Page 25 - 1959-05
P. 25
*l
’ Biblioteca Centrala !
Regională i
|
H uned:$>§L&-&'V&ü \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ONIŢJ-VA l . In o v a ţii
umulsocialismului După cum se şi raţionalizări
vede, brigadiera î
Anuí Xí Nr. 1362 Duminică 10 mai 1959 4 pagini 20 bani Maria Băcile de la Cabinetul tehnic de ta între
secţia forme a fa prinderea regională de electrici
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA DEPUNEREA bricii de tricotaje tate desfăşoară o muncă susţi
„Sebeşul" este ve nută pentru atragerea unui nu
Angajamentele devin fapte de coroane selă. Are şi de ce. măr cit mai mare de muncitori
în memoria ostaşilor Lucrul executat de în rîndurile inovatorilor şi ra-
GALAN (de la subredacţia 1 trat în sortimentele coclii le, ra romîiTM şs sovietica ea este de foarte ţionatizatorilor. Aici, datorită a-
noastră voluntară). — In lupta diatoare, sanitare, cazane încăl bună calitate. cestei munci, a devenit ceva o-
pentru îndeplinirea sarcinilor de zire centrală. căzuţi pentru eliberarea bişnuit faptul că diferiţi munci
)n clişeu : Briga tori şi tehnicieni fac propune
plan, colectivul de muncitori, teh Bine au muncit echipele de patriei noastre diera Maria Bă- ri de inovaţii şi raţionalizări.
nicieni şi ingineri din cadrul u- turnători conduse de Miron Co- cite contrclînd un Astfel, de curînd a fost aplicată
zinei „Victoria“ Gălan desfăşoa cîrlea, Francisc Mavruşca, Zam Cu prilejul zilei de 9 Mai, zi nou lot de sosete.
ră o însufleţită întrecere. Apîi- fir Nicurici, Creţu Constantin, in care poporul nostru sărbă In practică cu succes inovaţia
cînd o seamă de metode înain Emil Libich şi alţii. toreşte proclamarea independen ga» tovarăşilor Nicolae Mercuriade
tate de muncă, furnaliştii, tur ţei de stat a Romîniei şi aniver şi Ladislau Ajtay de la atelie
nătorii şi semicocsarii uzinei In sprijinul cocsariîor sarea victoriei istorice asupra r -*C3» W & * ’
au obţinut în perioada 1-7 mai hunedoreni fascismului în cel de-al doilea rul de bobinaf, care constă in
război mondial, ieri a avut. loc construirea unui regulator pen
inclusiv o seamă de rezultate Pentru ca cocseria din Hune in oraşul Deva, solemnitatea tru temperatură ta cuptorul de
frumoase în muncă. doara să poată livra furnaliş- depunerii de coroane la cimiti uscat transformatori. De aseme
tilor tot mai mult cocs are ne rul ostaşilor romîni şi sovietici
Fonfă peste plan voie de cantităţi sporite de de- căzuţi in lupta pentru elibera nea, tovarăşul Fiorea Traian a
gresant (semicocs). Acesta îl rea patriei noastre. propus zilele trecute o raţiona
Colectivul sectorului furnale a primeşte de la semicocseria din lizare privind, controlul circui
elaborat în această perioadă Călan. Mai. multe mii de oameni ai
218 tone fontă peste plan, din muncii, purtând frumoase coroa telor de curent la proiecţia di
care furnal işti lor de la furnalul Pătrunşi de importanţa sarci ne şi buchete de flori s-au a-
1 le revin 124,2 tone. In mod nii ce le revine în sporirea pro dunal în faţa Sfatului popular ferenţială. Numărul inovaţiilor
deosebit s-au evidenţiat Ilie ducţiei de metal, semicocsarii regional, şi apoi, încolonaţi, au
Costiuc, şef de echipă, Adam din Călan muncesc cu avînt pen pornit spre cimitirul ostaşilor şi raţionalizărilor este in conti
Kiss, încărcător la gîtul furna tru a trimite Hunedoarei fol mai romini şi sovietici.
