Page 28 - 1959-05
P. 28
p<*9. 4 DRUMUL SOC! ALI $ MULUI Nr. 1362
ulXÂm&le slira. • a x l t l n x e l e ş/ELni. • juilimele şJtu-i. • juiiimele ştiri Depuneri de coroane
la Monumental Eroilor Patriei
şi la Monumentul Eroilor Sovietici
Eşecul conferinţei S o s i r e a d e le g a ţ ie i s o v ie t ic e Conferiri de grade La 9 mai, cu prilejul Zilei stat ale R. P. Romîne şi U.R.S.S.
Victoriei, la monumentul Eroi La Monumentul Eroilor Pa
„Comitetul celor 21 de ţâri la C o n fe rin ţa d e la G e n e v a unor generali lor Patriei şi la AAonumentul
1atino-americane şi S.U.A. Eroilor Sovietici au fost depuse triei şi la Monumentul Eroilor
MOSCOVA 9 (Agerpres). — de problemele încheierii Trata şi mareşali sovietici coroane de Hori. Sovietici au fost depuse coroa
BUENOŞ AIRES 9 (Ager- In urma refuzului unor dele TASS an u n ţă : La 9 mai, ora tului de pace cu Germania şi li ne de flori din partea C.C. al
pres). — Agenţiile de presă a- gaţii de a semna declaraţia co 13,45 a sosit la Geneva cu un chidarea regimului de ocupaţie MOSCOVA 9 (Agerpres). — La solemnităţi au luat parte P.M.R. şi Consiliului de Miniş
nunţă că ceremonia semnării de mună s-a convocat o sesiune se avion „IL '18“ delegaţia Uniunii în Berlinul occidental. A. A. TASS anunţă: Prezidiul Sovie tovarăşii : general de armată tri, Prezidiului Marii Adunări
claraţiei comune a conferinţei. cretă la care s-a stabilit că se Sovietice condusă de A. A. Gro- Gromîko a arătat că adoptarea tului Suprem al U.R.S.S. a con Emil Bodnăraş şi Petre Borilă, Naţionale, corpului diplomatic,
„Comitetul celor 21 de ţări“, la- mîko, ministrul Afacerilor Exter de comun acord a unor hotă- ferit generalului de armată Mat- vicepreşedinţi ai Consiliului de AAinisterului Forţelor Armate,
tino-americane şi S.U.A. a fost va da numai un comunicat pen ne al U.R.S.S. pentru a partici rîri în aceste două probleme ar vei Zaharov, comandantul gru Miniştri, general colonel Leontin Consiliului Central al Sindicate
întreruptă întrucit delegaţiile contribui în mare măsură la des pului de trupe sovietice staţio Sălăjan, ministrul Forţelor Ar lor, C.C. al U.T.M., Comitetului
unora din statele participante, tru presă, renunţîndu-se la de pa la conferinţa miniştrilor Afa tinderea încordării internaţionale nate în Germania, gradul de mate, Gheorghe Stoica, secreta orăşenesc Bucureşti al P.M.R.
