Page 32 - 1959-05
P. 32
Pa 2. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1363
Deschiderea Conferinţei linistrilor Xütlm&le ş lin i • .u ltim a te ş lir i ¦x t it lm e le şiA ri. »x tifo n e la ş tir i.
rV
Afacerilor Externe de la Geneva
GENEVA 11 (Agerpres). — La Conferinţă participă dele M. i irişcl®! a vizitat colHozal N um eroşi oam eni 40 de ani de la primul
La 11 mai, ora 18 (ora locală), gaţii ale R. D. Germane şi R, F.
în Palatul Naţiunilor clin Gene Germane. 19 Ceorvonîi Hleborod“ din regiunea Kiev ai m uncii din Italia subotnic comunist
va, s-a deschis Conferinţa mi
Prima şedinţă a fost prezida
niştrilor Afacerilor Externe. tă de Selwyn Lloyd, ministrul
Afacerilor Externe al Marii Bri
La masa Conferinţei au luat tanii. Dag Hammarskjoeld secre
tar general al Organizaţiei Na
loc miniştrii Afacerilor Externe ţiunilor Unite, a rostit o cuvîn-
tare.
şi membrii delegaţiilor U.R.S.S.,
S.U.A., Marii Britanii şi Franţei.
Convorbire KIEV 11 (Agerpres) — TASS o primire călduroasă lui N.S. p a r tic ip ă la m iş c ă ri MOSCOVA 11 (Agerpres).— şi de conducătorul lui — V. I
Gromîko —Hammarskjoeld
anunţă : La 10 mai N.S. Hruş- Hruşciov. g re v is te TASS anunţă: Presa din Mos Lenin. Ziarul subliniază că „V
ciov, care se află la Kiev pen In convorbirea pe care a a- cova relevă împlinirea a 40 de I. Lenin a văzut în această ma
GENEVA 11 ( Agerpres). TASS nistrul Afacerilor Externe al tru a înmîna R.S.S. Ucrainene vut-o cu membrii conducerii ar- ROMA 11 (Agerpres). — Au ani de la primul subotnic de la nifestare a înaltei conştiinţe ce
anunţă: In'* dimineaţa zilei de U.R.S.S., cu care a avut o con Ordinul Lenin cu care această telului şi cu colhoznicii, N.S. luat sfîrşit grevele generale de calea terată Moscova-Kazan. tăţeneşti a muncitorilor, în do
10 mai, Dag Hammarskjoeld, vorbire. La convorbire a parti republică a fost decorată pentru Hruşciov s-a interesat de econo 48 de ore declarate de 200.000 rinţa lor de a ridica de bună
secretarul general al Organiza cipat Valerian Zorin, locţiitor al succese obţinute în dezvoltarea mia gospodăriei, de reducerea de oameni ai muncii din indus Ziarul „Trud“ scrie că cei voie productivitatea muncii, de
ţiei Naţiunilor Unite, a făcut o Ministrului Afacerilor Externe al agriculturii, a vizitat colhozul preţului de cost al producţiei a- tria pentru prelucrarea lemnu 205 feroviari care au participat a trece la o disciplină liber con
vizită lui Andrei Gromîko, mi U.R.S.S. „Ceorvonîi Hleborod“ din regiu gricole, de problemele construc lui şi de 80.000 de funcţionari la acest subotnic, înfrîngînd o- simţită, la crearea unor condi
nea Kiev. Colhoznicii au tăcut ţiei colhoznice şi a dat nume bancari din Italia în sprijinul boseala şi foamea, au reparat ţii noi, socialiste şi comuniste
î n t r e v e d e r e A . A . Grs>mîk© — S. L lo y d roase staturi practice preţioase. revendicării cu privire la majo tară plată locomotive şi vagoa de muncă şi viaţă — o mare
ne, le-au încărcat cu muniţii şi iniţiativă, începutul comnismu-
:e medicamente etc., realizînd o
productivitate a muncii de două- lu i“.