lului, Simion Stănculea de la fur mult semicocs. Astfel, în inter nuă creştere. Aplicarea lor in
nalul 1 ; de la furnalul 2, rezul valul 1-8 mai a.c., de la cele La solemnitate au fost de fa practică aduce mari economii în
tate frumoase au obţinut Du două baterii Ab-der-Halden au ţă tovarăşii: Andrei Cervenco- treprinderii amintite.
mitru Marin, furnalist II, Leon- luat drumul Hunedoarei cu 163,2 vici, secretar al Comitetului re
gional de partid, Rudolf Balazs ŞTIRI CU LTU RA LE
şi Ioan Marinescu, membri su
pleanţi. ai Biroului Comitetului Concursul echipelor vedeau numeroşi tineri, pionieri celor mai bune formaţii care se
regional de partid, Ioan Gorea, întrec. în cadrul celui de-al V-lea
Fotografia noastră îl reprezintă pc tin Puşcaş, furnalist t şi Vasi- tone semicocs mai mult deeît secretar ai Sfatului popular re artistice de amatori şi şcolari, îndreptîndu-se spre concurs al formaţiilor artistice
turnătorul Uidovic Cojan de Ia uzina gional, Carol Coştial, secretar locul desfăşurării festivalului de amatori“.
„Victoria" din Călan. Ca urmare a le Guzic, furnalist II. era planificat. al Comitetului, orăşenesc P.M.R. Zilele trecute, în sala spaţi tineretului. Ceva mai tîrziu, au
faptului că îşi organizează bine mun — Deva, Ştefan Nebela, prim- oasă a căminului cultural din trecut prin faţa tribunei toţi cei La concurs nu ştiai pe cine
ca, că este un muncitor cu o bună Tot mai multe piese turnate La obţinerea acestui succes, un secretar al Comitetului orăşe Baniţa, raionul Petroşani, s-a care participau la festivalul ti să admiri mai mult: pe dansa,
calificare, el reuşeşte să-şi întreacă aport deosebit l-au adus Nico- nesc IJ.T.M. Deva, I. Nariţă, vi desfăşurat faza raională a con neretului. Reuşitele programe torii din Zlatna sau Peţelca, pe
norma zilnică cu 20 de procente. La secţia turnătorie, planul de lae Cruceanu, maistru, Eremie cepreşedinte al Sfatului popu cursului echipelor artistice ale artistice prezentate de către ti solistele din Zlatna sau Sîntim-
producţie în perioada respecti Oprea, prim-încărcător la cup lar orăşenesc Deva, Iosif Balog, căminelor culturale, în cadrul nerii din Cîmpuri Surduc, Gîm- bru, corul din Galda de Jos, cel
Dar comunistul Cojan nu dă numai vă a fost îndeplinit în propor toare şi Teodor Trosari, încăr preşedintele Comitetului organi celui de-al V-lea concurs al e- puri de Sus, Gurasada şl Gotha- din Mihalţ sau corul german
cantitate, ci şi calitate. Astfel, in ul ţie de 115,3 la sută. însemnate cător II. zatoric. regional A.V.S.A.P., ac chipelor artistice de amatori. La tea, au plăcut mult sătenilor din din Berghin, fluieraşii din In u ri!
timele 6 luni, el a reuşit să reducă depăşiri de plan s-au înregis tivişti de partid, ai organizaţii faza raională a acestui con Gurasada, Nu ştiai, pentru că toţi s-au pre
cifra de rebut la zero. IOSIF FEKETE lor de masă etc. curs au participat echipele că zentat foarte bine pregătiţi.
