Page 27 - 1959-05

Nr. 1362 DRUMUL SOCIALISMULUI Pasf. 3

masmemBammmmm vawwMuuBxaHBmajatm utmtKEEmEmBSBBMtEiBsaawBtaejssEm +**z

Cm t Finirile arganlzaţiilai* fpo-oeitm. Luí 'FT)tţ r a L IE C 'W ^ liE ifc% Il E H M E
D E L E G A Ţ IA U .R .S .S .
D E PA R TID
Gheorghe Ţlţ a împlinii 29 de că era roşu la faţă şi cu ţoale ne- mai făcut o şcoală sindicală la Ora­ la Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe
ani, acum la 1 mai. Viaţa lui a
apărut la liman abia acum cîţiva cîrpile. şul Slatin. Nu la mult timp am fost MOSCOVA (Agerpres). — Smirnov, ambasador extraordi­
a n i; mai exact in 1948. Acum e nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S.
Primirea de noi membri şi can­ stă muncă organizaţiile de partid oţelar,' iopitor 1, sau şticar, cum — A’ cui eşti iu, m ă?t ¦ ales secretar al organizaţiei de bază TASS anunţă : Consiliul de Mi­ în R.F.G. şi A. A. Soldatov,
didaţi de partid din rîndurile au obţinut şi obţin succese, do­ vreţi să-i spuneţi, la unul din cup­ niştri al U.R.S.S. a numit ur­ membru al colegiului Ministe­
muncitorilor care lucrează direct vedind că muncesc cu răspunde­ toarele noii oţelării Martin din Hu­ laminorul trio. mătoarea delegaţie la Conferin­ rului Afacerilor Externe al
nedoara. E oţelar din anul trecui, ţa miniştrilor Afacerilor Externe U. R.S.S., şeful Secţiei pentru ţă­
la maşini, sînt fruntaşi în pro­ re pentru continua întărire a rai­ din august. N-a fost totdeauna oţe­ — Unde m ergi? Apoi, în ’58 m-am cerut aici. Nu care se deschide la 11 mai la rile din America a Ministerului
ducţie şi luptă cu abnegaţie pen­ durilor partidului. Iată cîteva e- lar şi poate nici n-a visat mai acum Geneva: A. A. Gromîko, minis­ Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
tru înfăptuirea politicii partidu- xemple din activitatea organiza­ 10—15 ani să ajungă. 1 Ce visuri — Caut de lucru — zic eu intr-un că nu mi-ar fi plăcut meseria, dar trul Afacerilor Externe al — membri ai delegaţiei.
lu şi guvernului nostru, este u- ţiilor de partid privind munca putea avea o slugă? U.R.S.S. (şeful delegaţiei), V.
na din sarcinile importante ale de primire a noi membri şi can­ tîrziu. v oţelăria asta, mare. — am văzut-o A. Zorin, locţiilor al ministru­ Consilieri ai delegaţiei au fost
organizaţiilor de partid. In acea­ didaţi de partid. ...In cabina Îngusiă, cînd şi cină *'*v i f » } A J 4 . jtrTiL'jifrii ? î A, lui Afacerilor Externe al numiţi : I. I. Uicev, S. T. Ba­
luminată de roşul oţelului din cup­ crescînd sub ochii mei — mă atră­ U.R.S.S., I. A. Malik, ambasa­ zarov, M. A. Harlamov, 1. N.
tor, am ascultat povestea lui Gheor­ — Şi cit ceri ? dor extraordinar şi plenipoten­ Zemskov, general locotenent
ghe Ţ lţ: o poveste simplă, dar pli­ ţiar al U.R.S.S. în Marea Bri- V. M. Kramar, V. M. Hvostov,
nă de semnificaţii. — Pe mincare şi haine. gea aşa, cum să spun, ca un mag­ tanie, M. G. Pervuhin, ambasa­ V. F. Grubiakov, A. M. Aleksan­
dor extraordinar şi plenipoten­ drov, G. I. Slavin, A. G. Kova­
ic Şi iac-aşa m ă ’ pomenii din nou net. Şi e frumoasă meseria de oţe­ ţiar al U.R.S.S. în R.D.G., A. A. liov, O. P. Belianinov.
„Satul, Mâlăieşti îi spune, era a-
runcat undeva intre dealuri. Sat de slugă, la Arieşan, in Nădăşiia Su­ lar, nu ? Acum îs omul doi. Mese­
oameni săraci. Aveam şi noi acolo
La Centrala termoelectrică P a ro şeni un hectar de uscătură şi 13 ari. Ba perioară, văcar, pe 8 ani de zile- ria, nu mă laud, o cunosc binişor.
să nu uit, mai aveam şi o casă.
Aşa, o casă cum aveau şi ceilalţi Da’ n-am stat la el 8 ani. Am stat Am învăţat-o de la Caramalis,
c a ' noi, intr-o rină, de săracu’ lata
nu ştia cum s-o mai ţie pe picioare. mima’ pină-n 48. Atunci, — parcă-l Opriş, Tirpescu. Mioulic. Toţi, nişte
Eram şase de toţi.
Organizaţia de bază, comuniş­ a trecut de la alegerea noului văd — tovarăşul Oprea de la Comi­ oameni unul şi unul, mat mare dra­
La 7 ani tn-au dat la primară,
tii de aci se ocupă cu mul­ birou al organizaţiei de bază şi da' n-am apucat să fac decît trei tetul orăşenesc U.T.M. Hunedoara, gul să lucrezi' cu ei. Cu alte cuvinte
clase întregi. Intr-a patra, cînd a-
tă răspundere de creşterea şi e- pînă la 1 aprilie a.c. au fost pri­ pucasem şi eu să prind dragul căr­ a venit în sat să îndemne tinerii să sînt oţelar, oţelar la cea mai mare