GENEVA 11 (Agerpres). — Lloyd, ministrul Afacerilor Ex încheierea lucrărilor conferinţei rarea salariilor şi îmbunătăţi trei ori mai mare decît în mod Broşura lui V. I. Lenin „Ma
TASS anunţă : In după-amiaza terne al Marii Britanii, cu' care sindicalelor şi a oamenilor muncii rea condiţiilor de muncă. obişnuit. rea iniţiativă“, editată în iulie
zilei de 10 mai, A. A. Gromîko, a avut o discuţie în probleme 1919, a avut un rol excepţional
ministrul Afacerilor Externe al legate de conferinţa miniştrilor Ambele greve s-au desfăşu Această iniţiativă în dezvol în dezvoltarea continuă a acti
U.R.S.S., l-a primit pe Selwyn Afacerilor Externe. tarea productivităţii muncii şi
din tarile Europei rat în strînsă unitate. Partici trecerea la o nouă disciplină vităţii revoluţionare a clasei
a muncii, muncă în chip revo-
-JSSl GORLITZ-ZGORZELEC 11 parea la greve a tost de aproa ţioriar, a tos! apreciată în mod muncitoare, în extinderea subot-
nicelor comuniste în întreaga
Iii conferinţei de li ral al F.S.M., rostind cuvîntul
(Agerpres). — La 10 mai s-a de închidere a lucrărilor a subli pe 100 la sută.
deosebit de Partidul Comunist tară.
încheiat conferinţa sindicatelor şi niat că ţelul pe care l-a urmă
că tre ©ámeme m uncii şi sin d ic a te le a oamenilor muncii din ţările rit Federaţia Sindicală Mondia
Europei pentru tratatul de pace lă convocînd această conferinţă
din în trea g a l u m e
Cuvîntarea rostită de Fidel Castrocu Germania, dezarmare şi in a fost atins.
terzicerea armei atomice. Delegaţii au aprobat în unani
la reîntoarcerea sa Ia Havana
GORLITZ-ZGORZELEG 11 se tacă totul pentru ca această Delegaţii şi oaspeţii au ascul mitate apelul conferinţei adresat
(Agerpres). — Conferinţa sin apropiere a punctelor de vedere tat comunicarea cu privire la ac oamenilor muncii şi sindicatelor
dicatelor şi oamenilor muncii să se transforme într-o realita tivitatea comisiei pentru progra din întreaga lume. HAVANA 11 (Agerpres). — scopul călătoriei sale. „Vizita ban“. Referindu-se la problema
din Europa a adoptat un apel te vie prin acţiuni comune ale mul comun de acţiune şi pro A fost de asemenea aprobat După o vizită de aproape o lu mea, a spus el, a avut ca ţel alegerilor, Gastro a arătat că
pagandă. Ei au ales în unanimi în unanimitate memorandumul nă de zile tăcută în S.U.A., Ca expunerea şi lămurirea idealuri întrucît „dictatura lui Batista
către oamenii muncii şi sindi tuturor oamenilor muncii. tate o delegaţie a conferinţei ca conferinţei adresat Conferinţei nada şi cîteva ţări ale Americii lor revoluţiei cubane care se a desfiinţat toate partidele, es
re va pleca la Geneva pentru a Latine, primul ministru al Cu dezvoltă şi se întăreşte pe zi ce
catele din întreaga lume în ca La 11 mai 1959, la Geneva înmîna Conferinţei miniştrilor A- miniştrilor Afacerilor Externe de bei, Fidel Castro, s-a întors la trece dar care are nevoie de te nevoie de cîtva timp pentru
tacerilor Externe memorandumul !a Geneva. Havana la sfîrşitul săptămînii sprijinul popoarelor americane.
