Page 33 - 1959-05

! probleme care slay PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l{

ţanizaiiilor de partid

ă în perioada actuală

în timpul iernii au fost de bună

AUREL BULGĂREA calitate şi executate cu mai mult

secretar al Comitetului regional simţ de răspundere.

de partid Dar cu toate acestea, dat fiind

faptul că uneltele agricole au

privit cu mai multă răspun- fost folosite şi ele s-au uzat în Anul XI Nr. 1364 Miercuri l i mai 1959 4 pagini 20 bani
; această sarcină menită să campania de primăvară, proble-
f î nemijlocit la consolidarea nia reparaţiilor se ridică din wmssBsm tmmBummBtsB&EtaxgmBBMË Lucrări plastice pentru
Festivalul de la Viena
;°iomico-organizatorică' a uni- nou în perioada ce urmează. Şi Fruntaşii
^ior socialiste, au obţinut această problemă trebuie să întreprinderii Artişlil plastici din Valea Jiului de­
h^i,Czfătrruictiiflrourm. oase în domeniul preocupe îndeaproape organiza- pun in ultima vreme o activitate rod­
ţiile noastre de partid, mai cu nică reuşind să creeze o seric ¦de
Lucrări de artă valoroase, pătrunse de
Can/; apreciat în această privin- seamă pe acelea din G.A.S. şi spirit partinic, inspirate din actuali­
tatea Văii Jiului.
/^njqte stadiul avansat al lucră- S.M.T.
Majoritatea acestor lucrări sini în­
g "ăf'l de la G.A.C. Sîntandrei şi Pentru a putea obţine produc- chinate Zilei minerului şi zilei de 23
August, precum şi evenimentului co­
reU ^°S|^ U Mare — raionul Hune- ţii maxime, fără pierderi, activi- m m ii sasi ie memorării a 30 de ani de ta greva
u n°i 1, Veţel şi Bejan — raio- tatea de întreţinere a recoltelor minerilor din Lupeni.

