Page 34 - 1959-05
P. 34
>
Pd!?. 2 w— — ¦M — DRUMÜ'n SOCIALISMULUI MgBBBBECBBMBOSL.
ţmmx'ruxaTria&ji-ntKBUZ&ialng?-3
Principal problema cam
Brigăzile artistice de agitaţie
din Deva să fie în pas fata organizaţiilor de paiK
cu actualitatea in agricultura în perioada sinaiaLa gospodăria a-
Un rol deosebit de impor- bat tendinţele unor medici de a grioolă de stai din
Apoldu dc Sus s-a
tant pentru popularizarea suc- mai primi plocoane de la cetă-
ceselor din producţie şi pentru ţeni, sau de a tace consultaţii terminai zilele tre (Urmare din pag. l-a). ţie deosebită tretnie acordată
de mîntuială pacienţilor. In a- cute plivilul griu instruirii organizaţilor de bază
combaterea unor lipsuri care cest sens, vrem să dăm un sin lui.
mai dăinuie în unele locuri, îl gur fragment din capitolul „Me Controlul asupra calităţii va din G.A.C. nou crfate, care au
au brigăzile -artistice de agita dicina în epoca vitezei“, exis IN CLIŞEU: Un trebuie să constituie o preocu mai puţină experimţă în orga
ţie. In unele întreprinderi şi tent în program. In cameră se grup de muncitoare pare de seamă a organizaţiilor de nizarea muncii, iplicarea nor
instituţii, unde comitetele de află doctorul, sora şi pacientul. lucrează la plivit. partid şi conducerile administra melor de lucru, inerea eviden
partid,’ comitetele de întreprin tive. Munca superficială la re ţei etc.
Doctorul: altul... Pe tarlalele gos vizia şi repararea maşinilor va
dere ¦şi conducerile adminis Sora : numele... podăriei agricole avea ca urmare trambalarea re Secretarii comitetelor comuna
trative îndrumă şi sprijină în Pacientul: Ionescu. colective din Hăş- petată a acestora Ia locul de le şi instructorii teritoriali tre
permanenţă tinerii, s-au putut Doctorul: uită-te-n sus... dat, raionul Hune producţie, crearea de timpi morţi, buie îndrumaţi, pe de altă par
alcătui programe bune, in Sora : locul naşterii... doara, ultimele hec cheltuieli în plus şi în acelaşi te, să studieze posibilitatea con
structive, iegate de specificul Pacientul: păi... tare semănate cu timp pierderi de recoltă. stituirii nucleelor de partid în
muncii, programe ce au contri Doctorul : uită-te-n jos... ga gria suit plivite. G. A. C. şi întovărăşirile unde
ta ! altul... Pregătirea campaniei de vară încă nu s-au constituit şi să
buit în ultimă instanţă la rea Pacientul: tovarăşe doctor, IN CLIŞEU: Un trebuie să constituie o sarcină procedeze la înfăptuirea lor.
lizarea planului de producţie. vreau să vă spun că... grup de oolecîiviste importantă şi pentru organiza
Programul brigăzii artistice de Sora : altul... numele... la . plivilul griului- ţiile de bază din cadrul întovără Nu trebuie scăpată din aten
agitaţie de la T.R.G.L.H.-Deva ţie sarcina importantă de pri
poale fi dat ca exemplu. Iată Asemenea practici mai exis em şirilor agricole şi al sectorului in mire în rinduriie candidaţilor ş
cum critică aceasta superfi tă încă la unii medici. In pro dividual al agriculturii. Organi membr/JAr de partid a celor m,
cialitatea cu care- unii maiştri gramul brigăzii este bine prins zarea întreţinerii în comun a re merituoşi ţărani muncitori, fru
şi muncitori au reparat con acest aspect. Dar era mult mai coltelor, efectuarea mediei la taş/ai recoltelor bogate.