re se spune printre altele : Con îşi începe lucrările conferinţa ca ele să se poată reconstitui şi
ferinţa noastră, a sindicatelor miniştrilor Afacerilor Externe,
şi oamenilor muncii din Europa care va discuta problemele în
pentru un Tratat de pace cu cheierii Tratatului de pace cu conferinţei. Delegaţia este alcă Delegaţii şi oaspeţii au întîm- trecute. Pe aeroport, şi apoi pe Acest lucru ne este necesar mai consolida în vederea participă
tuită din Louis Saiilant, secre pinat cu aplauze furtunoase a- străzile oraşului, după cum re cu seamă pentru ca duşmanii rii la alegeri“. Vorbitorul a de
Germania, dezarmare şi interzi Germania şi convocării unei tar general al F.S.M., J. Gasa- doptarea acestor documente im latează agenţiile de presă, Gas- revoluţiei noastre să nu poată mascat propaganda provocatoa
dei, secretar al F.S.M., H. War- găsi ajutor în rîndul acestor po re dusă de cercurile imperialiste
cerea armei atomice vorbeşte. în conferinţe a şefilor de guverne. portante. Ultimul a luat cuvîn
numele a zeci de milioane de Guvernele puterilor occidentale
oameni ai muncii şi majorităţii nu mai pot să nu acorde aten nne (R.D.G.'), K. Moskaleţ tul A. Novella, preşedintele tro a fost întîmpinat de suie de poare“. In continuarea cuvîn şi agenţii lor cu scopul de a
(U.R.S.S.), L. Mauvais (Franţa), F.S.M., care a chemat la unita tării sale, vorbitorul a arătat că dezbina poporul cuban şi a sub
sindicatelor continentului nos ţie voinţei puternice a popoare W. Hanke (Polonia), F. Kacha mii de cetăţeni veniţi să-l salu „revoluţia din Cuba a devenit liniat că guvernul său asigură
(Cehoslovacia), Cianer (.Italia). tea clasei muncitoare. Apoi cei te. Cu prilejul revenirii în ţară, tuturor cetăţenilor exercitarea
tru. lor şi oamenilor muncii. Aceas prezenţi în sală au cîntat „In primul ministru al Cubei a ros un exemplu şi o speranţă pen drepturilor în ce priveşte liber
-Louis Saiilant, secretar gene ternaţionala“. tit în piaţa civică din Havana o tru popoarele americane. Asigu
Cea' de-a 14-a aniversare a tă voinţă trebuie să fie expri lungă cuvîntare în legătură cu
rarea victoriei revoluţiei repre
terminării celui de-al doilea mată în mod clar şi ferm pen
război mondial în Europa a tru a opune aţîţătorilor la răz
subliniat odată mai mult carac boi un tront unit al oamenilor zintă datoria şi răspunderea tatea cuvîntului şi a presei.
terul anormal al situaţiei din muncii. Castro a vorbit pe larg despre
necesitatea reformei agrare ca
Berlinul occidental şi al lipsei Conferinţa noastră a hotărît Sesiunea Consiliului Mondial al Păcn a noastră ţaţă de popoarele lati- re „a fost aprobată de toate ţă
no-americane. Dacă revoluţia ar
unui tratat de pace cu Germa să organizeze între 15 mai şi 15 ti întrîntă şi dacă guvernul ar
nia. iunie 1959 luna de Iuţită pen
In timp ce în Republica De tru pace. In cursul acestei luni înregistra un eşec ar însemna rile latino-americane“.
că am înşelat speranţele acestor
mocrată Germană se înfăptu de luptă a sindicatelor şi oame Mesajul adresat de sesiune conferinţei de la Geneva popoare întrucît revoluţia noa Corespondentul agenţiei Asso
a miniştrilor de Externe ciated Press relatează că cuvin
ieşte o adevărată politică a pă nilor muncii din Europa pentru tele lui Castro au tost îndelung
cii, în Republica Federală Ger un Tratat de pace cu Germania,
mană se ridică din nou preten pentru dezarmare şi interzicerea STOCKHOLA'l 11 (Agerpres). — stră este un eveniment de im ovaţionate de auditoriul format
In cadrul şedinţei din 9 mai a portanţă istorică şi nu serveşte din sute de mii de persoane ca
ţii teritoriale. Vechile cercuri armei atomice veţi spori acţiu sesiunii Consiliului Afondial al nismul nu este o ameninţare, ci darea „războiului rece“, odios tu numai interesele poporului. cu- re scandau cuvîntul „unitate“.