alia, care în cea mai mare trebuie să fie urmată de 'sece- 1J 48 de tone o|e! peste plan Cei mai tineri dintre membrii ce­
s-au efectuat prin . muncă ratuf în pîrgă a păioaselor, de naclului plastic din Petroşani şi al
cercului plastic din cadrul clubului
!n r],e' atară, Balomir şi Pricaz din treierarea lor într-un timp cît minier din Lupeni, au terminat de cu­
riad o serie de lucrări care vor }i
a e/tl Orăştie şi altele. Reali- mai scurt. Aceasta presupune a data de 1 Mai oţelarii 1.048 tone oţel peste plan. La a- trimise ta cel de-al Vll-lea Festival
care deservesc cele 5 cup­ cest succes s-a ajuns datorită Mondial al Tinerelului şi Studenţilor
stat <?rL’aninsemnate *n gospodăriile revizii şi reparaţii de calitate a punerii la punct a aprovizionării de la Viena.
întregului parc de maşini care toare ale oţelăriei Martin nr. 1 cuptoarelor cu fier vechi, precum
Şi ?l ecojve nou create au fost ob- vor fi folosite în campania de din Combinatul siderurgic Hune­ şi aplicării în viaţă a unor mă­ Demne de amintit tn acest sene
ntcien, mai ales >n raionul Ha- vară. Activitatea de reparaţii tre- doara au manifestat raportînd suri tehnico-organizatorice, cum sint picturile tui •Fodor Katman, inti­
buie începută fără întîrziere şi partidului că au elaborat peste ar fi, spre exemplu, mărirea ca­ tulate „Piramidele din Valea Jiului"
nde efectuarea construcţi- nu la întîmplare. Pentru urmă- plan aproape 9.000 tone oţel pacităţii oalelor de turnare. şi. „După lucra”. O linogravură cu
rirea ei îndeaproape, vor trebui ceea ce reprezintă îndeplinirea dimensiuni'de frescă, este cea realiza­
:"'fimrnnPo°rftasnetaemă' " început imediat după con- întocmite grafice, legate de ter- angajamentului anual în propor­ In fruntea întrecerii s-au situat tă de Fodor Katman in colaborare ou
Ba mai mult, în unele mene stabilite cu pricepere ţi- ţie de 45 la sută. Imling P. Frieda, intitulată „Valea
echipele de oţelari conduse de Jiului in 1959". Imling Frieda maţ
?tare-a întocmi- °r * in- p iu fost luate măsuri pre- nîndu-se seama de posibilităţile Continuînd cu aceeaşi însufle­ prezintă tapiţeria intitulată „Miner" şi
r1es- îr( re construcţiilor chiar reale ale unităţii respective. Or ţire întrecerea socialistă, aceşti prim-topitori ca Şerban Dumitru, garnitură de broderii pe motive popu­
prin harnici oţelari au mai produs în lare din Cătăţele (regiunea Cluj),
de constituirea G.A.C. intervalul 1-11 mai a.c. încă Gheorghe Andruf, Alexandru No- compusă din 6 bucăţi, care alcătuiesc
otehnice consfii 9 re^ u^ 0r «a- părţile intitúlale": „La munca cîmpu-
jogan, Petre Forţu şi alţii. lui", „La şezătoare” şi „Si-băioare”.
enfla1ă cje care ",e 0 condifie de coor<frea ^u^uror comisiilor
Matyaş Iosif oferă un ciclu de 5
-rea unor reco^ p<~P‘nde obfi- ‘siruc(iif0fţare efectuarea con- linogravuri. inspirate din viaţa tinere­
tului . Văii Jiului, Victor Szilveszter,
ţare răspundere h b°Sate: 6 zionarea cuX'^a pentru aProvi* gfanizaţiile de partid vor trebui prezinlă 7 linogravuri şi picturile In
ulei: „'Aspecte din Lupeni“ (două bu­
iPtă revine inp'inp, -raCea?ia pr'J Mobilizării S e ria le , problema să-şi prevadă în planurile lor de Maistrul sondor, GRI­ căţi) / „Spre oraş”, „Vagonetar", ,,Mi­
ner“ şi „In .oraş". Walier Fridc’
in ilo r care vor i' T -?l' ^ n'm gă a roi !^e .sc;af« cît mai Iar- muncă în această perioadă ana- GORII ŞTEFANOILI, şeful a realizat trei picturi In ulei .şi
echipei nr. / din brigada linogravuri inspirate din greva m
crmanenf în miil , u1 sa fie tea de ,a aetivita- lize asupra stadiului reparaţi­ de calitate a întreprinderii Toi mai moli m inereu aglomerai rilor din Lupeni din august 1929,
de explorări din Lupeni, Sztlagiji Geza — pictura tn ulei
lor, întovărăşiţiln°Cl1 .C0Jecb'viş- stea în ,ns r.Ucti< vor tcrbui să ilor, repartizarea de sarcini con- tondueîndu-şi cu pricepere nerefe, forţă".
echipa de sondori, reuşeşte
n uncitori cu ' !" J J tiranilor na le de c?ÎT" iet©e ¦' raio- crete comuniştilor din rîndul me- să-şi depăşească lunar cu y nul din colectivele Combi­ curs unor , propuneri de măsuri Din cadrul cercului plastic din
10— 15 la sută sarcinile natului siderurgic Hune­ organizatorice bine gîndite, s-a peni s-au trimis 6 lucrări aparţ.
Juale pentru a d a * ' ,nd'vî- executive i Uf ' a co,Tnitetelor canicilor, tractoriştilor, persona- de plan, clină Jn acelaşi doara cu bună reputaţie în ce reuşit să se producă- peste plan lui Viorel Vasile, (două buct,
priveşte îndeplinirea ritmică a în acea lună mai bine de 6.000 Scheau Marcel, Hegedăş Lazăr, C.o
oecesare. ,ndrumările irmainoonraflaenicoa °unsa,'a( dd^i,rnnii/!o.rr.e. cpeolpeulm_a_rae;i -(înultj.ur_ei_c_ed_rei_i_c_so_on_cd!i-au(lc•ies!r_tee, şoirgaalnteizam.r..e»aa­ timp lucru de bună cali­ sarcinilor de plan, este şi colec­ tone minereu aglomerat. In lu­ tea Simion Şi Crişan María.
Unul din nkin 1 - tate. ’ tivul fabricii de aglomerare a na următoare —¦ aprilie — a-
minereurilor de fier. Anul acesta cest harnic colectiv a mai pro­ 1. S.
te care vor f r e h / ^ t in,porlan- Prezent r e a Pînă în suri de sPrifinire directă a a- însă, în primele două luni, da­ dus peste plan încă 7.700 tone
torită unor greutăţi, acest colec­ minereu aglomerat. . Rămînerea Tinărul utemist
^ ada o r g a n i z a P fe- recf<e sînt destui " in această di' Cestei aC’iuni importante- Şerban Ion este
In vederea înlăturării neajun­ mecanic principal
G;A C- ?i întovărăsfri ?***, din a,es dac* avem ^ f Î nj me mai la unul din cazfl-
r,îe lor de ,n PÎanu- mărul mare w ^ $ Sdere nu' surilor ivite în campania din nele centralei elec­
vara trecută, privind aprovizio­ trice nr. 2 a Com­
Mda « pe" ‘™ per/* Ic. F/eS™ * ' f f o u crea- binatului siderurgic
din Hunedoara. Fi­
,ie mobi/izare . , . v? Ir- h"i să cotect,Vă » . s ă ir E P ' 'srko!S narea cu piese de schimb, con­ tiv a rămas sub plan. Acest lu­ în urmă fusese recuperată. ind conştiincios tn
ducerile S.M.T.-urilor şi ale gos­ cru a dat mult de gîndit oa­ Continuînd cu aceeaşi însufle­ muncă, ei asigură
^ H "oorr sŞii mtovărăsitiin* ,c o le c ti- cel mai / . . p S ^ « Jn podăriilor agricole de stat vor menilor. Era în joc prestigiul funcţionarea caza­
etatea pentru m *•’ °r a acü ' trebui să lupte pentru organi­ fabricii. ţire întrecerea, în prima decadă nului fără deranja-
rezofv -u/u. de care dispun.şep. zarea unei mai strînse legături a lunii curente, aglomeratoriştii
r T„cf i i l o r I “ N N " ™ ™ Odată cu începutul lunii mar­ hunedoreni au mai produs peste
te l¦ Trebuie amintit că u cu baza de aprovizionare din Si­ tie, situaţia s-a schimbat. Sarci­ plan 1.277 tone, asigurînd ast­
au fost X , “ 0 » » * tfraicbtuoirtii diirm‘ptortanţi Care ăp tneria. Atît piesele de schimb nile de plan zilnice au început fel furnalele cu materie primă
a- să fie simţitor depăşite. Dînd în cantităţi suficiente.
-ă pî- necesare, cît şi cele de rezervă