minelor culturale din Gimpa, După frumosul program artis
LA I L «A Despre însemnătatea zilei de tic, sportivii amatori s-au între Membrii comisiei de selecţio
9 Mai au vorbit tovarăşii Mi- nare judecau şi cîntăreau totul
hai Juverdeanu şi Ioan Iăncu; Coroeşti, Iscroni, Bărbăteni şi cut la aruncările de disc, suliţă, cu grijă pentru ca la faza re
care au evocat tradiţia de luptă gională să fie trimişi cei mai
comună a ostaşilor ruşi şi. ro- Baniţa. grenadă etc. Lupta cea mai dîr- buni dintre cei buni. Astfel, s-au
mini pentru cucerirea indepen calificat pentru regiune coriştii
denţei Romîniei, frăţia de arme Pentru faza regională au fost ză s-a dat la jocurile de volei, din Galda de Jos, Mihalţ şi
a ostaşilor romîni şi sovietici în Berghin, dansatorii din Zlatna
S-a dat în folosinţă lupta împotriva cotropitorilor clasificate: brigada artistică de unde a ieşit învingătoare echipa şi Peţelca, solista Maria Păcu
noul palat administrativ fascişti in timpul celui de-al rar din Zlatna, solista Victoria
Din nou fruntaş pe regiune doilea război mondial. Vorbito agitaţie a căminului cultural din satul Gothatea. Rusan din Sîntimbru, fluieraşii
Recent s-a dat în folosinţă la rii au relevat de asemenea efor Iacob Albu şi Petru Drăgan din
Ilia noul palat administrativ un De curînd, depozitul de com muncitorii din Călan au primit turile de pace ale Uniunii So din Iscroni, solista vocală Anu SAVIAN POPESCU Inuri, precum şi formaţiile co
de îşi vor desfăşura activitatea bustibil din Gălan a primit pen pînă în prezent, la preţ redus, vietice, ale întregului lagăr so la Brînzeu de la căminul cul corespondent rale mixtă şi bărbătească ale
toate instituţiile administrative tru a doua oară drapelul de 15.880 kg. deşeuri, urmînd ca cialist, lupta partizanilor păcii Casei raionale de cultură din Al
raionale. Palatul, a cărui valoa fruntaş pe regiune. Numai pe în continuare să le mai fie dis din lumea întreagă pentru pre- tural din Coroeşti, soliştii in O paradă a tinereţii ba Iul ia.
re se ridică la 1.015.000 lei, a primul trimestru, acest depozit tribuite tot la preţ redus încă înttinpinarea unui nou război strumentişti de la căminele cul
fost executat de muncitorii de a depăşit planul de aprovizio 20.000 kg. deşeuri. De aseme mondial. turale din Coroeşti şi Cimpa şi In faţa casei de cultură era PETRU TOMA
la T.R.C.L.H. El dispune de 3S nare cu 49 la sută, iar cel de nea, pentru ţăranii colectivişti echipa de dansuri a căminului mare îmbulzeală. Unii trecători corespondent
încăperi, reprezentînd birouri, desfacere cu 34 lâ sută. De a- din satele aparţinătoare Călă Oamenii muncii au depus a- cultural din Gimpa. se opreau miraţi, neştiind ce se
săli de şedinţe şi dependinţe. semenea, în luna aprilie, pla riului, vor fi distribuite în acest poi coroane şi buchete de flori întîmplă. Un afiş, cu litere de-o
De asemenea, în interiorul pala nul de desfacere a fost îndepli an, 50.000 kg. -demne la preţ pe mormintele ostaşilor romîni R. BALSAM şchioapă, venea să explice eve
nit cu 6 zile înainte de termen. redus. şi sovietici care şi-au jertfit via corespondent
tului s-a făcut instalaţia nece Datorită preocupării intense a ţa pentru eliberarea patriei noa
sară canalizării şi conductei de colectivului de la acest depozit, IOSIF CRAŞCA stre de sub odiosul jug fascist. Festivalul tineretului nimentul : „Duminică 26 aprilie
apă, urmînd a îi instalată şi o a. g. la orele 10, în sala Casei
corespondent In pag. 2-a :
centrală telefonică automată. De DIN EXPERIENŢA MUN încă din zorii zilei, în comuna raionale de cultură din Alba Iu-
menţionat că zeci de cetăţeni CII DE COOPERATIVIZA
din îlia au prestat peste 200 RE A AGRICULTURII IN Gurasada din raionul Ilia se lia, are loc trecerea în revistă a
de zile muncă voluntară pentru RAIONUL x HUNEDOARA.
