Page 24 - 1959-05
P. 24
P<I5. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI lymmmmsm Nr. 1361
jn w M p B g şJtini « ştiri*
VEŞTI DIN ŢĂRILE PRIETENE
Dezvoltarea Industriei Un ceasornic de mare
R. P. D. Coreene
1 precizie pe bază de
PHENIAN (Agerpres). — lului o uzină pentru laminarea} semiconductor! LA NEW Y O R K Vizita lui Sukarno
R.P.D. Coreeană, care şi:a refă metalelor neferoase. Ga urmare, î
cut economia naţională, distrusă combinatul, înzestrat cu tehnică PRAGA (Agerpres). Ceteka
în perioada războiului sîngeros înaintată, va da tării numai pro- anunţă: Un colectiv al Insti S-i deschis Expoziţia de artă în Uniunea Sovietică
de 3 ani dezlănţuit de imperia duse finite. } tutului de radiotehnică şi e-
liştii americani, a devenit în pre PHENIAN (Agerpres). — 1 lectronică al Academiei de populară romineaseă MOSCOVA 8 (Agerpres). — mele veteranilor, Aleksander
TASS anunţă : La 7 mai, Pre Maramis, ambasadorul Indone
zent o tară socialistă cu o in Agenţia centrală telegrafică co- Ştiinţe a R. Cehoslovace a
dustrie dezvoltată. reeană transmite: In R. P. D. ^ construit un ceasornic cu si (Ormare din pag. l-a ) şi a unor filme romîneşti în zidiul Sovietului Suprem al ziei în U.R.S.S. şi alte persoane.
S.U.A., participarea artiştilor U.R.S.S. a oferit un prînz în Din partea sovietică, la prînz
In industria' metalurgică, ramu Coreeană se desfăşoară o miş-j liciu pe baza de semiconduc- AAihai Magheru, reprezentantul americani la concursul interna cinstea preşedintelui Indoneziei,
permanent al R. P. Romîne da ţional „George Enescu“. „Ade au participat N. S. Hruşciov,
ra cea mai importantă a econo care de masă pentru extinderea 1 tori. Ceasornicul este prevă O.N.U., şefii unor reprezentante vărata semnificaţie a acestei ex Sukarno.
permanente la O.N.U. şi mem poziţii, a spus în continuare S. împreună cu preşedintele, la Aleksei Kiricenko, Anastas Mi-
miei naţionale, s-a făcut un suprafeţelor irigate. Suprafaţa -j zut cu plăci de siliciu care vi bri ai corpului diplomatic. Brucan, nu constă atît în faptul koian, Nuritdin Muhitdinov, A-
că arta populară romînă datea prînz au participat Subandrio, leksei Kosîghin şi alte persoa
mare salt. Astfel, în 1958, volu terenurilor irigate va creşte a--j brează cu o frecvenţă de La deschidere au vorbit dr. ză de aproape două milenii, ci ministrul Afacerilor Externe, H. ne oficiale.
Harry Shapiro, directorul mu că, departe de a fi păstrată ca Saleh, ministru pentru proble
mul producţiei industriei meta nul acesta cu peste 35.000 tenbo ] 100.000 de oscilaţii pe secun zeului, Silviu Brucan, ministrul o comoară îritr-un castel ferme
lurgice a crescut de două ori în (Un tenbo este egal cu 0,992'] R. P. Romîne la Washington, cat, ea înfloreşte în viaţa şi ar
comparaţie cu 1949, producţia de ha.). 1 dă. Motprul sincron care ac Allan Lightner, în numele De- ta Romîniei de azi“.
fontă a crescut de 1,6 ori, cea narlamentului de Stat, James
de otel de .1,9 ori, producţia de In provincia Phenianul de sud-j ţionează mecanismul ceasorni O’Brien, în numele primarului Allan Lightner a felicitat le
suprafaţa cîmpurilor irigate a^ cului este alimentat cu curent oraşului New York, Wagner. gaţia romînă şi Muzeul pentru
succesul expoziţiei şi a declarat: LU P TELE A L G E R IA
laminate de 1,7 ori, iar produc crescut cu 125.000 tenbo în ] electric avînd o frecvenţă de In cuvîntul său dr. Shapiro „Noi, americanii, nu ne mai pu
a spus printre altele: „Expozi tem permite să ignorăm ceea CAIRO 8 (Agerpres). — In militare în mai multe oraşe şi
ţia de cupru electrolitic de 1,5 comparaţie cu septembrie 1958,) 1.000 oscilaţii pe secundă. A- ţia este nu numai unică pentru ce fac alte popoare. De fapt tre tr-un comunicai dat publicităţii sate şi au atacat 17 posturi mi
ori. America, dar şi excepţional de buie să folosim fiecare ocazie de guvernul provizoriu al Re litare şi poliţieneşti.