Păcii, prezidată de Eugenie Cot- o speranţă, că el arată ieşirea turor. Guvîntarea lui Ehrenburg
militariste sînt călăuzite de ide- nile voastre, veţi mări numărul ton, a luat cuvîntul delegatul in din situaţia cre ată : pacea este a tost ascultată cu multă aten M ajorarea cu 7 5 la sută a tarifelor
dian Ciaman Lai. indisolubil legată de comunism ţie de delegaţi, iar după înche de transport din Paris
ea revanşei. delegaţiilor şi rezoluţiilor pe şi, invers, comunismul este indi ierea cuvîntării în sală au răsu
Acesta a declarat că sprijină solubil legat de pace. Aceste a- nai aplauze furtunoase.
Deoarece organizaţiile sindi care le veţi trimite la Geneva, devăruri trebuie lămurite perma
nent americanilor de rînd. Lu S-a dat apoi cuvîntul delega
cale de diferite orientări se si precum şi numărul manifesta tului italian Veronesi care a vor
tuează pe poziţii asemănătoare ţiilor pentru a obţine să aibă
în problemele apărării păcii şi loc întîlnirea şefilor guvernelor
luptei împotriva primejdiei unui şi pentru ca ea să ducă la re propunerea d-nei Blume dej a crul cel mai important în pre bit despre indignarea care a cu PARIS 11 (Agerpres). — rare a produselor pentru trans
război atomic, este necesar să zultate pozitive. trimite la Geneva o delegaţie ca zent este menţinerea păcii. prins Italia în legătură cu de TASS anunţă: Potrivit hotărî- portul urban se va respinge
re să prezinte miniştrilor Afa claraţiile făcute de unii membri rii guvernului francez, începînd grav asupra bugetului oamenilor
SJH cerilor Externe punctul de vede Cuvintele de încheiere rostite ai guvernului în favoarea înar de la 1 iunie, la Paris se vor muncii din capitala Franţei.
de Dubois, cel mai în vîrstă dele mării atomice şi a războiului majora cu 75 la sută tarifele
Ferhat Abbas despre rezultatele gat la sesiune, veteran al miş După cum scrie ziarul „l’Hu
călătoriei sale în unele ţări asiatice re al popoarelor care cer pace. cării mondiale a partizanilor pă nuclear. Un nou act de capitu pentru transportul feroviar, sub manité Dimanche“, această ho
TUNIS 11 (Agerpres) Agen în India şi Pakistan, preşedin Delegaţii la sesiune au salu cii, au fost salutate cu multă lare îl constituie faptul că gu urban, precum şi costul biletelor tărîre a guvernului francez a
ţia France Presse relatează că tele guvernului provizoriu al căldură de delegaţii la sesiune
Ferhat Abbas, preşedintele gu Republicii Algeria a spus : tat cu aplauze furtunoase pe care s-au ridicat în picioare, a- vernul italian a pus la dispozi de metrou şi autobus stîrnit indignare în rîndurile
vernului provizoriu al Republicii „Presa tranceză a vorbit despre L. Dubois, reprezentantul parti plaudînd furtunos. ţia S.U.A. teritoriile ţării în ve Această hotărîre a fost luată oamenilor muncii din regiunea
Algeria a acordat un interviu un eşec al tratativelor pc care zanilor păcii din Statele Unite derea construirii de baze atomi Parisului. Federaţia din regiu
ziarului „El Moudjadih“, organ le-am dus la Delhi şi Caraci sub a ie Americii, laureat al premiu Delegatul englez D.N. Priit a ce americane. pentru acoperirea deficitului nea pariziană a Partidului Co
central al Frontului de elibera pretextul că guvernul Indici şi lui internaţional Lenin „Pentru vorbit despre activitatea Comi conducerii transporturilor din munist Francez a adresat oame
re naţională din Algeria. Ferhat Pakistanului nu au recunoscut tetului englez pentru apărarea In Italia mişcarea pentru pa Paris, care se ridică la suma de nilor muncii chemarea de a cere
Abbas a declarat: „Călătoriile pe guvernul provizoriu al Republi ce, a subliniat Veronesi, a deve
care le-am întreprins în ţările cii Algeria. Aceasta este o in
asiatice şi în special în ţările terpretare eronată. Problema re întărirea păcii între popoare“. păcii. nit o mişcare de masă. Trebuie 6 miliarde franci. Noua majo- anularea acestei hotărîri.