amenajări exterioare şi pentru Economiile şoferilor ------------------- mawra?------ —----
amenajarea unui parc în faţa In grădina de flori,
palatului. Şoferii Ioan Gioca, Dezideriu combustibililor şi carburanţilor Spre noi succese în
Bernath şi Dumitru Dragnea de şi pieselor necesare reparaţiilor
la O.R.A.D. Deva au reuşit ca auto. Datorită rezultatelor obţi sporirea producţiei de cărbune
pe ultima lună să realizeze o nute pe linia economisirii de
e c o n o m i e în valoare de materiale şi carburanţi, şoferii Sectorul I B — sector al ti Exploatînd în avans, galeria de cesităţi. In acest scop, conduce
24.000 lei. Aceasta, prin folo amintiţi au fost declaraţi frun neretului — de la mina Lupeni bază trebuia menţinută tot tim rea tehnică a sectorului prin
sirea la maximum a timpului de taşi în producţie pe întreprin a rămas dator patriei, în primul pul în surpare. Acest lucru du maiştrii, tehnicienii şi inginerii
lucru, prin folosirea raţională a dere. trimestru al anului, cu peste cea la defectarea ei în repetate săi, ţine o legătură strînsă cu
----- ,........... KSSî-ÎÎ---------------- 4.000 tone de cărbune cocsifica- rînduri, necesitînd un volum şefii de brigăzi şi de schimburi,
bil. Cauzele sînt, bineînţeles, mare de lucrări de întreţinere controlînd şi îndrumînd cu re
TOATĂ ATENŢIA LUCRĂRILOR mai multe, şi de natură, mai şî provocîncl totodată strangulări gularitate mersul lucrărilor.
mult sau mai puţin, obiective. în transport. In plus, brigăzile
DE ÎN TREŢIN ERE A C U LTU R ILO R Aşa, de pildă, faptul că am ex erau slab organizate şi neomo Cu sprijinul comuniştilor din
ploatat în condiţiuni noi şi grele gene. Toate acestea au făcut ca sector am reuşit să omogenizăm
Munca este în io! nă se evidenţiază tov. Irina On- încă nu a fost prăşită. Este de de zăcămînt, cu totul neprevăzu producţia să scadă. brigăzile, înlăturînd situaţia de
ciulenco şi Ortensia Halalai, datoria organelor locale de par te, ne-a îngreunat în mare mă a mai exista brigăzi compuse
La G.A.G. „Scînteia“ din sa candidate de partid, colectiviştii tid şi de stat să ia de urgenţă sură munca. Cum am reuşit să ieşim din numai din oameni calificaţi şi
tul Tîmpa munca de întreţine Emeric Kiss, Traian Moise, Ca- măsurile cele mai eficiente pen impas şi să devenim unul din cu experienţă, şi brigăzi în care
re a culturilor este în toi. După rol Bartok şi alţii. Asupra situaţiei amintite din sectoarele fruntaşe pe exploata aceştia să lipsească aproape cu
ce au însămînţat cu porumb 102 tru terminarea lucrărilor de în primul trimestru, a influenţat re ? Desigur că aceasta este în desăvîrşire. Aceasta a avut ca
ha., colectiviştii de aici au plan Lucrările de întreţinere insă foarte mult aplicarea unei trebarea pe care şi-o pune fie urmare sporirea producţiei de
tat în grădina care numără a culturilor să fie treţinere a culturilor şi la G.A.C. metode greşite de exploatare. care cititor. cărbune în toate abatajele.
peste 5 hectare, două hectare cu urgentate!
răsaduri de varză şi un hectar „Şoimuşana“. Numai astfel se In primul rînd ne-am orientat Consider că n-ar fi bine să
cu răsaduri de roşii. Apoi, au Şi majoritatea colectiviştilor spre schimbarea metodei de ex închei fără a arăta rezultatele
început plivitul griului. Pînă din Şoirnuş muncesc cu rîvnă va asigura o recoltă sporită la ploatare. Am abandonat exploa pe care le-am obţinut în ultimul
ieri, 9 mai, s-a plivit întreaga la întreţinerea culturilor. Ga ur tarea în avans şi am început să timp. şi intenţiile noastre de vi
suprafaţă de 112 ha. care a fost mare, pînă la 8 mai ei au ter hectar. exploatăm în retragere. Astfel, itor. In luna aprilie, de pildă,
însămînfată cu grîu de toamnă. minat plivitul griului pe cele 78 galeria de bază nu mai este su am extras peste 2.300 tone de
Totodată s-a prăşit floarea-soa- ha. însămînţate cu această cul pusă şocurilor de presiune dato cărbune cocsificabil în afara sar-
relui de pe cele 2,68 ha. semă tură şi prăşitul florii-soarelui pe rită prăbuşirilor. Şi normal, ea cinet lunare de plan, recuperînd
nate din timp. 3 ha. De asemenea, ei au ame poate fi întreţinută în bune con astfel o bună parte din minusul
najat pentru irigat toată grădi diţiuni, cu mai multă uşurinţă. înregistrat în lunile trecute.