iar în provincia Hvanhe *— cui cest lucru este posibil datori impersionantă şi frumoasă. Arta pentru a afla mai mult despre publicii Algeria se arată că în
Oamenii muncii din industria aproximativ 74.000 tenbo. In) populară europeană este puţin alte popoare, despre realizările tre 28 şi 30 aprilie, unităţile Trupele franceze au înregis
metalurgică a R.P.D. Coreene provincia Kanvon sînt în curşi tă includerii în circuit a nouă cunoscută la noi şi consider că lor din trecut, despre situaţia armatei populare de eliberare trat 109 morţi şi 97 de răniţi.
luptă pentru îndeplinirea înainte nu există o introducere mai bună lor în prezent şi despre speran Unităţile algeriene au capturat
de' termen a obiectivelor primu mari lucrări de transformare a 1 dispozitive semiconductoare. şi mai bogată în această artă ţele lor de viitor“. Allan Ligh algeriene au dezlănţuit atacuri o mare cantitate de armament;
decît cea a Romîniei“. tner a subliniat că contactele 12 maşini militare franceze au
naturii — s-au construit zeci de-j Ceasornicul cu siliciu are o de acest fel „trebuie să aibă o împotriva a 14 posturi milita fost distruse, 48 de soldaţi fran
Subliniind că schimburile a r influenţă substanţială şi con cezi au părăsit poziţiile, alătu-
lui plan cincinal şi pentru înde lacuri de acumulare, staţiuni de ] precizie de o miime pe secun tistice constituie una din cele structivă asupra relaţiilor poli re franceze dislrugînd cele mai rîndu-se armatei de eliberare
mai bune metode pentru a rea tice internaţionale“. algeriene.
plinirea în următorii 4-5 ani a pompare şi alte instalaţii de iri-) dă, este antişoc şi rezistent la liza o mai bună înţelegere şi cu multe dintre ele. Unităţi de co
sarcinilor trasate de plenara din gafie. 1
septembrie 1958 a C.C. al Par Construirea sistemului de iri-1 umezeală. întreprinderea de mandă au desfăşurat operaţiuni
tidului Muncii din Coreea. Pen
tru aceasta este necesar ca în. gare din Ocinidon progresează i stat „Electrocas“ va începe în
rapid. El va iriga încă în pri--j că în anul acesta producţia în
1959 să se producă 1.000.000 măvara aceasta peste 9.000} serie a noilor ceasornice.
tone de fontă, 800.000 tone de tenbo. „LUDinanife despre planurile
de admitere a Spaniei lranch?§!e
ofel, 4.200.000 tone minereu de
fii N. A. I. ®.
fier şi peste 10.000 tone de cu- Experimentarea cu succes
pri.i electrolitic.