arabe au o legătură strînsă cu cunoaşterii este un lucru diicrit Lumea, a declarat Dubois se at- totuşi să ne dublăm eforturile
situaţia din Algeria. Războiul a de sprijinirea dreptului poporului lă la o răspîntie. Unul din dru A luat apoi cuvîntul delegatul pentru a cîştiga lupta pentru pa AtlERCURl 13 MAI 1959
intrat în al o-lea an. El a deve nigerian la independenţă. Or, muri — este cel al raţiunii, ce sovietic, I. Ehrenburg, care a ce, lupta împotriva armei atomi
nit prin forţa lucrurilor una din guvernul Indiei şi guvernul Pa vorbit despre necesitatea lărgi ce, pentru rezo.lvarea problemei Spectacole cinematografice
problemele internaţionale cele kistanului au anunţat că spriji rii mişcării partizanilor păcii. In
mai acute. Fiecare îşi dă seama nă lupta poporului nigerian şi
s-au angajat să-l susţină în obţi lălalt al sinuciderii într-un răz prezent, focarul pericolului, a germane şi pentru slăbirea în
că acest război poate’ să cuprin nerea independenţei“. Ferhat A-
bbas a anunţat că va face o vi boi. subliniat Ehrenburg, se află în cordării internaţionale. DEVA’ : ©erul infernului! PETRO ILIA : Vrăjitoarele din Salem- LO-
dă oricînd întreaga Africă de zită oficială în Iordania şi Su Referindu-se la sarcinile parti centrul Europei; soarta Europei S-a dat apoi cuvîntul lui John ŞANI i D-ale carnavalului; Misterul NEA : Pasagerul clandestin ! TE1UŞ r
dan la invitaţia guvernelor a- interesează nu numai pe euro castelului părăsit; HUNEDOARA: Moulin R ouge: ZLATNA : Oameni
nord şi să provoace un conflict zanilor păcii din Statele Unite, peni ci şi popoarele din întrea Bernal, vicepreşedinte al Consi- Viaţa nu iartă; ALBA IU LIA : Bra fără importanţă! PAROŞENI: Pălă=
cestor ţări. Dubois a subliniat că trebuie ga lume. Este deosebit de nece iului Mondial al Păcii, care a vul soldat S v eik : Articolul 420: ria iui Anatol | APOLDU DE S O S ;
mondial“. continuată lupta împotriva pre sar să se sublinieze astăzi acest dat citire proiectului de mesaj SEBEŞ : Razia ; ORAŞT1E : Oameni S-au cunoscut ou toţii j BARU MARE:
gătirilor de război, împotriva lucru cînd ţara noastră sărbăto adresat participanţilor la confe fără importanţă ; HAŢEG : Legenda Bravul isoldat Sveik ţ <3ALAN : Jucă
Reffcrindu-se la vizita tăcută menţinerii „războiului rece“. Es reşte ziua victoriei împotriva rinţa de la Geneva a miniştri dragostei; BRAD : Patru paşi în nori i torul de loto.
te necesar să se arate că comu- Germaniei hitleriste. Am crezut lor Afacerilor Externe. SIMBRIA : Echipajul vasului Nadejda !
că acele evenimente nu se vor
mai repeta, dar astăzi vedem In mesaj, se spune : „Sesiunea RADIO
Consiliului Mondial a! Păcii de
' -n/'-'V'"'s y v V '’''X/v' la Stoekholm salută conferinţa PROGRAMUL I: 7,30 Melodie şi viaţa; 22,45 Muzică populară romî-
Colectivul de ti că microbii aceleiaşi boli molip miniştrilor Afacerilor Externe ai ritm ) 9,00 Muzică de estradă ! 9,30 nească.
neri muncitori ai Vreau să ştiu; 10,00 Concert de mu PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
; Uzinei Gustav ICI1- sitoare se răspîndesc t o t . mai Marii Britanii, U.R.S.S., S.U.A zică din opere; 11,03 Muzică populară
j ment din Trjabica- larg în întreaga lume. Pericolul şi Franţei ca pe un eveniment romlneascăj 11,45 „Suita orientată" populară: î 4,50 Concert de estrada:
ce vine din partea Germaniei 16,15 Gîntece şi jocuri populare ro
occidentale sporeşte. Germania remarcabil.