a »a prezent, în perioada ^ camPa- dcii:n- ... ec a fcrminaret
jcei> agrrico/le., atei» i:mauda'/ -,e a,uU fost m ăvarfTTn3 ca^ f an'eî de

eoff«ec*tum1a11reaCr eLamomE-aV"i ek . mmaarrce,pnaarrttec rea fără întrerupere h m f a * tte cerute din vreme. Hrâ Succesele minerilor din Teliac
¦iicilor de msa- perioada P' pe toaînsă a fi create stocuri Ia unele
ntrenaţi într-o însufleţită în- bune rezultate se numără cele
n^ r». şi ac« .^.st lucru a putut a tractoa-¦re'-fiuoir ţşii resnităti, !ar Ia «Iţele să lipsească üfc trecere, minerii de la Teliuc au conduse de Ioan M. Popa de la
cetim d iv a întîrzierea inad- extras în cinstea măreţei sărbă- sectorul II, Dascăl Florican de
L 1 * '™ Aceasta cetea.
“ anina că reparafiile tăcute
e l .alonu a aYansării construcţi­
(Continuare în pag. 2-a)
ilor, în raport cu timpul înaintat,

în perioada ce urmează, pînă la SUTA Mí g T j i ~ iori a oamenilor muncii, 1 Mai, ja sectorul I, Ioan Mateş şi Teo-
începerea campaniei de vară,
o însemnată cantitate de mine- dor Gligor de la sectorul 111, şi
este bine ca atdajele corespun­ reu peste plan. După 1 Mai, en- altele,
zătoare să fie foi'sjte |a tra-is- tuziasmul întrecerii socialiste