Oamenii muncii din industria a primului tractor DT — 54
metalurgică obţin noi succese
în lupta pentru îndeplinirea îna noaştere între popoare, mai mult Consilierul O’Brien a adus PARIS (Agerpres). Referin- dolari au fost acordaţi Spaniei
inte de termen şi depăşirea pre MOSCOVA (Agerpres). Co torul se opreşte, în brazdă se in respect şi raţiune în relaţiile in salutul cordial al primarului du-se la ştirile transmise de a- pentru construirea a patru mari
vederilor primului plan cincinal. respondentul Agerpres transmi troduce un dispozitiv de copiat ternaţionale, Silviu Brucan a Wagner şi a felicitat din partea genţia France Presse, potrivit baze aeriene şi a unei baze n a
Muncitorii şi specialiştii de la ' te: La uzinele de tractoare din care este apoi legat de tractor menţionat faptul că guvernul ro- acestuia pentru „remarcabila ex cărora guvernul francez intenţio vale controlate de către statul
uzina metalurgică Kvanhe au re Stalingrad s-a experimentat cu printr-un sistem de transmisie. mîn favorizează asemenea poziţie pe care oraşul New nează să obţină admiterea Spa major de la Washington“. De
făcut şi construit în decurs de succes primul tractor DT-54 do Tractoristul iese din cabină şi schimburi pe baza reciprocită York est.e mîndru de a o pre niei franchiste în blocul agresiv curînd ministrul de Război al
1 an furnalul nr. 1 şi bateria tat cu un dispozitiv automat printr-un buton pune în funcţiu ţii şi a enumerat o serie de re zenta“. El a adăugat: „Exem al Atlanticului de nord, ziarul Statelor Unite, care recent a vi
de cocsificare distruse în mod care face inutilă intervenţia omu ne instalaţia. Tractorul începe
barbar în timpul războiului de lui în timpul aratului. Primele să se mişte, dispozitivul de co zultate pozitive obţinute în acest plul acestei expoziţii îmi îngă ,,l’Humanité“ scrie: zitat Madridul, precum şi nume
bombardamente şi au mărit ca piat alunecînd de-a lungul braz
domeniu, cum au fost de pildă duie să-mi exprim speranţe că „Este cunoscut faptul că de roşi senatori americani au înce
pacitatea lor în comparaţie cu încercări de automatizare a ara dei. La capătul brazdei dispozi organizarea la Bucureşti a ex ambele popoare, romîn şi ame foarte mult timp burghezia spa put o campanie deschisă în ve
poziţiilor Whitman şi Longfel- rican, vor avea multe alte oca niolă primeşte din Statele Unite derea admiterii oficiale a Spa
aceea pe care au avut-o în pe tului în Uniunea Sovietică a- tivul se opreşte punînd automat low, vizita în R. P. Romînă a zii de ă se cunoaşte reciproc“. un substanţial ajutor economin niei în pactul agresiv al 'Atlan
orchestrei filarmonice din Phi şi militar, aşa că de fapt Franco ticului de nord. De asemenea şi
rioada dominaţiei japoneze. parţin tractoristului Ivan Loghi- în funcţiune sistemul hidraulic ladelphia şi cea a lui Yehudi Festivitatea a fost filmată de a şi intrat în N.A.T.O. pe scara
La uzina metalurgică „Kim nov din Kazahstan, care a cons al tractorului, care se întoarce. Meriuhin, prezentarea unor fil companii cinematografice ameri de serviciu“. „Numai anul aces Adenauer într-un interviu acor
truit şi aplicat un dispozitiv co me americane în R. P. Romînă cane pentru jurnale de actua ta, scrie ziarul, 200.000.000 de dat televiziunii italiene a decla
Ciak“, unde în noiembrie 1958 respunzător la tractorul S-80. Dispozitivul de copiat intră litate. rat că a luat cunoştinţă cu mare
a fost dat în exploatare furna din nou în brazdă dirijînd miş
lul nr. 2, care a fost refăcut cu satisfacţie de poziţia franceză
7 luni înainte de termen, vor fi Principiile dispozitivului au fost carea tractorului. Doi tractorişti se vor instala laboratoare de şt că va fi foarte bucuros dacă
aeromodelism, de chimie etc. Spania va intra în curînd în
construite pînă în 1960 2 cup aplicate de. proiectanţii uzinei pot supraveghea în felul acesta DJAKARTA. - Agenţia Re.u- ,C W S T F % F Constructorii îşi propun să ter N.A.T.O.