La grădină au fost prăşite de na ce se întinde pe o suprafaţă
asemenea 2,5 hectare cultivate de 6 ha., au instalat motopompa Pentru îmbunătăţirea trans Angajamentul nostru este de
cu morcovi şi ridichi de lună. şi au început plantatul roşiilor portului s-au luat măsuri de re- a extrage în anul 1959, 2.700
' Printre colectiviştii care s-au pe cele 2 ha. planificate. condiţionare a întregului traseu. tone de cărbune peste plan. Ti
dovedit a fi mai harnici la în De asemenea, cele două locomo nerii mineri din sector depun
treţinerea culturilor sînt Ion Lă- In fruntea întrecerii socialiste tive vechi şi uzate, au fost în eforturi susţinute pentru a-şl
zărescu, Marica Solea, Nicolae dintre echipe, pînă acum se si locuite cu altele noi. îndeplini angajamentul luat, cel
Pătruţescu, Adam Solea şi alţii. tuează echipa colectivistei Elisa- mult pînă la 7 Noiembrie.
beta Todoran, candidată de par Avînd în vedere că rămînerea
Grijă pentru grădina tid şi echipa colectivistului Iri- în urmă a sectorului s-a dato Sînt convins că sub îndruma
rnie Aron. Dintre colectivişti se rat întrucîtva şi faptului că lu rea permanentă a organizaţiei
de legume şi zarzavaturi crările de pregătire au fost insu de bază, aplicînd cele mai adec
evidenţiază în mod deosebit co ficiente, îneît nu au ţinut pas vate măsuri tehnico-organlzato-
Grădina colectiviştilor din Bă- cu lucrările de exploatare, am rice, şi dezvoltînd larg întrece
cia se întinde pe o suprafaţă de munistul Ioan Malea, Aron pus un deosebit accent pe ex rea socialistă pentru sporirea
peste 5 ha. Dornici să obţină tinderea lor. Aşa îneît acum a- producţiei de cărbune, brigăzile
recolte sporite de legume şi zar Popa, Avei Gabor şi alţii. vem suficientă linie de front pre de tineret vor reuşi să facă, pînă
zavaturi, colectiviştii au amena gătită pentru a intra în exploa Ia sîîrşitul anului, din sectorul
jat pentru irigat întreaga supra Lucrările de întreţinere a cul tare. nostru unul din sectoarele frun
faţă de grădină. Instalaţiile pen taşe pe bazinul carbonifer al
tru irigat, care au fost construite turilor pot însă şi trebuie să fie Pentru a crea condiţii optime Văii Jiului.
din resurse locale de către co de lucru brigăzilor, s-au luat
lectivişti, s-au şi pus în funcţie. urgentate la G.A.C. „Şoimuşa- măsuri ca aprovizionarea lor cu Ing. CONSTANTIN TEODORESCU
materiale şi vagonete goale să şeful sectorului I B al minei
Zilele trecute, harnicii- colecti na“. Comitetul comunal de par se facă în limp util şi după ne Lupeni
vişti au terminat plantatul în
grădină a răsadurilor de roşii şi tid şi sfatul popular nu- au a-
varză de toamnă. Totodată ei au
prăşit rădăcinoasele şi ceapa cordat suficient sprijin consiliu
cultivate pc o suprafaţă de două
hectare. lui de conducere al gospodăriei
In muncile efectuate la grădi pentru mobilizarea tuturor co
lectiviştilor la lucru. Din această
cauză, sfecla de zahăr, care s-a
semănat la timp pe cele 10 ha.
planificate şi a răsărit frumos,