ducta de apă a unui bloc. bine dacă se ştia precis numele
acelora care procedează aşa cu hectar după recoltare, pregătirea Pentru a putea rezolva la timp
Conducta ce s-a reparat, pacienţii. Astfel, brigada şi-ar şi repararea atelajelor de trans toate problemele legate de pre-
O zi doar a ţin u t; fi putut atinge scopul contri port, mobilizarea întovărăşiţi for
Şi beciul a fost inundat buind la înlăturarea acestor
La fel ca la-nceput. practici învechite care nu au ce şi ţăranilor cu gospodării indi- andei ...................... . •„
căuta în spitalele noastre. viduale la întreţinerea culturilor gă măsurile organizator^ ^
Analizînd unele abuzuri care
se fac la cantina trustului, bri şi recoltarea în timpul optiţp miteitteeliee raionale „p at,rrebb uu iiee si
gada spune pe fa ţă :
organizarea de întreceri pa*_r0. ganizaţiile de T t“USf hmUUă ţ'»0ttao--,
ce etc., trebuie să c o n s t i ţ ^ ' ! CDrde o
...Intr-o zi, nişte tovarăşi, Un program care eme de analiza astm măsurî m de'partid, acolo':
Ce şi-au zis în gîndul lor ? nu este legat
Hai să mergem la neh Florea, de specificul D R U M U L S PRE ARTĂ... co"ncrete prin„’" Mrepiazrtaizraereaa. d«e Z^iaerexlei .slot căa,l e gadzeetpele ^de per -
întreprinderii sdtiaedrcpidianneriiiit-mm-i,eemmalibcbntrrgiiivllăooelrroorşrigrtSaacaanarmrinîzzdaaiidtmuaţclieloa—re u"pnadneo^ur^ile f ţ'»ot'o“^maonXtajuelae.t etrae
Şi să-i facem un control. 0g 1m(leasc<
Şi-au rămas surprinşi cu toţii Se întunecase. Zgomotele zi- radioficare Teiuş: „Transmi- Marcela, mezina, este elevă în st domeniu, ssa“ . Sie , 1*
Cinci văzut-au că aici, Făcînd o comparaţie cantita lei se pierduseră undeva, din- tem muzică interpretată de su- ultimul an. Dar activitatea'lor bază şi , colectivelor de .***• * » . s5 î„a a. «iutuau*u»*^. W
>Din gramaju-a două porţii, tivă între programele celorlalte
Se făceau aproape cinci. brigăzi artistice de agitaţie din colo de geana înserării de a- /orile Mocanu..., profesorul pe tărîrn cultural le-a impus tori. r t m J î o r i * să stimuleze pe
¦Dar cu ce-i vinovat Florea, Deva şi cu cel al întreprinderii
Că bucătăreasa sa, Banpotoc, se observă uşor că prilie. In aceste ore Teiuşui Viorel Berţa şi lăcătuşul ca pe două vrednice slujitoare
E miloasă şi-are grijă, Banpotocul i-a întrecut pe toţi.
Şi de alţii şi... de ea? I-a întrecut, însă numai ca nu părea o cetate adormită, pul- Gheorghe Stoica“. ale ariei,
măr de pagini. Cum s-ar spu-
Brigada artistică de agitaţie sînd lin, mai lin ca boarea Prin case se lăsă liniştea. In cadrul emisiunilor toca- un accent deosi ^'producţie popu-
critică în programul său si alte ne, lungeşte vorba, fără a spu-
aspecte negative din activita- ne nimic din viaţa celor care serii. Numai vocea melodioasă şi le, în corul sau formaţia de avantajelor ce
tea Trustului regional de con muncesc şi trăiesc la Banpotoc.
strucţii locale. Fără îndoială Este şi normal ca un astfel de Oamenii, obosiţi după ittre- plăcută a celor două fete nun- estradă a clubului C.F.R., unde în comun, în' posibilitatea t a r i fTa * ifn l n sii t e «d e c ă t r e a -
"ă . un asemenea program are program să nu placă spectato
rilor şi să nu ajute întreprin şut unei zile de muncă, s-au gUa, dind nuanţe clipei de activează, cele două 1 surori proca, care q. în timpul d e l0 -,e c ô î e c S e tru n ta se. treb u ie
rol pozitiv în eliminarea u- derea în îndeplinirea planului executării |(4 lneţ -e, cît Şl
lipsuri, contribuind la în- de producţie. retras pe la casele tor. Prin destindere. Şi, rină pe rînd, sînt la fel de apreciate. Măies- TrSE.*? *^ifta
area lor.