toare Martin, o secţie pentru tu din Stalingrad la maşini de deodată 7-8 tractoare. ter anunţă că trupele guverna mine anul acesta clădirile prin
buri de otel cu o capacitate de mărci noi. Iată cum lucrează un mentale. indoneziene desfăşoară kSÂÂM Â cipale. „Cei care au pus problema
50.000 de tone şi un convertizor. asemenea tractor: înainte de La uzina din Stalingrad va operaţiuni împotriva rămăşiţe participării la N.A.T.O. a Spa
începe în curînd construcţia în lor rebelilor din Celebes. După Statele Unite vor acorda ajutor NEW YORK. — Reprezentan niei, scrie ziarul, n-au putut năs
La combinatul de metale ne o luptă care a durat două zile, pentru dezvoltarea programului ţii ţărilor grupului afro-asiatic coci nimic mai bun pentru a a-
trupele guvernamentale au reo de înarmare atomică a Franţei. la O.N.U. au hotărît în cadrul răta opiniei publice ce forţe sînt
feroase din Nampo va fi cons începutul aratului, tractoristul serie a tractoarelor cu dispozi cupat o localitate din Sumatra unei şedinţe care a avut loc la considerate demne de a reprezen
de sud. MOSCOVA. — La 7 mai 6 mai, să ceară înscrierea pro ta în această organizaţie „lumea
truită pînă la sfîrşitul cincina- | trage prima brazdă. Apoi trac tiv automat membrii delegaţiei Comitetului blemei algeriene pe ordinea de liberă“ şi „democraţia" decidere
BAGDAD. — Ministerul Să din Republica Arabă Unită pen zi a sesiunii Adunării Generale tală. Nu întîmplător ziarele din
Fa c t o r ul-timpîn nătăţii din Irak a anunţat că a tru construirea barajului de la a O.N.U., care începe în toam Madrid se laudă că numai în
hotărît să preia spitalul ameri Assuan, condusă de Musa Ara- na anului 1959. tara lor s-a menţinut pînă în
energeticii sovietice can din Bagdad, Dar Es Salam, va, ministrul lucrărilor publice momentul de faţă un regim care
pentru a-1 pune la dispoziţia al regiunii egiptene a R.A.U., au ANKARA. — La 7 măi a so în anii ocupaţiei hitleriste a co*
Pentru a asigura avîn- Un mare cîştig de timp se tehnicii energetice sovietice o populaţiei. Acest spital, precum făcut o vizită lui I. T. Novikov, sit la Ankara, la invitaţia guver laborat strîns cu fuhrerul şi du
tul economiei naţionale a realizează de asemenea prin va constitui construirea de şi institutul anexat acestuia de ministrul Construcţiei de centra nului turc, primul ministru al cele, iar ambasadorul Spaniei în
U.R.S.S. prevăzut prin pla construirea de centrale elec centrale electrice cu o pute serveau pe americanii din Irak. le electrice al U.R.S.S. In cursul Greciei, Karamanlis, şi ministrul S.U.A. într-una din cuvîntările
nul septenal, energetica so trice de tip deschis (fără clă re de aproximativ 2.400.000 convorbirii care a avut loc mem Afacerilor Externe, Evanghelos sale a mulţumit providenţei pen
vietică urmează să se dez diri), In cursul septenalulul kW fiecare, nemijlocit în re MOSCOVA. — La 8 mai, dr. brii delegaţiei au tost informaţi Averoff. Agenţia Associated tru coincidenţa fericită a celei
volte intr-un ritm ce depă se prevede să se construias giunile de extracţie a cărbu Subandrio, ministrul Afacerilor că prima obligaţie a părţii so Press relatează că, la sosirea de a XX-a aniversări a înăbuşi
şeşte considerabil celelalte că 18 centrale termo şi hidro nelui în cariere. La aceste Externe al Indoneziei, a făcut vietice în ceea ce priveşte ela la Ankara, primul ministru grec rii Republicii spaniole cu cea dei
ramuri ale industriei. In timp electrice de tip deschis şi se- centrale electrice, costul unui o vizită lui Andrei Gromîko, mi borarea proiectului de organiza a X-a aniversare a constituirii
ce creşterea producţiei globa mideschis. kWh de energie va fi apro nistrul Afacerilor Externe al re a lucrărilor de construire a Karamanlis a rostit o scurtă N.A.T.O.
