Page 26 - 1959-05

t
Pdg. 2
¦ MgggBggw g gBgg
Agitatori fruntaşi
în munca
de cooperativizare
a agriculturii
In itiuncâ de transformare so cia -i
^ listă a agriculturii în raionul Hu- ^
nedoara, o contribuţie înseninată au i
adus-o şi o aduc agitatorii. Ei au 1
lămurit prin fapte convingătoare
masa de ţărani muncitori despre •
avantajele muncii în comun, în-
demnindu-i să păşească cu încre-1
dere pe calea agriculturii socialiste. <
colectivistă la G.A.C. „7 Noiembrie
din Hăsdat.
m iÉ E
PETRU DEAC
colectivist la G.A.C. „23 August“ !
din Rapoltu Mare.
Consolidarea sectorului socialist —
Organizaţiile de partid şi sfa­
turile populare din raionul Hu­
nedoara au desfăşurat şi desfă­
şoară o intensă muncă de spri­
jinire a tinerelor gospodării co­
lective pentru a se dezvolta
din punct de vedere economico-
organizatoric şi a-şi crea ramuri
anexe aducătoare de mari veni­
turi. Succesele obţinute pînă a-
cum în această direcţie au con­
stituit pentru organizaţiile de
partid din comunele şi sâtele arătat de partid.
noastre un minunat mijloc de Popularizarea prin toate mij­ porci, păsări, cultivarea de legu­ lectiviştilor, fiind votate în una­ te gospodăriile agricole colecti-. cale a sporirii avuţiei obşteşti direcţie, gospodăria din Sîntan­
convingere a ţăranilor asupra loacele a rezultatelor dobîndite me şi zarzavaturi pe suprafeţe nimitate.
superiorităţii marii . agriculturi
socialiste faţă de mica gospodă­
rie individuală.
Comuniştii s-au străduit tot
timpul să arate ţăranilor mun­
citori că obţinerea unor produc­
ţii superioare în gospodăriile
colective, creşterea nivelului de
trai al colectiviştilor şi întovă-
răşiţilor se datoresc avantajelor
pe care le oferă marea gospo­
dărie — munca în comun, cu
mijloace mecanizate, pe supra­
feţe întinse, unde se pot aplica
reguli agrotehnice în'ainMe şi
altor avantaje.
Consolidarea gospodăriilor a-
gricole colective mai vechi, re-
zultajele b'yne obţinute de aces­ bază, Să orienteze activitatea semnat de propuneri în această cit o capacitate de 80 capete iar gospodăria colectivă din Si­ 22 la sută.
¦m ü M .ü E m m L•; i1s. m> \r u i * *t •>• ' N r . 1362
g w a — i atew» ©S Aîn raionul Hunedoara
muncii de saôperatiizare a
„Cea mai importantă sarcină pusă în faţa noastră de Congresul al II-Iea este creşterea La sfîrşitul fie­
şi consolidarea sectorului socialist din agricultură, astfel incit pină în 1960 acest sector să fie cărei campanii a-
preponderent în ce priveşte suprafaţa şi să asigure 60-70 la sută din totalul producţiei agri- gricole, colectiviştii
analizează în adu­
cole-marfă. nări generale fe­
Îndeplinirea acestei sarcini are o imensă însemnătate, deoarece victoria deplină a socia­ lul cum s-a desfă­
lismului în ţara noastră poate fi asigurată numai dacă socialismul va fi construit şi la sate“.
(Din expunerea tovarăşului Gh. Gheorgliiu-Dej făcută la consfătuirea pe şurat munca.
ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii). In clişeu : Mem­
brii consiliului de 3
MUNCA P O L II IC A - conducere al gospo- 3
chezăşia succesului dăriei agricole co- -j
lective din Hăşdat •]
întocmind darea de ")
seamă privind e- 3
xecutarea lucrărilor
agricole din cam­
Cu doi ani în urmă, în comu- majoritatea lor erau colectivişti, colectivă, dar soţia şovăie. In panila de primă­
na noastră exista o gospodărie şi cadrele didactice din sate. A- asemenea situaţii, la aceste fa- vară.