portul pietrei, nisipHuj( a van t I ‘prindere pentru renttearea Şeful de brigadă DU..MT pentru sporirea producţiei de O
TRU PIŢIGOI este unul minereu nu a slăbit cu nimic,
lui, lemnului^ de c®^rucţii ş\j. aut0 s.ar r -^10na^ transport [)et'kilometraj cît mai mare. dintre cei mai pricepuţi şi încă de pe acum ei se pregă­
activi brigadieri ai între­ tesc să întîmpine cu realizări tot
altor materiale necesar p e a| suiam ^ încadrat J n mişcarea fos)mdaiă această luPla a prinderii de explorări din atît de frumoase şi cea de a 15-a
Lupeni. Organizînd judi­ aniversare a eliberării patriei
semenea, o parte L !g» J cestei m/scâri' ¦ a- lncePuU>l a- p a rÎŞtigată de candidatul de cios munca echipelor în noastre. Astfel; pînă la 11 niai
echipe vor t r e b u i d e ş t , n a t e ^ n ^ , ^ m,şcn , în pre2enf P.J Victor Marian care rf, par- subordine, el îşi depăşeşte inclusiv, au extras în afara sar­
cinilor de plan lunare la zi, 811
(ru diferite munci - ă - W r î c f L + ' Î U de Sljtamiist 26- cu camionul „Zis“ 150 nr. în mod frecvent sarcinile tone minereu.
- • confecţionate de un num5r g 20 Dv. aproape 500.000 km. de plan cu. 40—60 la sută,
“ ^ S ^ -p ie tre l alte ţ •• ‘ c^ ‘îa au adus între- ara reparaţii economisind în a- fiind totodată unul dintre La această realizare au con­
rămiziii

ptjr,rnar'.econornii de mate- 'Psî feî rnateriale şi carburanţi

^Trebuie remarcat iaP ^ ’ ca> tre^50 carburanţi, fapf j fvaloare de peste 200.000 lei.

ttooaattăă aaggilooim.iceirarea“ muncjieloler d.e glnef+;iSJn/ stimaţi de în- -udul II în întrecerea sutamiiş-

perioada - ^ ' ^ g a M z a ţ i i de ¦Dă^Y de muncitori, in- iilor de la I.R.T.A. Deva îl o- animatorii luptei pentru tribuit în egală măsură toate
economii. sectoarele minei. Fiecare din ce­
critnăvară, rare r in d u i,c ,e n '- cupă şoferul Carol Szabo. El a le trei sectoare a înregistrat în
parcurs pînă în prezent cu camio- Citiţi în pag. 3-a perioada amintită plusuri apre­
partid şi 'ti'*“''' P' -Spus că cht" ciabile. Bunăoară, sectorul II
PENTRU O PRODUCTIVI- fruntaş în întrecerea socialistă,
iilor se ' ar in nuj „Zis“ nr. 26.064 un număr

duce o de 288.000 km. fără reparaţii e-

conomisind mai mult de 120.000

lei. De asemenea, restul sula-

‘realizat care a extras peste plan 334 tone mi-
teriale, P'c; e - 60.000 lei.
vrmuc -----i •

se rid ică mtre 30 ş,

T~ml ît§«rra L®i§iiiiliî ic caerá

J ® anaa-. ___ du-se astfel interveni îin limp uttii\l cinci
trim e stru l l GH. OLARU şi unde este nevoie. De asemenea, pen­

paplUl .mul de energie la ,nim uiecankf ( jnei Lui,e.nj tru buna întreţinere a utilajului pneu­
ui, consumu. mal cu
matic, se vor introduce grafice de re­ Brigăzi artistice de agitafie
„n: a Iost depnŞ1’, . determinat situaţâ vizie şi spălare periodică, pe sectoare.

