Page 29 - 1959-05
P. 29
PROLETARI DÍN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA!
Anul XI Nr. 136i Marţi 12 mai 1959 4 pagini 20 bani Im fumatul nr. 2
al uzinei „Vie-
Şi-au depăşii DUPA ZECE ZILE Consfătuire toria“-Călan, echipa
angajamentele maistrului Ionaşcu
ROADELE ÎNTRECERII cu propagandiştii Munteanu şi-a de
păşii sarcinile de
Salariaţii cooperativei „Muncitorul“ siderurgiştilor hunedoreni Zilele trecute, Comitetul raio plan pe luna apri
din Călan s-au angajat ca la sfirşi- wkuwxiinn m a'u'xisvzjuvtuuur h nal de partid Petroşani a orga lie c-u 11,40 pro
tul lunii aprilie să depăşească cu 5 nizat o consfătuire la care au cente.
la sută planul de desfacere al coope In prima decadă a lunii curente, siderurgişiii din Hunedoara au conti participat toţi propagandiştii din
rativei. Acest angajament a fost de nuat întrecerea cu reşiţenii cu un anini sporit, dorind să-şi consolideze pozi Valea Jiului. Scopul consfătui In foto: Maistrul
păşit cu 24,3 la sută. La baza realiză ţiile dştigate, să recupereze răminerile in urmă. Munca desfăşurată s-a con rii a fost de a analiza felul în furnalisl Ionaşcu
rilor obţinute de către cooperatorii din cretizat in mii de tone de cocs, fontă, oţel şi laminate peste plan, tone ca/ c care s-a desfăşurat pînă acum Munteanu (la mij
Călan au stat mai buna organizare adăugate la cele produse de la începu iul anului i-au apropiat pe hunedoreni invăţămîntu! de partid şi de a loc), prim-furnalis-
a muncii şi aprovizionarea ritmică cu cu încă un pas de ţinta finală: îndeplinirea angafamenlelor luate. găsi căile de lichidare a lipsu tul [oan Blaj şi
produse alimentare şi industriale a rilor ce se mai manifestă,, pen furnalisiul loa.ti
tuturor unităţilor. Tnsprijinul furnaliştilor tru a asigura încheierea cu suc Stăniloiu, In faţa
ces a anului şcolar. furnalului.
In această perioadă, planul de a- Muncitorii, tehnicienii şi ingfi- te prevederile planului,
provizionare a celor 21 de unităţi nerii Uzinei Cocsochimice, hotă- S-a evidenţiat întreg colectivul Cu acest prilej tovarăşut Mie Foto: I. TEREC
cooperatiste ce aparţin cooperativei rîţi să sprijine pe lurnalişti, au Moruş, directorul cabinetului
„Muncitorul" din Călan a fost de desfăşurat în această perioadă o cocseriei. Amintim că de la înce raional de partid, a prezentat
păşit cu 33,7 la sută. putul anului, harnicii cocsari au un referat privind felul cum se
activitate susţinută, în vederea produs peste plan aproape 2-1.500 desfăşoară învăţămîntu! de par
IOS1F CRAŞCA producerii a cît mai mult cocs. tone cocs metalurgic, ceea ce tid în anul şcolar 1958—1959.
corespondent Munca lor s-a concretizat în reprezintă îndeplinirea angaja Din referat a reieşit că în anul
2.119 tone cocs metalurgic pes- mentului anual în proporţie de acesta, în raionul Petroşani în-
0- - 81,6 la sută. văţămîntul de partid s-a ridicat î
la un nivel mai inalt. A crescut f
0 frumoasă Tot mai multă fontă
iniţiativă mult interesul membrilor şvi can- r{
In lunile ianuarie şi februa în primele 10 zile ale lunii íSbSü* i
Pentru ca membrii gospodăriei a- rie îurnaliştii secţiei a 11-a fur curente au lost elaborate peste didaţilor de partid pentru stu
gricole colective din Şoimuş să poată c- nale au rămas datori patriei cu plan încă 1.183 tone lontă. Tot dierea învăţăturii marxist-leni- CIAN SIMCli
fectua în mai bune-condiţiuni cît mai însemnate cantităţi de fontă. odată au lost obţinuţi indici spo niste.