le a industriei, grele va repre ximativ de 2 ori mai mic de- U.R.S.S. primului sector al barajului de
zenta In aceşti ani 80 la su Se pune accentul în primul cit la centralele existente cu ia Assuan a fost îndeplinită îna cuvîntare în care şi-a exprimat Planurile de admitere a Spa
tă, producţia de energie elec rlnd pe construirea de termo o puiere medie. KABUL. — La 7 mai dele inte de termen. niei în N.A.T.O. demască încă
trică se va dubla. centrale, Intruclt durata lucră gaţia comercială a Afganistanu speranţa că tratativele pe care odată adevărata esenţă a aces
rilor de construcţie este mai In decursul actualului sep lui în frunte cu Gulim Siazad. BUDAPESTA. - In R. P. tei organizaţii agresive care a
In decurs de şapte ani con scurtă, iar consumurile spe tenal se vor produce modifi ministrul Comerţului al Afga Ungară, an de an, numărul pu le va duce cu prilejul vizitei devenit pentru lumea capitalistă
structorii de centrale electri cifice la fiecare milion de cări substanţiale în balanţa nistanului, care a vizitat Uniu blicaţiilor creşte. In anul 1958 reazimul reacţiunii şi al spiritu
ce urmează să construiască kW de putere instalată sini de combustibil a ţării. Cota nea Sovietică, s-a înapoiat în au apărut 15.156 de lucrări lite sale în Turcia „vor fi în mă lui de revanşă militarist
tot atitea capacităţi cit au aproximativ de 4 ori mai parte a ţiţeiului şi gazului în rare, politice, ştiinţifice etc., în-
fost date in exploatare în mici declt la construcţia de volumul total al producţiei de tr-un tiraj total de 48.721.600 sură să rezolve vechile neînţe
toţi anii puterii sovietice, sau hidrocentrale. combustibil va creşte de la exemplare, în comparaţie cu
aproape tot atitea cîte au fost 31 la sută în prezent la 51 legeri“ dintre guvernele celor
puse in funcţiune in Anglia, Forţarea ritmului de con la sută in 1965. Ţinînd sea două ţări.
Franţa şt Germania occiden strucţie a termocentralelor ma de acest lucru s-a prevă
tală luate la un loc, in tot este favorizată şi de faptul zut un program vast de con DUMINICĂ, 10 MAI 195‘J
cursul existenţei lor. că in U.R.S.S. au fost des strucţii de centrate electrice
coperite noi rezerve gigan funcţioriînd cu turbine cu a- patrie. La aeroportul din Kabul, 8.152 lucrări cu un tiraj de Spectacole cinematografice
Acest program grandios al tice de cărbune, gaz natural bur, precum şi de centrale e- ministrul Gulim Siazad şi mem 17.300.000 exemplare în 1938.
construcţiei de centrale elec şi ţiţei, In special în est ul lectrice funcţionînd cu pă
trice situează factorul-timp ţării. brii delegaţiei au declarat că In anul 1958 au fost vîndute în DEVA : D-ale carnavalului j PETRO oţel i ILIA': Simfonia Leningradului j
pe primul plan. cură. sînt profund satisfăcuţi de vizi total cărţi în valoare de ŞANI : Fata căpitanului j Moralitatea LONEA : Surorile j TEIUŞ : Detaşa?
O importantă realizare a ta făcută în Uniunea Sovietică. 38!.000.000 forinţi în comparaţie doamnei Dulska j HUNEDOARA: Vi mentul lui V. Trubaciov j ZLATNA;
Instituţiile de proiectări din cu 310.000.000 forinţi în 1957 ata nu iartăj ALBA IUL1A: Pe Do Lumini verzi j PAROŞEN1: Coordo
U.R.S.S. au găsit soluţii ca ln Republica PARIS. — Agenţia United şi 167.000.000 forinţi în 1953. nul liniştit i ©mul meu d ra g ; SEBEŞ: nate necunoscută? APOLDO DE S O S !
re permit reducerea duratei Populară Chineză Press International anunţă că Anul acesta vor apare primele Rita j ORAŞTIE: Vraja dragostei i Brigada lui Ionuţ j BARD MARE l
lucrărilor de construcţie a se fabrică în pre între Franţa şi S.U.A. a fost volume ale noii enciclopedii un HAŢEG : Pescarii din A rai; BRAD : Botagoz i GALAN : Noile aventuri al«
termocentralelor in medie cu zent maşini şi uti semnat un acord în baza căruia
un an — un an jumătate, laje industriale com gare.
iar a hidrocentralelor — cu plexe.