ţii, a trebuit să intru slugă, servitor
ducarea celor mai înaintaţi mun­ miţi 13 membri şi 22 candidaţi adică, la unu’ Socaci din Silvaşu meargă pe şantierele naţionale ale oţelărie din ţară.
Inferior. Era prin ’49; aveam 9 ani.
citori în spiritul dragostei faţă de partid. După un an am fugit acasă. Prea tineretului. Am stat şi m-am gîndit. Hm... dacă mă-ntreba cineva acum
era amară pita siăpinului. Apoi am
de partid şi îi antrenează la rea­ Ga membri de partid au fost intrat slugă la Vitan, u n u d in Bă- Cu ce mă aleg eu din slugărit? Cu 15 ani ce-i aia oţelărie, aş fi cre­
eşli ce avea vreo 400 de oi. Ştiu că
lizarea sarcinilor de producţie. primiţi tovarăşii Gheorghe Stă- prin 1942 am bătut drumurile ţâră mai nimic. Şi am plecat. Am plecat zut că rîde de mine. . Acum ştiu. Deschiderea sesiunii
cu oile către munţii Vulcanului, dor­ iMondial al Păcii
Aceasta dă posibilitate organiza­ nişel, electrician, Ioan Popescu mind pe unde apucam, obosit tot la Bumbeşti-Livezeni pe şantier, unde Acum ştiu multe de tot. Ştiu şi de
timpul, cu frica lupului în spate ;
ţiei de partid să cunoască mai I, mecanic, Gheorghe Dragomir, o viaţă cum nu doresc nimănui. Un am stat trei luni. Lucram in brigada ce am slugărit toaiă copilăria, ştiu
an am stat şi la Vitan. In '42, era
bine cum viitorii membri şi can­ maşinist, Ioan Popescu III, primăvara, dăduse colţul, am fugit 22-Deva. de ce nu mai slugăresc azi.
din nou acasă. Tata s-a uitat la
didaţi de partid luptă pentru în­ mecanic şi alţii. Drept can­ mine, a ridicai din um eri: n-avea După trei luni am venit înapoi la .../lş<7. Să nu uit. In ’50 m-am în­
făptuirea sarcinilor trasate de didaţi de partid au fost primiţi ce-mi face. Poale i s-a făcut milă
partid, în ce măsură aceştia tovarăşii: Petru Danciu, lăcătuş de zilele mele. Ştia şi el ce-i aia Deva. Şantierul mi-a deschis ochii. surat. Tasia o cheamă pe nevastă- STOCKHOLM. — Trimisul Se dă apoi cuvîntul lui Eu
la cazane, Olimpia Macavei, viaţă de slugă.
Şi cînd am fost întrebai unde vreau mea. Lucrează şi ea tot aici. la o- special Agerpres anunţă : In genie Cotton (Franţa), Alek
Prin '43, tot primăvara, dă nă­ să muncesc, m-am cerut la Hune­ ţelărie, jos, aco lo ; îi ajutoare de
simt răspunderea faţă de sarci­ muncitoare la secţa electrică, pasta peste noi şi ne arde casa. Am doara. Mă săturasem să fiu văcar. zidar. Cîştigăm binişor amîndoi. Am după-amiaza zilei de 8 mai, ora sandr Korneiciuk (U.R.S.S.)
rămas cu ce era pe noi, nişte rup­ 15 (ora locală) s-a deschis la Maria Rosa Oliver (Argentina)
nile pe care sînt chemaţi să le Aurel Ionaşcu, mecanic princi­ turi de haine. Bine că nu era frig.
Atunci, în primăvara aceea, nu ştiu Am lucrat la furnale, la furnalul 4. şi doi copii. Georgeta, fata, îi pe Stockholm sesiunea Consiliului Go Mo-jo (China), Cuandi (Ga
pal, Nicolae Mitrea, mecanic la cu ce l-oi fi supărat pe iata, destul
înfăptuiască, şi în ce măsură se bandă, Nuţu Cocota, mecanic la că mi-o tras o bătaie, o bătaie de Am fost ghifiar. Pe atunci nu era clasa l-a şi învaţă tare bine. Dac-o Mondial al Păcii. merun), şi Helene Langevin
străduiesc să crească din punct macara, şi alţii. Majoritatea ce­ n-oi uita-o niciodată. Şi-am fugit mecanizare. Doi ani am lucrat la merge tot aşa, ş tii' ce fac din ea ?
de vedere politic şi profesional. lor primiţi în rîndurile candida­ de-acasă. Am luat calea şi m-am tot Şedinţa este deschisa de An­ (Franţa).
dus. Unde ? Nici eu nu ştiam. Şi furnale. AH Nu ş tii? Doctoriţă o fac, sau
Munca desfăşurată de către or­ ţilor de partid sînt utemişti. cum mergeam aşa, numai că m-ajun- In ’50, da, era în ’50, m-a pus o ingineră. Ea nu ştie ce-i viaţa de dreea Andreen care propune un Urmează o scurtă pauză, du­
slugă şi nici n-o să ştie. Pe celă­ moment de reculegere în memo­ pă care sesiunea îşi continuă-
ge unu’ din urmă, unu’ bine mincat boală la pat. După ce m-am vinde­ ria lui Joliot Curie şi a altor cu­ lucrările. Prezidează Wiliam Du­
noscuţi luptători pentru pace bois, recent laureat al Premiu­
ganizaţia de bază în vederea*1 La organizaţia de bază sînt cat, eram totuşi slăbit, am fost în­ lalt. pe Alexandru, o să-l dau şi pe

creşterii numerice şi calitative a încă 5 cereri de primire în partid drumat să lucrez la cantina II-a, el la şcoală. N-are decît 4 ani. care nu mai sînt în viaţă. Ea lui internaţional Lenin Pentru'

rîndurilor partidului a făcut ca şi 3 în rîndurile candidaţilor. magazioner. Nu mi-a plăcut. îmi in­ La toate şcolile îl dau. h.i cele mai

numeroşi muncitori, fruntaşi în Aceste cereri urmează să fie pu­ trase în singe munca de la furnale, înalte şcoli. Să înveţe, să înveţe, nil trece apoi în revistă, pe scurt, întărirea păcii între popoare.

producţie, să ceară a fi primiţi se în discuţia adunării generale munca productivă, ca să zic şi eu 1ca mine numa’ trei clase şi jumătate. importantele succese obţinute Se dă apoi cuvîntul lui John

în partid. Numai în perioada ce a organizaţiei de bază. mai aşa, in vorbire nouă. Şi înir-o Cu ei învăţ şi e u ; ceea ce n-am de partizanii păcii în cei 10 ani Bernal, vicepreşedinte al Gon-

bună zi mă duc la directorul gene­ putui învăţa cînd trebuia să învăţ... care s-au scurs de la înfiinţarea ¦silfului Mondial al păcii, care

La Atelierele C. F. R. Simeria ral şi-i z ic : Acum, ce să mai zic. Am locu­

— Tovarăşe director,, vreau să lu­ inţă în O.M., da-mi fac casă pro­ mişcării organizate pentru pace. prezintă raportul.

Organizaţiile de partid din Simeria constă şi în aceea că crez altundeva, nu-mi place la can­ prie. Locul l-am şi cumpărat, e aco­
cadrul Atelierelor C.F.R. Simeria în toată perioada de candidatură
acordă o atenţie deosebită mun­ comuniştii se ocupă cu grijă de tină. lo sus, deasupra taberei „Gheorghe Spărgătorul de gheafă atomic „Lenin11
cii de întărire a rîndurilor parti­ educarea candidaţilor de partid, este aproape gata
dului prin primirea de noi mem­ ajutîndu-i să se pregătească te­ S-a uitat tovarăşul director la Apostol11. Are o mie de metri pă­
bri şi candidaţi de partid. Acest meinic pentru a putea deveni
lucru este reflectat de însăşi re­ membri de partid. Atunci cînd mine, mă cunoştea mai de demult, traţi. 7.700 am dat pe el, bani ai
zultatele obţinute în această di­ se observă însă că cu tot ajuto­
recţie. In primele patru luni din rul dat unii candidaţi neglijea­ şi m-a întrebat: mei, nu împrumut, munciţi de mine,
acest an au fost primiţi în rîn- ză să se pregătească pentru a-
dul candidaţilor de partid un nu­ şi ridica nivelul politic şi ideo­ — Şi unde vrei să lucrezi? cîşiigaţi aici la oţelărie. Anu’ ăsta
măr de 39 muncitori fruntaşi în logic, sau nu-şi duc la îndeplini­
producţie şi în activitatea ob­ re aşa cum se cuvine sarcinile — La furnale, la laminoare, un­ nu, da’ la anu’ cred că mă mul în LENINGRAD (Agerpres). — Reactorul de rezervă va putea
ştească. Tot în această perioadă încredinţate, organizaţiile de ba­ TASS a n u n ţă : Se apropie de fi folosit de asemenea în timpul
au fost primiţi în rîndurile mem­ ză iau atitudine combativă, tră- deva unde e muncă, aşa pe măsura casă nouă". sfîrşit etapa de uzină a lucrări­ străbaterii navei prin gheţuri
brilor de partid un număr de 38 gîndu-i cu seriozitate la răspun­ lor de construcţie a spărgătoru­ grele, cînd spărgătorul de ghea­
candidaţi, cărora le-a expirat dere. Candidatului de partid puterilor mele — i-am zis. lui de gheaţă atomic „Lenin“ :
stagiul de candidatură. Aurel Bucâtaş, de pildă, pentru s-au făcut încercările la dană ţă are nevoie timp îndelungat
inactivitate şi lipsă de răspun­ M-a repartizai la laminor. Am lu­ ale sistemului de tracţiune me­ de puterea maximă. Spărgătorul
Pot fi amintiţi printre cei pri­ dere faţă de sarcini, organizaţia canică, au tost puse în funcţiu­ de gheaţă „Lenin“ este capabil
miţi recent în rîndurile candida­ de bază nr. 4 i-a prelungit- sta - crat aici din '51 pînă în ’54, cînd . Toate acestea mi le-a povestii ne de probă electromotoarele cu să înainteze neîntrerupt într-un
ţilor de partid strungarii Du­ gini de candidatură cu încă trei elice şi au fost verificate meca­
mitru Oprean, Cornel Porca, luni. Altora, cum sînt Inoclîentie s-a dat în producţie laminorul trio- Gheorghe Ţîţ, oţelarul, agitatorul, nismele auxiliare. Au fost puse cîmp de gheaţă compact cu o
cazangiul Ilie Burza, cazangiul Junie şi Dorel Vladislav din a- în funcţiune uzinele electrice ca­ grosime de peste doi metri.
ţevar Dionisie Fodor şi mulţi ceeaşi organizaţie, Moise Dra- Atunci am fost trimis acolo. Se spu­ propagandistul, membru în biroul re alimentează cu energie între­
alţii gul complex al utilajului special Această navă cu un depla­
gostin din organizaţia de bază nea că slttt laminalor bun şi că organizaţiei de bază a oţelăriei Mar­ şi de deservire curentă al spăr­ sament de 16.000 tone dispune
Pozitiv în munca desfăşura­ gătorului de gheaţă. de o instalaţie energetică de
tă de organizaţiile de partid din nr. 1 şi Ioan Cioran de la tur­ trebuie să merg să organizez mun­ tin noi de la Hunedoara, în clipe- 44.000 C.P., de două ori mai
cadrul atelierelor pe această li­ In partea de jos a comparti­ puternic decît instalaţia energe­
nie, este faptul că ele se orien­ nătorie, Ie-a fost prelungit sta­ ca. M-am dus. In ’55 am făcui ce­ le-i de răgaz, acolo sus, în cabina mentului central sînt instalate tică a celui mai mare spărgător
tează ca în rîndul candidaţilor trei reactoare atomice autono­ de gheaţă american „Glacier“.
de partid să fie primiţi cei mai giul de candidatură cu cîte 6 rerea de candidatură şi in ’56, în îngustă, cînd şi cînd luminată de me protejate cu mantale din
înaintaţi muncitori, care lucrea­ plăci groase de oţel, capabile Spărgătorul de gheaţă „Le­
luni pentru abateri de la disci­ septembrie, am primit carnetul roşu, roşul oţelului din cuptor... să reziste la o mare presiune a nin“ va consuma in 24 de ore
ză nemijlocit în procesul de pro­ plina de partid. agentului termic. Unul dintre doar cîteva zeci de grame de
de membru de partid. Intre timp am A. JURCA ele este păstrat în rezervă, pu­ combustibil nuclear. In mod
ducţie. In felul acesta s-a reuşit ţind fi folosit în cazul defectării practic spărgătorul de gheaţă
Consultaţii cu propagandiştii unuia din reactoarele principale. va putea naviga timp de cîţiva
ca 'toţi cei primiţi în rîndul can­ ani fără a-şi completa stocul
In scopul înarmării propagan­ ciclu de consultaţii şi conferin­ mul construirii socialismului“, de combustibil nuclear.
didaţilor să fie muncitori. Mulţi diştilor care conduc cercurile şi ţe pe diferite teme. iar tov. Popa consultaţia: „în­
cursurile învăţămîntului de par­ tărirea continuă a sistemului
dintre ei sînt inovatori şi raţio- tid din întreprinderile şi institu­ Ultimele consultaţii au fost mondial- al socialismului — che­
ţiile oraşului Deva cu proble­ susţinute de tov. Vladimir Anto- zăşia apărării păcii“.
nalizatori, fruntaşi ai întrecerii nescu şi Sebastian Popa. Tov.
mele de bază ale politicii parti­ Antonescu a susţinut consulta­ P. JURCONI
socialiste. dului nostru, comitetul orăşe­ ţia cu tema : „P.iM.R., conducă­
nesc de partid a organizat un torul poporului nostru pe dru­ corespondent
Meritul organizaţiilor de ba­
O faptă patriotică
ză din cadrul Atelierelor G.F.R.
In ziua de 8 mai a.c. a iz­ torul lor a venit formaţia pompieri din Rişculiţa, O provocare a reacţianii în Franţa
bucnit un incendiu la gos­ de pompieri din localitate. Ioan Faur, Traian Cian cît
-O — podăria unui cetăţean din şi schimbul de mineri din PARIS (Agerpres). — Reac- grup de huligani fascişti a ata­
satul Rişculiţa, raionul Datorită intervenţiei fer­ Rişculiţa, ce se întorceau ţiunea franceză continuă provo­ cat sediul secţiei partidului co­
Brad. Incendiul ameninţa me a formaţiei voluntare din şut de la mina Ţebea. cările îndreptate împotriva Par­ munist din arondismentul al
să ia proporţii şi să se ex­ de pompieri, incendiu! a pu­ tidului Comunist Francez. După 115-lea al Parisului. Atacatorii
tindă la alte gospodării din tut îi localizat şi apoi stins. Acţiunea pompierilor vo­ cum relatează ziarul „l’Humani­ au smuls obloanele şi au spart
jur. luntari din Rişculiţa şi fap­ té“, în noaptea spre 7 mai, un geamurile clădirii.
In această acţiune patrio­ ta ior cu adevărat patrio­
Concursul Muncitorii şi ţăranii din tică s-au evidenţiat, prin tică merită toată lauda. Casa de Economii şs Consemnaţiuni a R.P.R.
ucenicilor jur nu puteau sta însă ne­ curajul şi liotărîrea lor,
păsători în îaţa pericolului. SIMION MARCU Ş acordă cii începere din luna mai a.c. noi avantaje la depune­
Au venit cu unelte la fa­ pompierii voluntari Negriu rile pe obligaţiuni C.E.C., prin mărirea cîştiguriior atît Ia tra­
ţa tocului şi lupta cu fo­ Ioan a lui Avram, Nicolae secretarul organizaţiei de bază gerile la sorţi de bază, cit şi la cele suplimentare.
cul s-a dezlănţuit. In aju-
Popovici, Aron Negriu — P..M.R. — Rişculiţa Astfel, la fiecare tragere la sorţi lunară, numărul cîştiguriior
a sporit de la 560 la 861 cîşti guri de valori între 800 Iei şi
In vederea asigurării unei şi şeful formaţiei voluntare de 75.000 Iei.
mai înalte calificări a ucenici­
lor prin şcolile profesionale ale m m * fu, La semicoc- Avem condiţii, La tragerile la sorţi suplimenta re, numărul cîştiguriior a fost
Ministerului Industriei Grele, seria din Câlati majorat de la 308 ia 519 cîştiguri de valori între 800 lei şi
s-a iniţiat anual cîte un con­ jtţwmgz*. forjorii Aurel dar... 100.000 lei.
curs pe meserii şi ani de stu­ Pădurean (drea­
m É Ë I*0 pta) şi Nico­ Pe lîngă condiţiile de învăţă­ Potrivit noului plan dc cîşt iguri, anual, la cele 14 trageri
diu. lae Bran (stin­ tură ce sînt create pentru fiii la sorţi lunare şi suplimentare se atribuie 11.370 cîştiguri în
La şcoala profesională mi­ m¦ gă ) au constru­ oamenilor muncii din patria valoare totală de 14,000.000 lei.
it. un dispozitiv noastră, pentru întărirea lor ti-
nieră din Ghelar s-a încheiat pentru confec­ zică se investesc importante su­ La 3! mai a.c.., va avea loc prima tragere la sorţi în condi­
faza l-a a concursului anual. ţionat tije de me îri bazele sportive şi mate­ ţiile noului plan de cîştiguri sporite la depunerile pe obliga­
Pentru faza următoare s-au ca­ carbonizare, ca­ rialul sportiv. Asemenea condi­ ţiuni C.E.C.
lificat ucenicii Ioan Danciu din re aplicat, a dus ţii au fost create şi elevilor de
anul III şi Petru Melinceanu la o creştere a la Şcoala profesională din Ghe­ In primele 10 zile ale fiecărei luni, oblgaţiunile C.E.C. se
din anul II mineri, iar de la lar. Aici există o sală de tenis pot procura ia valoarea lor nominală — fără diferenţă de preţ.
meseria de mecanici de mină productivităţii
Nicolae Malea din anul III şi muncii de 300 de masă, cu masa respectivă, \ A V ••J'-'W*'
Ioan Nicoară din- anul II. la sută. mingi etc. Rău esle că elevii nu
pot să practice acest sport pen­
Pe lîngă ucenicii calificaţi IN CLIŞEU: tru că în fiecare zi masa este
pentru faza a Il-a pe ţară, au ( sus) dispoziti­
mai fost premiaţi încă 16 uce­ vul gata de lu­ ocupată de persoane ce nu au
nici, care au obţinut frumoase cru ; (jos) ino­ nmiic comun cu şcoala noastră.
rezultate la concursul pe şcoală. vatorii in plin In această situaţie, elevii- stau
proces al mun­ deoparte şi fac pe... spectatorii.
Premierea s-a făcut la data cii. Cam la fel se întîmplă şi cu cele
de 2 mai în cadrul festivităţii cîteva şahuri de la clubul mun­
organizate cu ocazia sărbători­ §m citoresc. Responsabilul clubului
rii zilei şcolii. Au participat, pe muncitoresc din Ghelar nu le
lingă ucenicii din Ghelar, ele­ mai pune la dispoziţia noastră,
vii şcolii elementare din aceeaşi pe motivul că „se strică“.
localitate, precum şi organele
Este cazul ca organele com­
VIOREL ALIC petente să ia măsurile corespun­ I\/VwVVv/ 'PNA'V'‘'s/x.'Vx* NsT'.'V
director de stridii a! şcolii zătoare şi din moment ce există
condiţiuni materiale, ele să fie
profesionale din Ghelar date în folosinţa tuturor acelora
pentru care au fost create.

D. JALBĂ

corespondent