- în primele luni. ne-a îndreptarea

Sl anL m o serie de măsuri P® principalii consum- O măsură importantă ce urmează a fi luată inir-un la concurs
să Luam « -n vedere cu i ja sutt r
Aşa de pddă- aaVvlndrcle (care c o n s u m ă circa^ ^ ^
{ermen cit mai scurt, este aceea de revizuire şi sisie- Au început întrecerile forma­ a cîştiga întrecerea cu Reşiţa,
ţiilor artistice ale sindicatelor, cea de la Biuming vorbeşte cu
¦esoar milgora intre matizare a reţelei de alimentare cucu aenneemrgieie electrică prilej de ridicare a programelor mîndrie despre laminor ca despre
iori sini compre^ ar„presară minei), s-° ’u^
din energia î »i«al4ă ri
m,,im pentru toate sectoarele. Ea va avea ca urmare înlătura-
vare í
energie cu inca •a pierderilor mari de tensiune pe reţea, care se jac una din cele mai însemnate rea­
iţite in perioada actuală. In acelaşi timp, urmează că acestora pe o treaptă mai înal­ lizări ale Hunedoarei socialiste,
—co.su.mm de tă, de legare a activităţii lor de cea de la bateriile de cocs sati­
Ppmenilrruu rea. e iÎuunnăâ s-a ¦— , • ?cesta, reţeaua de aer comprimat să se introducă recipienţi problemele producţiei. Brigăzile rizează apucăturile nedemne ale
unor tineri din secţie, cum ar
f o r u l u i de 3^ $; Z u r d e s c h i s , s a r c i™ pe e.parare a apei, şi să !ie înlocuite o serie de coa­ artistice de agitaţie, prin natura li : lipsurile nemotivate, beţia,
ce nu mai corespund ca dimensiuni. lor, răspund prompt sarcinilor înfumurarea etc., iar cea de la
Asl,ella suiiăn.. M iţe i ce le revin la locul de muncă sectorul chimic îi prinde cu
Lconvinş că, cu sprijinul întregului colectiv de intui- „mîţa-n sac“ pe cei care nu-şi
a scăzţit cu putem iruadre î n J ^ 'c o i is u r n . pe S ^ ! fphnicieni şi ingineri din cadrul sectorului eledro- respectiv, afirmă cu putere noul, văd de lucru aşa cum trebuie.
I i grafIiiccee vde: 0 dde popularizează fruntaşii şi meto­
aprÍ!Íe " i r s e ' vor întocmi a consum ulu i \ i l minei, vom reuşi ca in anul acesta să reali- dele de muncă şi combat, cu a- Brigăzile artistice de agitaţie
\pmii însemnate la preţul de cost. jutorul satirei, lipsurile. ?
Pe W ° care vor asigura o "rmZ - <****“
deener,UgCier‘aVnnuuiHit ”m’/lii sistematica ?l ¦ _____

¦400j „ - « ja m e n t u l c o n d u c to r il o r Zilele trecute s-a desfăşurat de la secţia de reparaţii electri­
1 Ol prima etapă a concursului for­ ce şi de la aglomerator vor tre­
23.00 mCA otnlîAtf eedrAiînnl^ţVaa flTeevgfetwţeo^rreţz^-ei-| maţiilor artistice ale Combina­ bui să renunţe în viitor la pre­

Sri şi reie Ş| c ă în
- L f A a A S k 4 ^ 1 1 « Eira*x ‘
ut.
K Recent conducerea T . R ^
‘e
n S ied o a ra -D ev a a o fg an ioti
W^ ^la consfătuire au cons----- tului siderurgic din Hunedoara. zentarea de programe gen „con­
^ o lu u u a M
lo a io La concurs s-au prezentat şase cert de muzică uşoară şi popu­

realizarea pînă la a cea stă dată brigăzi artistice de agitaţie. A- lară“ şi să se apropie mai mult

P e tr o ş a n i o c0^ S e r e , m ai- ' a f ' c l p 0sibiU tLi suit a unui volum de lucrarr ş, m a, cestea şi-au axat programul pe de problemele care stau în faţa

şefii grupelor de S ctori frun- 'hul? 1,; realizarea unpconstmare. De aceea, constructori, d,n problemele specifice şi concrete colectivului de muncitori din
sirii, muncitorii constru ezen. pentru r e ^ .E y a[ea Jiului s.au angajat ca in
ale vieţii şi muncii siderurgişti- care fac parte. O. menţiune spe­
laşi în producţie Ş - \ n st\tu- de 0 ' \ ' ţnstea sărbătoririi zilei de 23 lor. Brigada artistică de agitaţie cială se cuvine brigăzii artişti-,
de la secţia laminoare, prin pro­ ce de agitaţie a sectorului chi­
tost concepută Ş' flmOaeninilnţţoiirrii bbîîneennnttreereffeipiccgriiiaa0nrr ede«rd'™m•-v «=a^ţ«e a Jiu- au zţn*d stkajdiui.u l K'^rilor .jgUst să d ea în fo lo s in ţă m un - gramul său (ce-i drept cam ri­ mic, pentru interpretarea şi rea­
gid), îi cheamă pe siderurgişti
aa nn aallii-. «80 apartamente ivepuţeorjjor- minieri ‘500 de aparta- să muncească cu hotărîre pentru lizarea artistică a textelor.

iui. Cu aceasta _ Je t or\s- Ş—» meaza sa «muia ™ 2 “ cît p revedea C. CLEMENTE

;r"P d P j„ce cît 10 cuptoare constn«Uă, din
»»ter« produce

făptuirii sarctn ^ la 2 3 A ugust P\ c i p a ‘ “ '