perdeaua subţire ce acoperea cinlecele lor te purtau spre un triei artei tor interpretative, optim atît c a .u r 1’ •• .?re in-
geamul luminat al unei case, băiat ce lupta cu apele, sau pe care au dovedit-o şi în de te rec0Itaror P,ep ^ rl na- V i- s u r 'ar"aa aMstor largi aeţi-
un
se distingea profilul încordat spre vajnicii făuritori de. fru- plasările formaţiilor artistice, lăturarea^ putea .
turale cregătirii şi declan-
al profesorului Viorel Berţa, museţi, oamenii. oamenii, spectatorii entuziaşti T Z Î S « . ' moW" Mte mfd
anizaţiile de mato, M
care-şi pregătea planurile tec- Cînd s-a terminat emisiunea, le-au mulţumit, aplaudîndu-le organizaţiile U. »•
bo iut ela“nn uTl lioor t_i n ^e r e s c , v o r
ţiei pentru a doua zi. Intr-o inimile oamenilor se retrăgeau îndelung. şmâ ur hi i ZpI ae rtceear e oi urg, laun'.i‘za: «ţiuiloo rr ccpaaurrteeeapprraiirn^. UCx.
altă casă lăcătuşul Gheorghe în ele înşile, spre a izbucni a- Pregătirea lor artistică cere ) o o contribuţie însem
3rO!?ra.m bun dar... Există în oraşul Deva brigăzi Stoica de la revizia de vagoa- poi în aprecieri unanime: eforturi şi surorile nu precu- ' ni^. De aceea, comitetele nată e{ecti,. narea construcţiilor,
-.îmbunătăţirilor
ne Teiuş, povestea familiei straşnice fete! peţesc nici o clipă, nici un e- dde de partid vor trebui sa g reparaţiiIor. a
artistice de agitaţie bune. Ne sale despre succesele tovarâ-Despre surorile Doina şi fort.
ţinut în sertar nasuri de instruirea lor te- ţunciare şi la rea M izarea tu tu -
gîndim, în afară de cea de la şilor săi de muncă, despre via- Marcela Mocanu nu s-a scris Acestea sînt două din cele cu probleme specific- ror sarcinilor ce ne .ista •-ti în faţă
nea de Stat are o mulţime T.R.C.L.H., la brigada de la încă în ziar. Oamenii din .îm- mai harnice slujitoare ale sce- p ?'mica - q aţen. în perioada actuală,
icrători capabili, gata ori- I.A.R.T., a uzinei electrice, şi a ţa lor nouă.
, să pregătească şi să pre cooperativei „Solidaritatea". Sînt Deodată, prin difuzoarele a- prejurimile^ Tetuşului le cunosc nei clubului ceferiştilor din /iecărui loc de munc .
zinte un program artistic de însă şi unele întreprinderi, ca şezate cu grijă in casele oame- însă, le apreciază şi le stimea- Teiuş.