printre care Chile, Mexic, Cuba şi ar constitui o contribuţie im mareşal al Uniunii Sovietice, rul Prezidiului Marii Adunări şi Sfatului popular al Capitalei,
şi Uruguay au refuzat să sem claraţie. cerilor Externe. portantă la întărirea păcii în mareşalului de aviaţie Constan Naţionale, Avram Bunaciu, mi Consiliului Naţional al Femei
Eşecul conferinţei „Comitetul Europa. tin Verşinin, locţiitor al minis nistrul Afacerilor Externe, mem lor, Academiei R. P. Romîne,
Luînd cuvîntul la aeroport, trului Apărării al U.R.S.S., i s-a bri ai C.C. al P.M.R., membri Consiliului General A.R.L.U.S.,
celor 21 de ţări“ dovedeşte că /Ministrul sovietic al Afaceri conferit gradul de mareşal prin ai guvernului şi ai Prezidiului
A. A. Gromîko a declarat că Comitetului naţional pentru a-
Marii Adunări Naţionale, gene
conferinţa miniştrilor Afacerilor părarea păcii, delegaţiilor sindi
rali foşti comandanţi de mari
neze această declaraţie. încercările S.U.A. de a intensi ! Externe este chemată să se ocu lor Externe şi-a exprimat spe cipal al aviaţiei, mareşalului de cale de peste hotare care au par
unităţi pe frontul antihitlerist,
După cum arată agenţia Reu- fica exploatarea economică a ţâ pe de cele mai importante şi ranţa că conferinţa miniştrilor artilerie Mitrofan Nedelin i s-a ticipat Ia sărbătorirea zilei de
ter, „ei au afirmat că această rilor Americii Latine se loveşte urgente probleme ale relaţiilor de la Geneva va pregăti convo conferit gradul de mareşal prin conducători ai unor instituţii
conferinţă nu a reuşit să rea de o împotrivire tot mai dîrză. internaţionale contemporane — 1 Mai, uzinelor „23 August“*
lizeze ceea ce se pretinde în carea într-un viitor apropiat a cipal al artileriei, iar generalului centrale, departamente şi orga
proiectul de declaraţie comună, Declaraţiile secretarului general conferinţei şefilor de guverne. colonel de aviaţie Stepan Kra- „Mao Tze-dun“, „T. Vladimîres-
obiectînd împotriva declaraţiei, al Partidului socialist revoluţionar Această conferinţă va putea a- sovski — gradul de mareşal al nizaţii obşteşti, delegaţi ai oa
care pretinde că în cursul con dopta hotărîri care să asigure o aviaţiei. cu", „Semănătoarea", Complexu
vorbirilor problemele economice (comunist) din Cuba cotitură decisivă în evoluţia si menilor muncii din marile în
ar fi fost situate pe acelaşi plan tuaţiei internaţionale, în lichi Printr-o hotărîre a Consiliului lui C.F.R. „Griviţa Roşie“, la -
cu cele politice, sau cele referi HAVANA 9 (Agerpres). — „Partidul nostru, a spus Blas de Miniştri al U.R.S.S., generalii treprinderi din Bucureşti, oa
Filip Golikov, Pavel Kurocikin şi bricii de confecţii „Gh. Gheor-
meni de artă şi cultură.
darea pericolului unui nou răz Dimitri Leliusenko au primit ghiu-Dej“ şi a altor întreprin
Au asistat membri ai corpu
boi. } gradul de general de armată. deri din Capitală.
lui diplomatic.
Elevii şi pionierii au depus
La monumente au făcut de
jerbe de flori.
gardă ofiţeri ai forţelor armate
Participanţii la solemnitate
şi pionieri.
au primit apoi defilările compa
Au fost intonate imnurile de niilor de onoare.
toare la securitate“. Intr-o cuvîntare transmisă de Roca, se află acolo unde trebuie
Potrivit agenţiei „United postul de televiziune din capi să fie şi unde este nevoie de el Comentarii ale presei britanice :m !-
Press“, delegaţia Cubei a ară tala Cubei, Blas Roca, secreta pentru a contribui la dezvolta \in legătură cu vizita şahului iranului
tat că proiectul de declaraţie rul general al Partidului socia- rea revoluţiei. „Infiltraţia“ este Í! fe! trc . in». w n M \ M^
exprimă uri „optimism excesiv“ lis! revoluţionar (comunist) din un cuvînt inventat de imperia în Anglia
Cuba, a declarat că „guvernul lişti cu scopul de a dezbina pe S ă p tă m în a p rieten iei
şi inoportun deoarece popoarele Fidel Castro se bucură de spri cei care luptă pentru indepen LONDRA 3 (Agerpres). -— die ca la înapoierea sa în g erm a n o -so v ietice
nu trăiesc' cu optimism, ci cu jinul deplin şi de toată simpa denţa naţională. Partidul socia De citeva zile, şahul Iranu ţară şahul să aibă soarta
pîine şi libertate“. tia partidului socialist revoluţio list revoluţionar, a continuat lui se află în vizită oficială fostului rege Feisal al Iraku
nar“. „Avem doar un ţel comun, vorbitorul, este din toată inima
BERLIN 9 (Agerpres). — La
-0 - a subliniat Roca : a apăra şi alături de toţi revoluţionarii cin în Anglia. FA a avut întreve lui, deoarece Iranul, cu vas 8 mai, în R.D. Germană a în generalul de armată M. V. Za
promova revoluţia“. stiţi, indiferent de convingerile deri cu conducători politici tele sale bogăţii şi marea sa ceput Săptămîna prieteniei ger harov, comandantul grupului de
Conîennţa sindicatelor lor politice“. Roca a avertizat englezi şi a fost primit de mizerie, se aseamănă cu Ira mano-sovietice, care va dura pî- trupe sovietice din Germania şi
Adresîndu-se comuniştilor, poporul cuban că imperialiştii şi regina Elisabeta. Comentato kul dinainte de revoluţie' . nă la 15 mai. In oraşele şi sa V. I. Kocemasov, însărcinat cu
şi a oamenilor muncii membrilor sindicatelor, tuturor contrarevoluţionarii complotează tele din republică au avut loc afaceri ad-interim al U.R.S.S,
partizanilor revoluţiei diri Cuba pentru a zdrobi revoluţia- sau a rii agenţiilor de presă occi Vizita şahului a prilejuit adunări, spectacole şi reuniuni în R. D. Germană.
din ţările Europei cu chemarea de a lupta uniţi, frîna progresul ei şi a citat nu dentale au subliniat că pre revistei „New Statesman“ să consacrate acestui eveniment
fruntaşul comunist a arătat că meroase exemple de încercări de zenţa şahului în Anglia este prezinte situaţia din Iran tradiţional. O delegaţie a Uniu In seara zilei de 8 mal lă Ber
GORLITZ-ZGORZELEC (A- unitatea este cea mai bună che sabotaj şi atacuri organizate de legată de încercarea diploma nii asociaţiilor sovietice de prie lin a avut loc o şedinţă festivă
gerpres). — La 8 mai şi-a în zăşie a succesului şi dezvoltării agenţi trimişi din străinătate. ţiei engleze de a-şi reface i}Revista scrie: „In prezent tenie şi relaţii culturale cu ţările consacrată deschiderii Săptămâ
ceput lucrările Conferinţa sin revoluţiei. Secretarul general al Partidului poziţiile în Orientul mijlociu, străine, condusă de V. V. Gri- nii prieteniei germano-sovietice,
dicatelor şi a oamenilor muncii socialist revoluţionar a declarat poziţii şubrezite în urma creş şahul domneşte asupra unui şin, preşedintele Consiliului
din ţările Europei pentru tra Secretarul general al Parti că la baza politicii partidului se terii luptei de eliberare naţio popor de aproape 20 milioane Central al Sindicatelor sovietice, In sala „Friedrichstadt Palast“,
tatul de pace cu Germania, de dului socialist revoluţionar a de află lupta pentru independenţa nală in această regiune şi a datorită unei importante ar nawsoousitiuîn iR\.. Di~y.•uGueirimiaaunaă pjejcni-j- pavoazată de sărbătoare, s-au
zarmare şi interzicerea armei a- mascat afirmaţiile provocatoare Cubei şi pentru apărarea păcii, penetraţiei tot mai intense a mate, celei mai capabile poli trua lua parte lafestivităţile adunat muncitori şi funcţionari
tomice, la care participă sute ale propagandei desfăşurate în pentru stabilirea de relaţii cu capitalului american. ţii secrete din Orientul mij din cadrul Săptămînii prieteniei dtin t înitr*eprinderile .şi. ins.tit.uţ.ii-
de delegaţi şi oaspeţi din peste U.R.S.S., cu toate ţările de de germano-sovietice.
20 de ţări. La conferinţă parti deosebi de presa americană des mocraţie populară. Presa engleză a publicai lociu şi unei echipe de consi e etlineze, oameni de ştiinţă şi
cipă şi conducătorii Federaţiei numeroase comentarii in le lieri ai biroului federal de In ajunul deschiderii săptă ar a’ rePrezentanli ai partidelor
Sindicale Mondiale. pre aşa-raumita „infiltrare co gătură cu vizita şahului. ¦Da investigaţii al S.U.A. In ciu mînii, conducerea centrală a A- democrate şi ai organizaţiilor
că presa conservatoare a a- da importantelor redevenţe sociaţiei pentru prietenia germa- de masă, precum şi membrii cor
Participanţii la conferinţă au munistă în guvernul cuban“ doptat un ton de îngrijorare petrolifere, Iranul are — du no-sovietică a decorat cu insig pului diplomatic. La şedinţa fes
fost salutaţi de A. Novella, pre pentru situaţia din Iran, unde pă cum se recunoaşte oficial na de onoare a asociaţiei o se tivă au luat parte A. Back, pre
şedintele F.S.M. m acţiunea maselor populare — un număr de analfabeţi re- rie de activişti germani şi so şedinte ad-interim al Camerei
împotriva politicii de partici prezentînd 60 la sută din Populare a R. D. Germane, con
In numele guvernului R.D.G., Demonsfrafia învăţătorilor din Porto Rico pare la blocuri agresive se populaţia sa. Ţara cunoaşte vietici. Printre cei decoraţi se ducători ai P.S.U.G., membri ai
H. Rau, vicepreşedinte al Con intensifică, presa laburistă a mizeria şi are minorităţi asu guvernului.
siliului de Miniştri, a rostit o SAN JUAN 9 (Agerpres). — miţi în audienţă. • La început, vorbit deschis despre posibi prite. Presa este constrînsă află F. Ebert, primarul general
cuvîntare de salut. Apoi Louis Ziarul „El Imparcial“ relatează liderii majorităţii din senat au litatea unor schimbări. In la tăcere. Singurul partid po Şedinţa festivă a fost deschi
Saillant, secretarul general al că 6.000 de învăţători din Por refuzat să discute cererea de ma tr-un articol publicat in zia litic de mase, partidul Tudeh, al Marelui Berlin, J. Dieckmann, să de H. Handke, preşedintele
F.S.M., a prezentat raportul to Rico au organizat o demon jorare a salariilor învăţătorilor. rul „Daily Mirror“, deputatul Asociaţiei pentru prietenia ger-
„Lupta unită a oamenilor mun straţie în capitala ţării, San laburist Richard Crossman este interzis şi o mare parte preşedintele Camerei Populare,
cii pentru Tratatul de pace cu Juan, pentru a solicita guvernu In urma protestelor învăţăto scria : „Există o mare primej- mano-sovietică. El a subliniat
Germania, dezarmare şi interzi lui mărirea salariilor. Ei s-au rilor, sprijiniţi de unii deputaţi, din conducătorii săi au fost profesorul E. Korrens, precum
adunat în faţa clădirii Adunării membrii senatului au acceptat marea însemnătate a Săptămînii
legislative unde au cerut depu să se întîlnească cu reprezentan ucişi sau se află ia închi şi M. G. Pervuhin, ambasado
ţii Asociaţiei învăţătorilor, pen prieteniei germano-sovietice, pen
soare". rul U.R.S.S. în R. D. Germană,
tru întărirea continuă a relaţiilor
cerea armei atomice“. taţilor şi senatorilor să fie pri tru a discuta această problemă.