IJ5— 2 ani. ANKARA. — Agenţia France Zile furtunoase; SIMERIA: Inimă de motanului încălţat
in foto: Strung
Accelerarea ritmului şi ief produs la uzina de Presse anunţă că manevrele ae RADIO
tinirea lucrărilor de construc maşini Kiami. riene ale participanţilor la pac
ţie a centralelor electrice, se
realizează, printre altele, da tul de la Ankara (constituit din PROGRAMUL î : 6,00 Muzică popu cul şi jocul pe meleagurile patriei î
torită folosirii pe scară largă
a elementelor de construcţie rămăşiţele răposatului pact de lară romînească; 7,45 Cu cîntecul şi 8.30 Gîntă Ileana (Bonstantinescu j 9,00
prefabricate din beton armat.
S-a calculat că la construc la Bagdad), au luat sfîrşit. Timp dansul prin lumea întreagă; 9,00 Tea Mici piese sim fonice! 10,00 Muzică
ţiile de termocentrale, greu
tatea specifică a betonului ar de trei zile, torţele aeriene ale tru la microfon pentru copii j 10,00 uşoară; 13,15 Muzică populară romî-
mat poate fi ridicată la 60
ta sută. O serie de calcule Turciei, Iranului şi Pakistanului, Muzică; 11,15 Program interpretat de neascăî 14,15 Muzică din operele lui
preliminare au arătat că prin
folosirea prefabricatelor din împreună cu escadrile aeriene Traian Lăscuţ Făgărăşanu şi Dan Donizettii 14,45 La microfon satira
beton armat se realizează nu
numai o reducere considera americane şi engleze, s-au de Moisescu j 12,30 Gîntă Ansamblul de şi umorul! 15,30 Joc şi voie bunăi
bilă a duratei lucrărilor de
construcţie, ci- şi o reducere dat la exerciţii provocatoare în cîntece şi dansuri „Gioctrlia“ ; 13,15 16.30 Concertul de estradă „Pe aripile
cu aproape o treime a pre
ţului tor de cost. Această me vecinătatea unor ţări socialiste. Muzică uşoară romînească: 14,00 De cîntulul"! 18.00 Cîntece populare sati
todă a şi fost folosită la con
struirea cltorva centrale elec Totodată aceste manevre au ur toate pentru to ţi; 15,05 Muzică uşoa rice j 19.00 Drumeţii veseli: 19.30 Mu
trice. mărit să intimideze ţările neu ră din ţări prietene! t6,00 ln vîrtejul zică uşoară! 20,35 Muzică de dans |
tre din Orientul mijlociu care jocului; 16,30 La şezătoare: 19,15 Mu 22,00 „Săptămîna muzicii cehoslovace“:
condamnă aceste demonstraţii zică uşoară! 19,35 Teatru la micro Muzică de d a n s: 23,10 Concert sim
de forţă, menite să agraveze fon: „Parazitul“ ; 21,20 Album de ro fonic.
încordarea internaţională.
BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00:
MOSCOVA. — Pe Colinele manţe! 21,45 Muzică uşoară! 22,30 19.30 i 22,00: 23,52 (programul I) ;
Lenin a început construirea u- Muzică de dans.
mii palat al pionierilor. Palatul 7,50: 14,001 20,00: 23,00 (progra-
PROGRAMUL’ II: 7,00 Gu cînte-
mul II).
va fi alcătuit din 7 corpuri de Timpul probabil în regiunea noastră
clădiri legale între ele. In clă
direa centrală se vor a lia : Vreme caldă cu cerul schim- plus 6 la plus 10 grade, iar ziua
„Grădina de iarnă“, biblioteci şi bător, temporar noros, condiţii între plus 22 la plus 26. Vînt
săli de lectură, săli pentru ar favorabile averselor locale de slab pînă la moderat din secto-
tiştii amatori, pentru jocuri, ploaie însoţite de descărcări e- rul sud-est şi sud.
precum şi ateliere de lucru. In lectrice. Temperatura în creş- Pentru următoarele 3 zile,
celelalte corpuri ale palatului tere, noaptea va oscila între vremea în încălzire.
Redacţia fl administraţia ilarului str. 6 Martie nr, 9, Telefon: 1881 1891 75. Taxa plătită în numerar cşnform aprobării Direcţiunii Generale PJ.T.R. nr. 236.320 din 8 noiembrie 1949, - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva