă şi producţie. De aceea, ceastă formă de învăţămînt s-au Sub îndrumarea directă a or­ In legătură cu numirea cadre­ menilor muncii ce urmează
mulţi dintre ei nici nu mai e- dovedit incomplecte şi necores­ ganelor locale de partid, condu­ lor didactice, hotărîrea prevede cursurile învăţămîntului seral şi
rior prezintă o deosebită impor­ electricianul Nicolae Nevezi, rau angajaţi în producţie. Sec­ punzătoare, Hotărîrea G. G. al cerile acestor întreprinderi au numirea celor mai buni profe­ fără frecvenţă, întreprinderile
ţia de învăţămînt şi cultură a
tanţă pentru dezvoltarea învă­ Vasile Afilie şi Mihai Grozavii sfatului popular regional, cît şj
secţiile de învăţămînt şi cultură
ţămîntului eît şi a întregii eco­ — muncitori în subteran în Va­ ale sfaturilor populare raionale P.M.R. şi a Consiliului de Mi­ şi luat primele măsuri în a- sori, bine pregătiţi din punct de vor trebui să respecte întru to­
şi mai ales conducerile şcolilor,
nomii şi culturi din ţara noa­ lea Jiului, colectivistul Beniamjn se preocupau doar de asigura­ niştri al R.P.R. vine cu noi pre­ ceastă privinţă. Aşa, de pildă, vedere profesional şi pedagogic, tul înlesnirile acordate de hotă­
vederi în scopul unei complecte conducerile întreprinderilor din şi care au o vechime de cel pu­ rîre, ca-de exemplu: programa­
stră. I ini 'i Farkaş din Jeledinţi, elev ja rea unui număr minim de elevi
pentru a da posibilitatea funcţio­
.Traducerea în viaţă a preve­ secţia fără frecvenţă, cazangiul nării anumitor clase, în care reorganizări a învăţămîntului Hunedoara şi Cugir au şi apro­ ţin 5 ani la catedră. Sporul la rea în schimburi de producţie
scop s-a aprobat cu uşurinţă seral şi fără frecvenţă da cul­ bat şi stabilit localurile cu spa­ salariu, ce va fi acordat aces­ care să permită buna pregătire
derilor acestei hotărîri va asi­ Ioan Ritti şi lăcătuşul Romulus înscrierea multor elemente ne­
corespunzătoare la învăţămîntul
gura economiei şi culturii noa­ Gazacu din Simeria, strungarii seral, iar la cursurile fără frec­ tură generală şi superior. ţiul necesar bunei funcţionări a tor cadre didactice, va stimula şi participare la cursuri a ele­
venţă se aprobau multe înscrieri
stre noi cadre proveniţi din Iosif Popa şi Maximilian Za- tardive. Unii directori de şcoli, Pentru îmbunătăţirea acestui şcolilor serale ce vor lua fiinţă. activitatea lor. Măsurile prevă­ vilor, concediul de studii plătit
lipsiţi de simţul răspunderii, au
rîndurile; muncitorilor, capabile moriiţă din Gugir etc. Aceştia manifestat o atitudine de indi­ învăţămînt, hotărîrea prevede Planul de reţea privind învă­ zute de noua hotărîre vor duce — de 30 de zile pe an (pe lîn­
ferenţă şi nepăsare faţă de asi­
s-ă rezolve în continuare sarci­ obţin numai note bune, făcînd gurarea unei compoziţii sociale înfiinţarea de secţii serale pe ţămîntul seral în regiunea noa­ cu siguranţă la îmbunătăţirea gă concediul de odihnă), supor­
sănătoase a elevilor şi faţă de
nile construcţiei socialiste. cinste întreprinderilor si şcoli­ o temeinică pregătire a aces­ lîngă şcolile medii de cultură stră mai cuprinde secţii serale activităţii cadrelor didactice ce tarea cheltuielilor de transport
tora la cursurile serale şi fără
Invăţămîntul seral şi fără lor. frecvenţă. Aceasta a dus la sub­ generală şi şcoli serale pentru pe lîngă majoritatea şcolilor vor preda în învăţămîntul seral pentru studenţi îa examene, iar
aprecierea acestei categorii de
frecvenţă, mediu şi superior, Astfel de tovarăşi, tineri mun­ învăţărriint, unele cadre dicjac- tineretul muncitor, organizate medii din regiune. şi fără frecvenţă. Ministerul Învăţămîntului şi
tice manifestînd tendinţe de
numai în cîţiva ani de existenţă, citori, corespund întru totul eschivare faţă de încadrarea lor pe lîngă întreprinderi. In acest In prezent, la centrele de ra­ Pentru muncitorii ce se înca­ Culturii îi va scuti pe aceştia
la învăţămîntul seral şi fără
a dat patriei un număr însem­ scopului ce-1 urmăreşte învăţă­ frecvenţa. sens, ţinînd cont de specificul ioane şi în întreprinderi se des­ drează în prevederile hotărîrii, de taxele şcolare şi le va asi­

nat de cadre bine pregătite din mîntul seral şi fpră frecvenţă de Din cauza acestei atitudini şi industrial al regiunii noastre, făşoară munca de popularizare în legătură cu complectarea stu­ gura cazarea şi cantina oe
din lipsă de preocupare intensă
punct de vedere profesional, ca­ a forma din ei muncitori, teh­ planul de reţea al învăţămîntu­ a învăţămîntului seral şi fără diilor, dar care din anumite mo­ timpul examenelor la facultate.

re au adus contribuţii deosebite nicieni şi specialişti destoinici lui seral cuprinde organizarea frecvenţă, pe baza hotărîrii şi a tive nu pot urma cursurile se­ Organele şi organizaţiile de

•la noile locuri de muncă. Nu­ si bine pregătiţi pentru viaţă. de şcoli serale pe lîngă marile proiectului de regulament. Con­ rale, cît şi pentru oamenii mun­ partid, de U.T.M. şi sindical, cît
întreprinderi ca, de exemplu în comitent, comisiile de recrutare cii din agricultură, se menţine şi secţiile de -învăţămînt şi cul­
mai în regiunea noastră, spre . Numai tinerii ce, au trecut

exemplu, între anii 1951 — 1958, prin şcoala muncii vor'face fa­ Valea Jiului, pe lîngă Combina­ şi selecţionare a candidaţilor sistemul învăţămîntului fără tură ale sfaturilor populare sînt

au absolvit cursurile învăţămîn- ţă disciplinei şi eforturilor mă- tul carbonifer din Petroşani, în­ fac înscrieri. frecvenţă organizat şi în regiu­ obligate prin hotărîre de a a-

tului mediu serah un număr de ‘rite cerute de activitatea para­ treprinderile miniere Lupeni şi In privinţa asigurării unei nea noastră, în cîte o secţie pe corda atenţia necesară şi perma­

703 tovarăşi, cel fără frecvenţă lelă din producţie şi şcoala. Vulcan, la Hunedoara pe lîngă compoziţii sănătoase a elevilor lîngă una din şcolile medii din nentă pentru justa selecţionare

— între anii 1955—1958 — 395 Promovarea lor în şcoală şi via­ Comibnatul siderurgic, la uzina din învăţămîntul seral şi fără fiecare raion. In scopul sprijini­ a elevilor, pentru îmbunătăţirea

tovarăşi, iar un număr de 128 ţă va - determina îmbunătăţirea „Victoria“-Călan, în raionul frecvenţă, noua Hotărîre a G.C. rii elevilor din aceste secţii, în­ continuă şi sub toate aspectele

şi-au complectat cele 7 clase e- compoziţiei sociale a elevilor şi Brad pe lîngă întreprinderea al P.M.R. şi a Consiliului de treprinderile şi şcolile medii a învăţămîntului seral şi fără

lementare prin această formă de studenţilor, iar după absolvire, minieră Gurabarza, în raionul Miniştri al R.P.R. nu admite a- vor organiza centre de consul­ frecvenţă, în scopul formării de

învăţămînt. vor contribui la formarea noii Orăştie, pe lîngă Uzinele me­ baterile săvîrşite pînă acum. La taţii’. cadre capabile să rezolve cu suc­

Mulţi dintre ei au terminat intelectualităţi provenite din talurgice Cugir, la Zlatna pe înscriere nu vor mai fi admişi In învăţămîntul fără frecven­ ces măreţele sarcini de con­
şcoala cu rezultate frumoase la rîndurile clasei muncitoare şi
învăţătură, în prezent numărîn- ale ţărănimii muncitoare. lîngă uzinele metalurgico-chi- decît absolvenţi ai şcolilor me­ ţă îşi vor putea complecta cu­ struire a socialismului în palria

mice. dii profesionale, cu un stagiu în noştinţele şi oamenii muncii ca­ noa şiră.

du-se în rîndurile fruntaşilor în Cu toate rezultatele pozitive Aceste întreprinderi au ioate producţie de cel puţin un an. re nu au absolvit 7 clase ele­ II.IE AVRAM

producţie, iar o parte au intrat obţinute, în desfăşurarea învă- posibilităţile create, cit şi un Absolvenţii a 7 clase, care nu mentare, iar funcţia pe care o inspector niejţojlsj !a secţia

în învăţămîntul superior, la di­ ţămîntului seral şi fără frec­ mare număr de tineri muncitori mai au şi o altă şcoală, vor ocupă în procesul de producţie, de învăţă, nint şi cultura

ferite facultăţi. venţă au existat şi o serie de angajaţi. putea fi înscrişi numai după o cere acest lucru. a Sfatului popular regional