! Borovina (Mora Consiliul Mondial al Păcii ex de Francisc P o p y ; 12,20 Din literatura
li via) ca şi a'!' ţărilor de democraţie populară! 12,35 mîneşti : 17,20 Răspundem ascultăto
, muncitori tineri din occidentală este militarizată. A- primă dorinţa tuturor popoarelor Valsuri de L'anner şi Waldieufel; 13,32 r i l o r 18,05 „Săptămîna muzicii ce
? R. Cehoslovacă se colo sînt lansate din nou che ca această conferinţă să fie pri Melodii populare romîneşti executate hoslovace“ ; 19,00 Muzică uşoară;
mări de revanşă. Acum, la 14 mul pas pe calea spre înţele la muzicuţă: 14,00 Muzică romînească 19,30 Teatru la microfon: Burghezul
pregătesc pentru ani după război, este necesar să gere. de estradă; 15,40 Note de lector; gentilom; 21,30 Romanţe interpretate
% cel de-al 7-lea Fes fie încheiat Tratatul de pace cu 16,45 Muzică uşoară; 17,50 Ştiinţa şi de Dorel Livianu; 22,00 Lucrări sim
Germania şi, prin aceasta, să li întreaga omenire cere cu in fonice romîneşti; 23,15 Concert \de
tival Mondial al se lege mîinile revanşarzilor. Oa sistenţă ca conferinţa dv. să producţia: O mare bogăţie a ţării noapte.
Tineretului şi Stu menii simpli, a continuat Eh creeze o atmosferă de bunăvoin noastre: stuful: 18,00 „In slujba pa
denţilor care sc va renburg, vor şi insistă ca mari ţă. menită să uşureze lucrările BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 : 6,00)
fine in acest an la le puteri să se înţeleagă asupra conferinţei la nivel înalt, care triei“ ; 18,30 Noi înregistrări de mu 7.00: 11.00: 13,00: 15.00; 17.00: 19.00;
Viena. in cins'ea poblemelor internaţionale litigi ar deschide calea înlăturării pe 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1):
acest',», eveniment oase. Popoarele lumii cer să se ricolului atomic şi ar permite să zică populară sovietică: 19,35 „Po 14.00: 16.00: 18.00 : 21,00 ; 23,00
tinerii s-au anga lupte împotriva înarmării Ger se treacă de la „războiul rece“ (programul 11).
jat într-o inirecere maniei occidentale, pentru dis la coexistenţa paşnică şi la co poarele cîrită pacea" | 21,00 Şcoala şi
socialistă pentru cutarea tratatului de pace cu laborare internaţională.
obţinerea titlului de IW :
„Brigadă a muncii Germania, pentru crearea unei Consiliul Mondial al Păcii vă
socialiste“. zone denuclearizate în Europa. doreşte cu căldură succes în ac Timpul probabil în regiunea noastră
Popoarele trebuie să ajute con tivitatea dv.“
IN FOTO: Un Pentru ziua de 12 mai vreme căl coborî între 6 la 12 grade. Vînt po
grup de tineri en Participanţii la sesiune au pri duroasă cu cer variabil, inai mult no- trivit cu intensificări din sectorul su
tuziaşti. mit cu aplauze furtunoase tex ros ziua. Ploi locale sub formă de dic.
tul mesajului, exprimîndu-şi ast averse în cursul după-amiezii. Tem
fel deplina lor aprobare ţaţă dc peratura staţionară va urca ziua în Pentru următoarele trei zile, vreme
nestabilă, cu temperatura în uşoară
L- ferinţei la nivel înalt în lichi conţinutul său. tre 22 la 20 grade, iar noaptea va scădere.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai« — Deva*