OtXXXXSCXÂKXXXXXXXXKXXîOOOOCXXXXXXXXXJSOOOCKXXXXXXXXXÎC'. OOOOTOOOOOOCCOCXXXXXXXXX AÄAXÄAXXXXXÄAXÄÄXXJOiXXXXXX^XXXXXXXXXXXXXXXXXXSOOCX» frăţeşti dintre popoarele german
Pretinsa şi reala libertate Dar iată că vine milionarul .lohn preseî pentru că ei nu dispun cînd ei fac din venalitate un şi sovietic.
A PRESEI Weetney, pune pe masă cîteva de capitalurile necesare pentru stindard al lor, cînd ei mint
zeci de milioane de dolari şi, în editarea ziarelor, nu posedă ti dînd drept libertate lipsa lor de In faţa participanţilor la şe
In arsenalul adepţilor „războ de K. DEAtlDOV burghezi sînt în fond pentru adevăratul sens al acestui cu pografii, fabrici de hîrtii, arma principialitate. dinţă au luat cuvîntul M. Ze-
iului rece“ presa desigur nu pace; ei sînt nemulţumiţi de vînt, cumpără unul din marile te de lucrători plătiţi. Un ziarist frin, vicepreşedinte al Consiliu
este nici pe departe singurul Nimeni nu intenţionează să a- „războiul rece“ şi vor ca ome ziare americane — „New York american de rînd se deosebeşte Sîntem sinceri convinşi de lui de Miniştri al R. D. Germa
mijloc de otrăvire a atmosferei tace aşa-numita „lume liberă“. nirea să scape pentru totdeauna Herald Tribune". Acest eveni de un proletar obişnuit prin a- faptul că „războiul rece“ poate ne şi V. V. Grîşin, şeful delega
internaţionale. Ar însemna însă Nimeni nu intenţionează să se de pericolul războiului şi catas ment s-a întîmplat anul trecut. ceea că el îşi vinde nu numai fi atenuat considerabil şi în con ţiei Uniunii asociaţiilor sovieti
să dăm dovadă de o uşurinţă amestece în treburile sale inter trofei. Şi acesta nu este un fapt izo forţa de muncă, ci şi conştiinţa, diţiile actualelor rînduiefi din ce de prietenie şi relaţii culturale
condamnabilă dacă nu am ţine ne. Ţările socialiste au dovedii convingerile şi concepţiile sale. ţările capitalismului. Atît cit ne cu ţările străine.
seama de influenţa legiunii de nu odată în practică că doresc AAuiţi dintre ei ar prefera să lat. încă în 1900 în S.U.A. 40% Iată de ce în S.U.A. şi în cele stă în putere şi este în măsura
vraci ai „celei de a doua pro sincer să reglementeze pe cale scrie adevărul, să servească a- din oraşe nu aveau decît un sin lalte ţări capitaliste ziaristica posibilităţilor noastre ne stră -o -
fesiuni străvechi“ care sînt paşnică toate problemele arză devărul. Ziarul nu le aparţine în gur ziar. De atunci, datorită ac este o profesie puţin onorabilă. duim să demascam uneltirile
preocupaţi de propaganda „răz toare. Cu toate acestea regii im să: ei nu sînt decît nişte lucră tivităţii unui număr mare de oa O dezminţire
boiului rece“ american. Numai perialişti, care realizează profi tori angajaţi, lipsiţi de orice meni ca Weetney, care au cum In ţările socialiste poporul dis duşmanilor păcii şi să arătăm
tirajul global al cotidianelor a- turi fabuloase propagînd ura drepturi. Ziaristul burghez poate părat şi comasat ziarele, numă pune de deplina libertate a pre adevărata faţă a aţîţătorilor la a agenţiei TASS
mericane este aproape de 56 mi faţă de ţările socialiste, nici nu să-şi exprime în mod liber pă rul acestor oraşe a crescut pînă sei, pentru că întreaga presă îi război. Noi am făcut aceasta în
lioane exemplare. Puternicele vor să audă de slăbirea încor rerile şi concepţiile acasă, el îşi la 82%; de fapt acest număr este aparţine lui, şi numai Iui. In trecut şi vom face aceasta neo MOSCOVA (Agerpres). — In
concerne de presă sînt nu numai dării internaţionale. Din acest poate împărtăşi vederile soţiei, Uniunea Sovietică presa expri bosit în viitor. Noi ştim că lu ultimele luni ziarele din Repu
o sursă de profituri colosale pen punct de vedere, aceşti regi sînt venind însă fa lucru în redac şi mai mare deoarece în 11% mă concepţiile poporului, de a- mina adevărului nostru, în ciu blica Arabă Unită publică năs
tru oligarhia financiară. Ele sînt tot atît de goi ca şi regele lui ţie, el lasă la garderobă nu nu din oraşele care în mod formal ceea ea este liberă. Noi slujim cociri despre politica externă a
un' aparat puternic de influen Andersen, dar spre deosebire de au cîte două ziare, întreaga pre poporul şi avem deplină posibi da oricăror obstacole şi piedici, guvernului sovietic. Printre alte
ţare ideologică a maselor. acesta, ei îşi dau perfect de bine mai paltonul său, ci şi opiniile să este condusă de cîte un sin ajunge pînă la conştiinţa milioa le, în zilele de 3 şi 4 mai zia
seama de goliciunea lor. sale. La ziar, liber este numai gur patron. Procese analoage îşi litate de a exprima ceea ce gîn- nelor de oameni din diferite col rul „Al-Gumhuria“ a publicat
întreaga, sau aproape întrea patronul. E. Scripps, proprietarul croiesc în mod implacabil drum dim şi simţim. Poporul doreşte ţişoare ale globului. ştirea că la Moscova ar fi avut
ga această presă, aparţine unor Evident că ei nu pot să apară unuia din cele mai mari trusturi şi în celelalte ţări capitaliste. pace, şi noi, ziariştii sovietici lcc tratative secrete între An
mari monopolişti. Rockefellerii, astfel în faţa opiniei publice de presă din S.U.A., a dat ur dorim pace. Aceasta este adevă Desigur, în lumea capitalistă glia şi U.R.S.S. şi că în urma
morganii, duponii, melloniî sau mondiale. Şi iată că apar pe mătoarea formulare principalei — Libertatea presei se află rata libertate şi noi ne mîndrim presa nu aparţine poporului, acestor tratative s-ar fi realizat
rotshildzii controlează nu numai scenă croitorii dibaci. Sarcina într-un grav pericol!— Ia acea de faptul că sîntem ziariştii cei însă poporul are posibilitatea de un acord referitor la petrolul
marile trusturi petrolifere, de lor este de a întuneca minţile precepte a „libertăţii presei“ ca stă concluzie ajunge Institutul a face presiuni asupra cercurilor din Irak.
arrpament şi oţel; ei nu numai oamenilor, de a-i înveşmînta pe pitaliste : „proprietarul ziarului internaţional al presei pe deplin mai liberi din lume. Noi sîntem guvernante şi asupra presei lor.
că supun voinţei lor guvernele regii imperialişti în toga păcii, — care angajează, cere ca func loial punctului de vedere capi participanţii măreţei construcţii In legătură cu aceasta agen
ţărilor respective; ei conduc în încep să fie fabricate din aer şi ţionarii săi să scrie despre ce talist, care a anchetat această comuniste. Ea este imposibilă Aceste cercuri sînt nevoite în a- ţia TASS este împuternicită să
acelaşi timp marile concerne din oase de muscă frunzele de crede el însuşi, sau despre ce chestiune delicată în 36 de ţări fără publicitate, fără critică re numite condiţii să ţină seama de declare că afirmaţiile ziarului
pentru prelucrarea opiniei pu viţă ale „pericolului comunist“. trebuie să creadă, după părerea capitaliste din lume. Desigur, ciprocă. Noi slujim poporul, şi popor. Au devenit pentru tot „Al Gumhuria“ sînt născocite de
blice. „ agresivităţii comunismului “, sa, cititorii ziarului său“. venerabilii conducători ai insti poporul nostru are o adîncă sti deauna de domeniul trecutului la început şi pînă la sfîrşit. Ele
menite să camufleze pe adevăra tutului, înfiinţat de marile ziare mă faţă de noi cînd ne achităm acele timpuri cînd problemele nu dovedesc decît lipsa de pro
Este bine cunoscut basmul în ţii agresori imperialişti. Se năs „Libertatea presei din lumea cinstit de îndatoririle noastre. războiului şi păcii se hotărau bitate politică a editorilor aces
ţelept al lui Andersen despre cei cocesc tot felul de basme, aido întreagă, unde există capitalişti, burgheze, nu s-au încumetat să Ziaristica este o profesie stinia- tui ziar.
doi croitori dibaci şi regele gol. ma gogoriţei prosteşti a maioru scria V. I. Lenin, este liberta spună întregul adevăr şi anume, i;i, onorabilă în ţara noastră. îndărătul uşilor ferecate ale unor
Dacă analogiile literare pot ti lui suedez Lindgren, ironizate tea de a cumpăra ziare, a cum că libertatea presei nu prosperă vile somptuoase. Vîntul puternic Timpul probabil în
aplicate la domeniul politicii, a- zilele trecute în „Pravda". păra scriitorii, a mitui, a cum in general pe teren capitalist Nu putem privi fără regret la al timpurilor noastre pătrunde
cest basm dezvăluie cel mai bine păra şi fabrica „opinia publică" Totuşi, este semnificativ chiar colegii noştri de profesie din ţă prin ferestrele închise cu grijă regiunea noastră
rolul presei contemporane în Armata presei burgheze este in favoarea burgheziei, Aceste şi acest adevăr spus pe !urnă rile capitaliste. Noi ne expri
„camuflarea“ goliciunii imperia foarte numeroasă. Putem spune cuvinte îşi păstrează întreaga măm compasiunea faţă de ei. ale cabinetelor ministeriale şi Astăzi 10 mai, vremea rămîne căl
lismului contemporan şi îndeo cu certitudine că mulţi ziarişti lor actualitate şi astăzi. tate. Una din principalele cauze aşa cum ne exprimăm compasiu redacţionale din occident. EI duroasă, cu cerul mai mult noros. Ploi
sebi a politicii sale externe a- ale acestei situaţii, se rnenţio nea faţă de cei exploataţi, de încurcă socotelile adepţilor „răz locale în cursul zilei. Temperatura sta
gresive. „O presă liberă şi care nu nează în anchetă, este isterie, toţi oamenii care trudesc din boiului rece“. ţionară, ziua între 22 la 35 grade, iar
poate fi mituită ! — se laudă fricii provocată de „războiul noaptea între 5 la 10 grade. Vînt po
ziarele şi revistele capitaliste. rece“. greu ca robii. Noi nu putem să Oamenii simpli din întreaga trivit cu intensificări din sectorul su
nu-i stimăm cînd vedem că ei lume cer cu hotărîre stabilirea dic.
Libcrlatea presei o are numai îşi dau seama de situaţia lor unei păci trainice. Şi noi, zia
acel popor care dispune de pre înrobitoare, cînd ei înşişi sînt riştii sovietici, nu cunoaştem o Pentru următoarele 3 zile vremea
să. Este absolut clar că în ţă revoltaţi de situaţia lor de robi. altă datorie decît datoria slujirii schimbătoare, favorabilă ploilor locale.
rile capitaliste milioane de oa Noi îi dispreţuim doar în cazul
meni ai muncii nu au libertatea poporului care construieşte co
munismul, decît datoria întăririi
cauzei măreţe a păcii.
Redacţia $1 administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 1881 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.TR. nr 238.320 din fi noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „IM al“ — Deva