multe zile-muncă, comitetul de femei Hotărîţi să recupereze rămîne- riţi de utilizare ai furnalelor. A-
din Şoimuş a luat iniţiativa de a în rea în urmă, începînd cu luna provizionarea tehnico-materială Ca urmare a instruirii temei
fiinţa o grădiniţă sezonieră pentru co martie, datorită unor măsuri nice a propagandiştilor, mulţi
piii colectiviştilor. Grădiniţa sezonie tehnico-organizatorice luate, fur- la timp, conducerea judicioasă a dintre aceştia, au reuşit să pre
ră a luat fiinţă pc tîngă grădiniţa de naliştii şi-au îndeplinit în per- procesului tehnologic de elabo dea lecţiile la un nivel cores
copii din Şoimuş. manenţă sarcinile de pian. rare a fontei, au lost principalii punzător, să organizeze convor
biri interesante, să antreneze în
Pentru o cît mai bună alimentaţie factori ai reuşitei. discuţii pe toţi cursanţii.
a celor 40 de copii ai colectiviştilor, Sporind indicii de utilizare In cadrul consfătuirii, nume
roşi propagandişti au luat parte
mai multe echipe de femei din Şoimuş Nici oţelarii n-au rămas în- perioada să producă tot mai Succesele obţinute
aîara avîntului general. Atît cei mult oţel, pentru a-şi spori şan la discuţii, criticînd lipsurile ce
au cdectat însemnate cantităţi de ali care deservesc cuptoarele oţelă- sele de cîştig în întrecerea cu TREBUIE CONSOLIDATE
riei Martin nr. 1, cît şi cei ce Reşiţa. mai există în desfăşurarea învă-
mente. lucrează la cea mai modernă o- In lupta pentru reducerea' exploziv. Cele peste 11.000 cap
ţelărie din ţară, oţelăria Martin Eforturile lor au fost încunu ţămîntului de partid. preţului de'cost s-a avîntat şi se economisite pot fi puse tot
M1HA1 GHEORGH1U nouă, s-au străduit în această nate c’e succese. Astfel, la oţelă colectivul de muncă de la ex în seama aplicării acestei me
corespondent ria Martin nouă s-au elaborat Peniru o mai temeinică cu ploatarea minieră Teliuc. Pen tode.
în această perioadă 778 tone o- tru atingerea ţelului propus, a- Motive sînt multe. Din acestea,
------------- ~ ~ ~ (el pesie plan. La acest succes noaştere a învăţăturii marxist- cest colectiv şi-a îndreptat efor sînt cîteva care puteau ti înlă
s-a ajuns datorită ridicării con turile atît în direcţia îmbună turate. Aşa, de exemplu, între
l tinue a indicilor de utilizare a leniniste, a politicii partidului tăţirii calităţii minereului livrat ţinerea reţelei de aer comprimat.
cuptoarelor. Aşa, bunăoară, nu furnalelor, cît şi înspre reduce
C mai în ziua de 10 mai a.c., a nostru, în cursul acestei luni rea continuă a consumurilor Lupta pentru economisirea ex Tronsoanele de reţea din apro
fost obţinut un indice mediu de specifice de materiale şi energie. plozivului nu se dă însă numai pierea abatajelor sînt prost în
t utilizare de 8,05 tone oţel pe vor fi organizate cu propagan în carieră. Printr-o puşca re ra treţinute. Fără îndoială că în
m.p. vatră cuptor şi zi calenda In special în această a doua ţională, prin gospodărirea cn primul rînd vina o poartă con
t Tinărul strungar ristică. diştii, la cele două centre din direcţie, minerii de la Teliuc au grijă a acestui material s-a ducerile sectoarelor (avînd în
t Amos Lupşan de la obţinut succese remarcabile. reuşit ca şi în subteran să vedere că le aparţine şt sarcina
L Uzina meialurgico- Lupeni şi Petroşani, consultaţii Astfel, în cursul primului tri se poală obţine economii. Fără de a întreţine aceasfă porţiune),
mestru a.c., cu excepţia aerului îndoială că o contribuţie însem dar nu-i absolvit nici serviciul
L chimică Zlalna, lu- pe mai multe teme. comprimat, toate celelalte con nată în reducerea consumului mecanic, care nu controlează în
sumuri specifice au îost reduse, de exploziv a avut-o măsura deajuns telul cum funcţionea
C crează cu multă R. BALŞAN obţinîndu-se importante econo luată de către conducerea ex ză întreg sistemul energetic al
^ dragoste şi con- corespondent mii. Pentru concretizare, vom ploatării privitoare la normarea minei.
folosi cîteva cifre: consumul de
[ ştiinciozitaie, depă- -o - exploziv a fost redus ţaţă de
planificat cu 29 la sută ; au îost
L şindu-şi Umăr nor- Toată atenţia lucrărilor economisite 11.400 capse; de a-
semenea, s-au economisit 278
L mu. în medie cu de întreţinere a culturilor m.c. de cherestea şi peste
100.000 lei la energie electrică.
t 5-10 la sută. consumurilor pînă la grupe. Pe O altă cauză pentru care con
Fără a avea pretenţia să e- baza acestei normări şi a fişei sumul de aer comprimat a fost
L In fo to : Tinărul puizăm- metodele şi mijloacele limită se pot urmări mult mai depăşit în primul trimestru al
operativ consumurile specifice anului în curs, este că reţeaua
t Lupşan lucrind ta Prima praşilă (a cu ltu rile de gradină prin care harnicul colectiv a reu şi deci pot fi luate şi măsuri de aer comprimat nu satisface
^ strung. atunci cînd la unele locuri de cerinţele pe anumite porţiuni.
După terminarea însămînjării porum gulioare. Este.demn de remarcat Faptul şit să obţină aceste succese, vom muncă se observă anomalii. Faptul că într-o serie de tron
ur bului, colectiviştii din Valea Streiu- că primele cantităţi de ceapă verde au
«/Uu/taJV lui au trecut la lucrările de întreţi şi fost livrate pe piaţa Călanului acum prezenta cîteva dintre ele, care însemnate economii s-au ob soane se întîlnesc treceri de la
nere a culturilor. La grădina de legu cîteva zile. ţinut şi la cherestea. Acest ma o secţiune mai mică la una mai
=m= me şi zarzavaturi, şefii de brigăzi au sînt mai importante, şi care au terial, destul de scump şi defi mare (deşi reţeaua se apropie
acordat o deosebită atenţie acestei lu Brigăzile conduse de Cornel Marcu, citar, poate influenţa foarte mult de consumator), nu poate să
Staţiunile de odihnă crări. Repartizîndu-se întreaga suprafa iancu Barbu, precum şi grădinarul caracter de generalizare. preţul de cost al tonei de mi ducă decît la deficienţe. Tot pri
9 ţă de grădină pe brigăzi şi echipe, Marcu Jiga, au contribuit ce! mai nereu. Tocmai din această cau vitor la reţea se mai poale a-
s-a reuşit ca numai în cîteva zile să mult la întreţinerea culturilor dc gră Aminteam mai sus că s-a ză, colectivul de conducere al minti şi lipsa oalelor de' con
din regiunea noastră să-şi primească se execute prima praşilă la 57.000 fire dină. exploatării miniere din Teliuc a dens, precum şi suflările care
pregătite oaspeţii! de varză de vară, şi Ia 7.000 fire de reuşit să se reducă mult con pornit încă de la începutul a- se mai întîlnesc nepermis de des.
G. BARBU nului în căutarea de soluţii ca
corespondent sumul de exploziv. Giira de 29 re să evite consumurile de seîn- In fine, deşi se ştie că ener
dură. In mare măsură se poate gia pneumatică este mult mai
Se apropie sezonul de deschi- dul şi aleile din parc sînt pline A în cep u f pravila ia cartofi la sută pare mare la prima ve spune că s-a reuşit. Dovadă stau scumpă decît energia electrică,
dere a băilor. Oamenii muncii de gunoaie. Rondurile de iiori cei aproape 280 m.c. cherestea la orizontul 180 s-au folosit ven
dere. Dacă ne gîndim însă că economisiţi numai în primul tri tilatoare pneumatice cînd toarte
din regiunea noastră se gîn- neamenajate, iar zonele verzi a- Colectiviştii din Pricaz au o bogată şiiă la cartofi pe o suprafaţă de a- mestru al acestui an. Economia bine puteau ti folosite cele elec
desc încă de pe acum cît de plă- coperitc şi acum de uscături, experienţă in obţinerea unor culturi proape 17 ha. Paralel cu aceasta au un colectiv de ingineri şi mi trice. Dacă tovarăşii de la Te
cute vor ii clipele ce le vor' pe- ' împiedicînd astfel dezvoltarea mari la hectar. Ca şi în anii trecuţi ei început lucrările de întreţinerea cultu
trece în mijlocul naturii la băile normală a ierbii. La club, de acordă o atenţie deosebită lucrărilor rilor în grădină. Intr-o singură zi au neri cu experienţă se ocupă de
Geoagiu, Vaţa, Miercurea sau asemenea nu s-a luat nici o mă- dc întreţinere a cult urilor, lucrări deo
Gălan. Desigur că pretenţiile lor sură pentru îmbogăţirea biblio- sebit de importante în ridicarea pro fost prăşite legumele şi zarzavaturile problema aceasta, de mai bine
sînt acum mult mai mari iată tecii cu cărţi, iar la cantină pe- ducţiei la ha. De exemplu, pînă acum pe o suprafaţă de două ha.
de 3 ani, ne vom da seama că
de anii trecuţi. Ei vor să gă- reţii au rămas tot nezugrăviţi, colectiviştii au plivit griul pe întrea I. NISTOR s-a realizat parte la lucrările de liuc n-au avut' ventilatoare e-
sească în aceste staţiuni totul Unul din pavilioanele pentru băi ga suprafaţă şi au executat prima pra- corespondent e ceva normal. De prin 1956
pus la punct: vane şi ştranduri calde are pereţii deterioraţi, cu organizare, executate din zidă lectrice, cine-i vinovat? Au tă
s-a hotărît la Teliuc să se intro
bine utilate, cluburi cu biblioteci, igrasie. început bun dar.., ducă puşcarea în masă — o me rie, în loc de seîndură., De ase cut totul pentru a le avea ? La
jocuri distractive, dormitoare Trebuie spus că aproape cu o todă avansată, aplicabilă la ex menea s-au realizat economii fel se petrec lucrurile şi cu. tro-
igienice şi confortabile, ronduri lună şi jumătate în urmă, co
şi alei cu flori etc. Găsind toate mitetul raional de partid a atras La gospodăria agricolă colectivă Cauza, consiliul de conducere al gos ploatările miniere în carieră. Cu prin amplasarea judicioasă a a- liile (se folosesc cele pneuma
acestea oamenii vor fi recunos- atenţia celor ce răspund de „1 Mai" din Baliz s-au obţinut pînă podăriei nu este ajutat în suficientă
cători celor ce s-au îngrijit să buna funcţionare a băilor ăsu- acum unele rezultate frumoase. Colec măsură de comitetul comunal de partid toate greutăţile inerente începu numitor lucrări de organizare, tice in locul celor electrice).
le creeze condiţii optime de pra pregătirilor ce trebuie să le tiviştii de aici au plivit griul pe o su şi sfătui popular al comunei Călan în
odihnă. facă, fixîndu-le chiar termene prafaţă de 150 ha. şi au livrat deja organizarea muncii, în mobilizarea tu tului, s-a reuşit ca în cursul pentru a nu ti nevoie ca lucră Oare nu există nici o soluţie
pentru fiecare lucrare. în parte, cooperativei „ Muncitorul“ din Călan turor forjelor gospodăriei la muncă.
Dar. (din nou nelipsitul dar) dar nu au făcut încă nimic în 2.500 kg. spanac şi 1.000 kg. salală. Preşedintele sfatului popular, loan Tuza, acestui an să se obţină prin a- rile să fie mutate în altă parte, pentru înlocuirea acestor con
deocamdată însă se vede treaba această direcţie. Aceste succese obţinute se datoresc în dc exemplu, nu a mai fost pe la co
că tovarăşii din conducerea unor bună măsură hărniciei brigadierului lectiviştii din Batiz de multă vreme. plicarea acestei metode o produc ceea ce ar ii dus la sporirea sumatori importanţi de energie
staţiuni nu au înţeles pe de Timp pînă la deschiderea se- Traian Petroiesc şi colectivistelor Ghi- Situaţia existentă o cunoaşte însă prin
plin menirea ce o au. De pildă, zonului băilor a rămas pu- zela Pîrva, Eva Roman, Anica Beta, ... telefon, cu foaie că Batizul e la doi tivitate sporită şi odată cu a- (aproape dublarea) consumului pneumatică cu cei de energie e-
am vizitat zilele trecute băile ţin. De aceea se impune Maria Popa. paşi de Călan. Oare nu e necesară o
de la Vaţa, renumite în toată a se urgenta toate pregătirile, mai strinsă legătură cu terenul, mai ceasta, însemnate economii de de materiale. Economii de seîn lectrică ? Noi credem că da şi
tara prin calitatea lor antireu- pentru ca băile de la Vaţa să, Cu toate acestea colectiviştii de aici mult sprijin acordat colectiviştilor î
matică. De la bun început se poată primi în cele mai bune mai au multe de făcut. Sfecla de za dură au fost realizate şi la li bine ar fi dacă cei în drept ar
poate spune că aici nu s-a in- condiţiuni pe oamenii muncii ca- hăr a ajuns la dezvoltarea cînd e ne Sudorul loan
cesar să i se aplice prima praşilă, iar .Muşa de ia LC.S. nele lucrări miniere, cum ar fi, găsi această soluţie cît mai cu-
treprins nimic pentru deschide- re Vor veni aici la odihnă., în grădină trebuie plantate legumele Hunedoara, grupul
rea în bune condiţiuni a sezo- . MA!VFA şi zarzavaturile. Pină acum însă nu de exemplu, suitoarele. rînd.
nului. In frunte cu Iov. director s-a întreprins nimic in acest sens.
al staţiunii (dr. Traian Costina), Economii în valoare de peste In concluzie, în lupta pentru
100.000 lei s-au obţinut, în pri reducerea consumurilor specifi
nimeni din cei răspunzători, ca de şantiere montaj- mul trimestru, prin reducerea ce, colectivul de muncă de la
tov. losif Mogoşan, şeful sec inslalaţii nr. 2, lu- consumului specific de energie Teliuc a obţinut succese însem
electrică. Acest lucru a fost po nate. Cu toate acestea ele pu
sibil datorită unei folosiri la ca teau fi şi mai valoroase. Dacă se
pacitate normală a utilajelor e- va extinde şi mai mult puşcarea
leclrice. De fapt, însuşi faptul în masă, dacă se va începe puş
Se pregătesc pentru că la mina Teliuc curba de sar carea cu întîrzieri de milisecun
cină e bine aplatizată, că vîr- dă, care permite reducerea puş
ţiei sănătate a sfatului popular cel de al V-fea co n cu rs crînd la cuptoarele furile de sarcină au îost com cărilor secundare (şi bine ar fi
raional, tov. Aron Boloţ, admi cu propulsie, îşi
nistratorul băilor, şi alţii, nu Echipele artistice din Simeria se îm i mulle focuri specifice régittnii depăşeşte lunar plect evitate, demonstrează că să înceapă cît mai curîndl), şi
au luat încă nici o măsură pen pregătesc intens pentru cel ¦de-al noastre. norma în medie cu energia electrică a îost bine dacă deficienţele care au exis
tru remedierea atîtor neajunsuri V-lea concurs al formaţiilor artistice I5—20 la sulă.
care persistă la aceste băi. Ma de amatori ale sindicatelor. De pildă, Formaţia corală a ceferiştilor¦a tre gospodărită. tat pînă acum în folosirea ener
joritatea pavilioanelor sînt aşa in repertoriul fanfarei clubului C-F.R. cut cu succes' „examenul“ care a avui In foto: Sudorul
cum au rămas de anul trecut — au fosl introduse bucăţi clasice, popu loc in sala clubului C.F.R. din Sime loan Muşa gata Dacă la materiale şi energie giei pneumatice vor fi înlătura
nezugrăvite, instalaţia tuturor ria in seara zilei de 25 aprilie, cînd pentru începerea lu
vanelor este defectă, cu robinete lare, ciniece de masă şi sovietice. E- aceasta a prezentai întregul repertoriu crului. electrică s-au realizat importan te, succesele obţinute nu numai
lipsă, uşile fără clanţe, băncile chipa de iealru pregăteşte de aseme în faţa unui numeros public.
te economii, nu acelaşi lucru s-a că vor fi consolidate, dar vor fi
MARIA A1AREŞ
obţinut la energie pneumatică. întrecute. Există forţe suficien
din parc nereparate etc. Şfran- nea două piese, iar eclupa de dansuri, corespondentă Aici consumul specific a fost de te, dar ele trebuie mobilizate.
păşit cu aproximativ 5 procente. Ing. N. ANDRONACHE