agricoiă colectivă cu 21 familii ceştia au desfăşurat o vie muncă milii au mers agitatoare din
şi două întovărăşiri, una la Ra- politică de convingere din casă saf^care, stînd de vorbă cu so-
poltu Mare — cu 130 familii în casă. ţiile ţăranilor muncitori au reu­
şi 188 ha. şi alta la Rapolţel — La căminul cultural, s-au or- şit după un timp oarecare să
Activul fără de partid —cu 40 de familii şi 22,70 ha. ganizat adunări populare în ca- le convingă de a se înscrie în
Gospodăria agricolă colectivă a- drul cărora au avut loc discu­ gospodăria colectivă sau în în­
vea de fapt acelaşi număr de ţii despre avantajele muncii în tovărăşirile existente. JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOW OOOOOOCv vOOOOPC ©OOOOOOOOOOOO*
membri pe care l-a avut la inau­ comun. Aici erau prezenţi mem­
gurare, în 1954, iar în cele două bri ai comitetului comunal de In urma îmbunătăţirii muncii sprijin preţios In munca de colectivizare
întovărăşiri nu se mai înscrise­ partid şi colectivişti fruntaşi ca­ politice de masă şi a conduce­
seră decît cîteva familii. Acest re le vorbeau ţăranilor munci­
lucru era cu atît mai surprinză­ tori despre veniturile mari rea­ rii ei mai concrete de către co­
tor cu cît gospodăria colectivă lizate de colectivişti, despre fap­
trecea drept o gospodărie bună. tul că mulţi dintre ei şi-au cum­ mitetul comunal de partid, a cres­ Gospodăria noastră colectivă a luat lărgirea şi activizarea activului fără de sarcini concrete în vederea continuării
In întovărăşiri, de asemenea, se părat aparate de radio, mobilă,
lucrase în comun ceea ce a dus şi-au construit case etc. Ţăranii cut zilnic numărul cererilor de fiinţă în toamna anului trecut. Astăzi partid. Fiecare membru al biroului a muncii de lămurire pentru atragerea
la rezultate bune. Dar de ce oa­ muncitori cu gospodărie indivi­
re nu se mai înscriau în gospo­ duală au înţeles astfel că gos­ înscriere în gospodăria colecti­ ea s-a dezvoltat şi cuprinde toate fami­ primit sarcina să atragă în cadrul tuturor familiilor satului în gospodăria
dăria agricolă colectivă sau in podăria colectivă aduce belşug
întovărăşiri noi membri ? şi bunăstare în casă. vă din Rapoltu Mare, iar în sa­ liile satului şi întreaga suprafaţă de te­ activului fără de partid un anumit colectivă.
Discutînd cu unii membri de Rezultatele vizitelor, uneori or­ tul Rapolţel, întovărăşiţii au ho- ren. La realizarea acestui succes orga­ număr de ţărani muncitori fruntaşi ca­ Acum, cînd colectivizarea satului este
partid din gospodărie şi din în­ ganizate, alteori din iniţiativa
tovărăşire, cu cadre de conduce­ proprie a ţăranilor muncitori la tărît şi ei să treacă Ia o formă nizaţia de partid s-a bizuit pe spriji­ re se bucură de prestigiu în rîndul terminată, biroul organizaţiei de bază
re din aceste unităţi, mi-am dat colectivişti acasă s-au arătat a
seama că aici există unele con­ fi rodnice; cei care au vizitat superioară de lucrare a pămîn- nul unui larg activ fără de partid. sătenilor. Astfel, în scurt timp am reu­ a dezbătut zilele trecute problema re­
cepţii greşite. Unii, de pildă, de­ gospodăriile personale ale colec­
şi erau de părere că în gospodă­ tiviştilor au putut să vadă cu tului în comun — gospodăria Cum am creat noi acest activ fără şit să creăm în jurul organizaţiei de organizării activului fără de partid,
rie sau întovărăşiri trebuie să ochii lor podurile încărcate cu
se primească noi membri, sus­ produse agricole, belşugul de ca­ colectivă. Aşa se face că în pre­ de partid, care a fost aportul lui la bază un larg activ fără de partid, care instruirea lui în legătură cu noile sar­
ţineau că e bine să se aş­ re dispuneau aceştia. De exem­
tepte ca acest lucru să se în- plu, colectivistul Alexandru Mun- zent comuna noastră este com­ colectivizarea satului ? Biroul organiza­ a fost instruit de biroul organizaţiei cini ce stau în faţa organizaţiei de
tîmple de la sine, pe măsură ce teanu, împreună cu familia, pen­
ţăranii muncitori cu gospodărie tru cele 408 zile-muncă efectuate plect colectivizată. La Rapoltu ţiei de bază a analizat într-una din de bază în legătură cu sarcinile cc-i partid. Biroul organizaţiei de bază şi-a
individuală se lămuresc ei sin­ a primit 3.500 kg. grîu, peste
guri. fără muncă politică, de a- 4.000 kg. porumb, 1.560 kg. car­ Mare există o gospodărie co­ şedinţele sale, ţinută în vara anului revin în munca de colectivizare, a sa­ întocmit o evidenţă precisă a acelora
vantajele agriculturii socialiste. tofi, 18 kg. brînză, 7 kg. lînă,
Analizînd această stare de lu­ alte produse agricole, ţuică, pre­ lectivă care cuprinde 318 fami­ trecut, problema trecerii de la înto­ tului. Ţărani muncitori ca Nagy Fran­ care fac parte din activul fără de
cruri comitetul comunal de partid cum şi importante sume de bani.
a propus biroului organizaţiei Asemenea produse au mai pri­ lii cu 821 ha. teren agricol, iar vărăşirea agricolă la o formă superioa cise, Szasz Lidia, Nagy Lidia, Petb partid, trasîndu-le sarcini concrete, în
de bază şi consiliului de conduce­ mit şi colectiviştii Mihai Romu­
re să convoace o adunare gene­ lus, Ilie Gogoaşă, loan Lascău la Rapolţel o altă gospodărie ră — gospodăria colectivă. Cu acest Alexandru şi alţii din activul fără raport cu capacitatea şi aptitudinile
rală a colectiviştilor pentru a şi mulţi alţii.
discuta problema primirii de noi în care sînt înscrise toate cele prilej a fost scos în evidenţă faptul de partid au fost de un real sprijin fiecăruia.
membri în gospodărie şi desfă­ In munca politică de masă au 95 familii din sat şi deţin 216,58 că munca de lămurire a ţăranilor în­ organizaţiei de bază în lămurirea ţăra­
şurarea unei intense munci poli­ fost atraşi şi tinerii încadraţi ha. teren, numeroase animale, u- tovărăşiţi de a păşi pe drumul gos nilor muncitori, fiind ei înşişi printre Pentru rezolvarea sarcinilor ce ne
tice în rîndurile ţăranilor munci­ în U.T.M., precum şi comisiile nelte agricole etc. podăriei colective se desfăşoară ane­ cei care şi-au depus primii cererile de stau în faţă în vederea dezvoltării şi
tori cu gospodării individuale pen­ şi delegatele de femei. voios. Cauza acestei stări de lucruri, înscriere în gospodăria colectivă. consolidării economico-crganizatorice a
tru a-i convinge, fireşte, respec- Principala noastră preocupare nesalisfăcăloare, îşi avea rădăcina şi gospodăriei colective, organizaţia de
tînd cu stricteţe liberul consim- Unii ţărani muncitori spuneau în prezent este să consolidăm în faptul că biroul neglijase crearea Munca noastră, a biroului organi­ partid s-a consultat periodic cu activul
ţămînt al acestora să intre în că nu se înscriu în gospodăria aceste gospodării, să facem din pe lîngă organizaţia de bază a unui zaţiei de bază, cu activul fără de fără de partid în probleme cum âr f i :
gospodăria colectivă. La fel am colectivă deoarece le este teamă ele adevărate centre de atrac­ partid nu a încetat odată cu crearea lărgirea fermei de vaci, dezvoltarea
procedat şi în întovărăşirile din că nu vor mai avea ce lăsa zes­ ţie pentru ţăranii cu gospodării larg activ fără de partid. Pentru re­ gospodăriei colective. Gospodăria colec­ ramurilor anexe şi altele. De aseme­
Rapoltu Mare şi Rapolţel. tre fetelor de măritat. La aceştia iuu.. iduale. nea în adunările deschise ale organi­
erau trimişi tineri colectivişti, că­ medierea acestei situaţii, biroul orga­ tivă trebuia consolidată şi lărgită. Pen­ zaţiei de bază, în care se discută
In urma adunărilor generale sătoriţi după intrarea în gospo­ IOAN CIMPEANU probleme legate de munca şi activi­
şi a discuţiilor cu birourile or­ dăria colectivă, şi care, prin nizaţiei de bază a hotărît să-şi îmbu­ tru aceasta fiecărui membru al acti­ tatea gospodăriei colective, invităm
ganizaţiilor de bază, cu membrii munca lor şi cu ajutorul colec­ secretarul Comitetului comunal nătăţească munca în coca ce priveşte întregul activ fără de partid. Multe
de partid, cu agitatorii şi cu to­ tiviştilor, reuşiseră să-şi cumpe­ vului fără de partid i-au fost trasate
varăşii din activul fără de partid, re multe lucruri, să aibă un bel­ de partid Rapoltu Mare
s-a trecut la întocmirea unor şug de produse. Aceştia vorbeau
planuri concrete de măsuri pen­ ţăranilor despre starea lor ma­ ri:^=-^.:....t.-==== s s s a s . ' 1 :. u.
tru organizarea muncii politice terială şi, în felul acesta, noi
de masă, a muncii de lămurire şi noi familii de ţărani munci­ Pentru întărirea gospodăriei colective propuneri făcute de tovarăşii din ac­
de la om la om. In această ac­ tori învingeau şovăiala, veneau tivul fără de partid pentru soluţiona­
ţiune pe lîfigă membrii de par­ alături de colectivişti. rea anumitor probleme, ne-au fost de
tid din gospodărie şi întovă­
răşiri au fost atraşi şi alţi colec­ In cîteva rînduri agitatorii au Prin aprilie 1958, in salul nostru, că, sau nu !ace 'lucru de calilale, de aceste fapte, am început să stăm un real folos. In această privinţă este
tivişti şi întovărăşiţi fruntaşi, de­ sezisat comitetul de partid că Băcia, a luat fiinţă o gospodărie stăteam de vorbă cu el şl ii arătam de vorbă cu fiecare ţăran muncitor demn de remarcat faptul că la întoc­
din discuţiile avute cu unele fa­ agricolă colectivă căreia i-arn dat că greşeşte. Dacă nu reuşeam să-l in parte pentru a-1 convinge să vină mirea planului de producţie al gospo­
putaţii sfatului popular, care în milii se observă că soţul este numele „Dr. P etri Groza", La infiin- ajut de prima dată, stăteam cu el alături de noi. Eu, de pildă, treceam dăriei au fost invitaţi şi tovarăşi din
de acord să intre în gospodăria ţâre avea doar 18 familii şi o supra­ de vorbă ori de cite ori era nevoie aproape in fiecare seară pe la Dio- activul fără de partid. Propunerile fă­
faţă mică de teren. Ne revenea sar­ pină-l aduceam pe drumul ceI bun. nisie Fitimon, Gheorghe Lungescu lui cute cu acest prilej în vederea spori­
cina ca in frunte cu comuniştii, să /lşa au procedat şi alţi agitatori din Gheorghe, Bartok Karol, loan Dan- rii cantităţii de produse contractate cu
muncim fără preget, să demonstrăm gospodnria noastră şi trebuie să arăt citi şi pe la mulţi alţii, discutam cu statul, a creşterii fermei de vaci cu
prin fapte că munca in comun este că s-a creat de la început o opinie ei despre gospodăria colectivă, des- încă 7 capete se datoresc în bună mă­
mai spornică şi dă rezultate mai împotriva acelora care ar fi încercat pre viaţa noastră, a colectiviştilor, sură, unor tovarăşi din activul fără
bune. să încalce disciplina muncii. Ca ur- Le arătam ce venituri au primit co- de partid.
mare, gospodăria noastră a reuşit să le.ctiviştii şi le comparam cu cele
De la început, agitatorii din gos­ facă la timp şi in bune condiţiuni obţinute de ei, care erau nudt mai Ajutorul preţios ce ni l-a acordat
podăria noastră s-au străduit să mo­ agrotehnice lucrările, să obţină din mici. In felul acesta am reuşit ca activul fără de partid în munca de
bilizeze pe toţi colectiviştii la inun­ primul an producţii mult sporite faţă Ui scurtă vreme să. atragem in gos- transformare socialistă a satului ne
că şi să-i convingă pentru a face de cele ale individualilor. Pentru podăria colectivă încă 90 d,e familii face să muncim şi de acum înainte
lucrări de calitate. Eu obişnuiam ca munca depusă, colectiviştii au pri- cu aproape 800 ha. teren. Acum gos- pentru lărgirea lui, pentru creşterea
in convorbirile pe care le organizam mit la zt-muncă aproape 7 kg. grîu, podăria noastră numără 108 familii nivelului politic al membrilor săi. în
deseori ta cimp, in timpul pauzelor peste 5 kg. cartofi, 5 kg. porumb, cu 342 ha. Şi nu ne vom opri aci. vederea rezolvării sarcinilor ce stau
de prim , sau scara la sediu, Cit şi orz, furaje, ţuică, legume şi impor- Sintem hotăriţi să o facem .mai mă- în faţa organizaţiei de partid în lupta
prin munca de lămurire de la om la pentru consolidarea economico-organiza-
om, să arăt colectiviştilor că gospo- tonte sume de bani. re, mai înfloritoare, torică a gospodăriei noastre colective.
dăria colectivă este un bun al nostru, De acum aveam destule fapte con- PETRU FILIMON GALFY ALEXANDRU
al tuturor, izvorul belşugului şi bună- vingăloare pentru a demonstra celor agitator, membru al G.A.C. secretarul organizaţiei de bază
stării. Dacă vedeam că un colecti- cu gospodării individuale superioriia-
<ţ vist oarecare nu prea vine la mun- tea muncii în comun. Folosindu-ne „Dr. Petru Groza“ Băcia P.M.R. din G.A.C. „7 Noiembrie”
— Hăsdat
BÎS WBSSLfSSSISS3SStS>2a
vite mari şi o maternitate pen­ meria Veche va obţine aproape Rezultatele pe care noi le-am
tru porci. 150.000 lei numai din contrac­ obţinut în orientarea activităţii
Crearea ramurilor anexe este tarea unui număr de 100 porci. unităţilor socialiste îşi vor spu­
ui raional 6 partid o trăsătură caracteristică a ac­ Tinerele gospodării au fost ne cuvîntul. Atenţia noastră va
tivităţii tuturor gospodăriilor îndrumate ca acolo unde există continua să fie îndreptată în
colective. La sfîrşitul anului, condiţii prielnice, şă-şi creeze viitor şi mai mult spre întărirea
cînd se vor strînge roadele, ra­ grădini de legume şi zarzava­ econom ico-organizatorică a sec­
turi. Trebuie spus că toate gos­
tea în sporirea gospodăriilor co­ direcţie. In adunarea de partid, murile anexe îşi vor spune cu- podăriile au astăzi cel puţin cite torului socialist, întrucît aceas­
comuniştii Petru Filimon, Ma- vîntul. 3 ha. de grădină. De asemenea, ta este problema principală a-
producţiei de ce­ IOAN RADOV1CI lective spre dez­ ria Irimie şi loan Nădăştean multe din ele au luat iniţiativa cum.
au prezentat propunerile mem­ Gospodăria agricolă din Sime­ plantării de pomi fructiferi şi
reale şi de alte Secretar al Comitetului raional voltarea ramuri­ brilor şi candidaţilor de partid ria Veche, spre exemplu, dez- viţă de vie. O preocupare de De întărirea unităţilor socia­
participanţi la cercul de econo­ voltîndu-şi mult ferma de vite, liste depinde creşterea continuă
produse agroali- de partid Hunedoara lor de bază, pen­ mie. Ele au fost primite cu mult grădina de legume şi alte ra­ seamă a comitetului raional de a producţiei de cereale, carne,
interes de adunare, au fost dis­ muri, a obţinut mari venituri, partid, a tuturor organizaţiilor lapte, ouă şi alte produse agro-
mentare, în creş­ tru a obţine o cutate şi adoptate. Biroul orga­ ceea ce influenţează direct asu­ de bază din G.A.C. este convin­ alimentare.
nizaţiei de bază a prezentat a- pra nivelului de trai al colecti­ gerea colectiviştilor asupra ne­
terea nivelului producţie mare poi propunerile consiliului de viştilor. Ea a devenit, datorită cesităţii dezvoltării fondului de Gospodăriile agricole colecti­
conducere, iar acesta le-a pus în acestui lucru, un puternic cen­ bază al gospodăriilor colective ve din raionul nostru au con­
de trai al colectiviştilor, au con­ de cereale. O preocupare foarte tru de atracţie pentru ţăranii tractat în acest an mari canti­
tăţi de produse cu statul. Dem­
stituit un puternic stimulent importantă a organizaţiilor de
pentru masa mare de ţărani bază din gospodăriile colective
muncitori din raion, care — pe nou înfiinţate este crearea şi dez­
baza liberului consimţfimint — a voltarea ramurilor anexe, aducă­
păşit cu încredere pe drumul toare de venituri m a ri: ferme
de vaci cu lapte, crescătorii de discuţia adunării generale a co­ muncitori, un model pentru toa­ şi întovărăşirilor, ca principală nă de remarcat este, în această
ve din raion. şi a creşterii nivelului de trai drei. Urmînd indicaţiile date de
al colectiviştilor şi întovărăşiţi-
de unele gospodării mai dezvol­ mai mari, pomi fructiferi, viţă Aşa a fost întocmit planul de Comitetul raional de partid, lor. plenara G.G. al P.M.R. din no­
tate, Cum sînt cele din Simeria de vie etc. producţie al gospodăriei agricole comitetele comunale de partid iembrie anul trecut, colectiviştii
Veche, Sîntandrei şi altele, a colective din Băcia. El este un şi organizaţiile de bază din Organizaţiile de bază, folo­ de aici au contractat cu statul,
Este demnă de remarcat şi
multe comune şi safe au orga­ sind agitatorii, activul fără de
constituit o preocupare perma­ caracteristică activitatea desfă­ rezultat al activităţii tuturor co- nizat un mare număr de vizite partid şi alte mijloace ale mun­ printre altele producţia de sfe­
nentă a organizaţiilor noastre şurată de organizaţia de bază muuiştilor şi colectiviştilor. la această gospodărie, lucru ce, cii .politice de masă, au reuşit
de partid. In perioada de pregă­ de la G.A.C. Băcia în direcţia dez­ Printre altele, planul prevede a avut o influenţă directă asu- să convingă colectiviştii şi înto­ clă de zahăr de pe suprafaţa de
tire şi întocmirea planurilor de voltării unor ramuri noi. Biroul ca în acest an gospodăria să ,pra orientării în dezvoltarea ma­ vărăşiţii să aloce din totalul ve­ 55 ha., floarea-soarelui — de pe
producţie ale gospodăriilor agri­ organizaţiei de bază a pus în mărească numărul de oi cu încă jorităţii gospodăriilor mai ti­ niturilor anuale, la fondul de
cole colective, comitetul raional discuţia adunării generale pro­ nere. Iată numai cîteva exemple. bază sume - chiar mai mari de­ 15 ha., legume şi zarzavaturi de
de partid şi comitetul executiv iectul planului de producţie al o sută, să creeze o fermă de Gospodăria colectivă din Sînt­ cît cele prevăzute în statutul pe 33 ha., 30.000 kg. de grîu,
al statului popular raional au gospodăriei colective pe anul andrei îşi va mări, piuă la sîîr- model. Se poate spune că în 10.000 kg. de porumb ş. a.
dat un preţios sprijin consiliilor 1959. In prealabil însă, cercul vaci cu 50 capete, să cumpere şitul anului, la 100 capete nu­ toate gospodăriile şi întovărăşi­
de conducere ale gospodăriilor de economie concretă diri gos­ 10 scrofiţe pentru prăsilă. Su­ mărul de vaci, faţă de 49 cite rile cota ce se va aloca la sfîr­ Succesele pe care le-am do-
podărie discutase într-una din are acum, iar numărul' oilor va şitul anului la fondul de bază bîndit în atragerea tuturor ţă­
colective. Gomitetul raional de prafaţa grădinii de zarzavaturi creşte de la 314 la 500; colec­ depăşeşte 15 la suta din totalul ranilor cu gospodărie mică şi
şedinţele sale problema posibi­ şi legume a crescut deja de 2,5 tiviştii din Rapoltu Mare, aproa­ veniturilor, ajimgîndu-se în une­ mijlocie pe făgaşul socialismu­
partid a recomandat acestora, ori faţă de anul trecut. De ase­ pe îşi vor dubla ferma de vaci, le gospodării Ia o cotă de 20— lui, constituie garanţia îndepli­
lităţilor de dezvoltare a gospo­
precum şi comitetelor comunale menea, în acest an colectiviştii nirii sarcinilor care ne stau a-
dăriei făcîndu-se un număr în­ cum în faţă cu privire la con­
de partid şi organizaţiilor de din Băcia vor construi un grajd solidarea sectorului socialist în
agricultură.