bună calitate. Atunci cînd sînt P.T.T.R., Fabrica de teracotă, ailorj răzbătu, vocea cunoscută ză. Doina, nu "de mult a-<păi- GEORGE ANELLA
impulsionaţi, aceşti lucrători întreprinderea „1 Mai“ şi alte a crainicului de la centrul de răsit băncile şcolii medii, iar corespondent
caută să se. achite de sarcini. le, unde nici nu există aseme-
Aşa s-a întîmplawt şi .cînd a fo.st nea formaţii artistice. Gomite-
vorbea să ia fiinţă brigada artis- {e)e întreprindere şi institu- D i n a c t i v i t a t e '1
M>OOOOVv-OCWOWs.K>VOOOWOO</OCObiOOOOWO<;VtvyO<X;><
tică de agitaţie, Au fost che- ţje [)eva trebuie să acorde PP OU »V t E- aS " D^Rae^ M IR
maţi oamenii, a fost alcătuit mai multă importanţă acestor clubului „11 IUNIE“ CăW
programul. Programul e inte formaţii artistice, să le sprijine
resant şi instructiv. Versurile în alcătuirea programului cît
dc e - fwMlTRESGU
sînt scrise cu îngrijire, exem şi în pregătirea lui. Organiza ° in luna aprilie, cu sprijinul bufni au organizat trei progra- * Oamenii muncii din Căla I lu s t r ă Imagim,ie cele mm
plele sînt luate din viaţa de zi ţiile de partid au datoria să şi sub îndrumarea comitetului de me cu intrare liberă, Ia care şi- au vizionat în luna trecută
cu zi a lucrătorilor de la Ban controleze activitatea brigăzilor partid, activitatea clubului „11 au adus aportul corul bărbă- spectacole prezentate de c.jj. c - —
ca de Stat Deva. Dar ce folos... artistice de agitaţie, să le în Iunie“ din Călan a obţinut fru- tesc, orchestra, echipa de dan- Teatrul de Stat din Valea Jiui.-, . file lui
Programul stă închis în sertar drume spre îmbunătăţirea pro moase rezultate. Astfel, au fost suri şi soliştii vocali. Formaţi- „Ultimul tren“, „Şase iubiri“ ş. niilori prin mijloace '
de basm, hi d m<r'° lume
pe ’motiv că brigada artistică gramelor întocmite, să determi prezentate 5 conferinţe ideolo- !le artistice au avut în luna apri- „Cauţiunea", apoi au participat h. naturii npnaitrriieeii ¦' ' tuşi o straşnică *„cciioorrbbăă ^pescărească
de agitaţie e descomplectată. gice, două tehnice, două ştiinţi-
Ce •părere are tovarăşa Rău, res ne conducerile tehnico-adminis- fice şi două conferinţe artistice, fie şi două ieşiri : una ia Ohaba, la programul prezentat de către al . renumită
ponsabila culturală ? Dar con nării,
ducerea băncii ? trative pentru a le acorda mai ° Biblioteca clubului din Că- cu ocazia inaugurării gospodă Ansamblul popular al filarmoni rHA0 AP
ian a ţinut în luna aprilie două
Critică în general mult sprijin material şi moral. recenzii: prima, asupra romanu riei agricole colective, şi alta la cii din Cluj, iar fiii muncitori V l0 «>CA HUBER MK
lui „Masa umbrelor“ de I. To- Uustrafii de l0 N !QN
Programul brigăzii artis In oraşul Deva sînt posibilităţi doran, iar a doua, la volumul de căminul cultural din Batiz. lor din Călan au participat la
tice de agitaţie a Spitalului u- poezii de George Coşbuc. ctitorului un ci- ,
nificat din Deva e scris bine şi pentru o intensă activitate a a- 0 In luna aprilie au fost or programul dat de către Teatrul
are anumite puncte care com-
cestor formaţii. In viitor trebuie ganizate la clubul din Călan şi de păpuşi din Alba Iulia, cu ~,ves/ea etnie- Z f j f z j r * * de h * "
să li se acorde toată atenţia două expoziţii : „Structura uni piesa „Aladin“ r .„„ Luck'area prezin,
versului* Şl O exnrvT-!;r! EA1E«'C
pentru a se ridica la nivelul ne
cesar. _____ coresPondent ’jVhil-Thagar" t u d , d°“K bKm:
tsle * U T j " * ' « »<
V. ALBU
------ '~~~~irvprrijm mraliezf e - asprijiniţi nici în ceea c>pri- » » A ir
in G. A , Co ©
bucăţi cărămidă, 14.000'bucăU S ' , A?a de exemplu ? n i" ' "¦ -ă __ “ “m ‘M «rte
r‘VIŞhl ‘le-au nian-«.
ţiglă, var, ciment, etc. r.n.....c..a-u• ~F,ara !ără ship" _ şi slu,
za lipsei acesttoer, mat-aallee, la ŞtS L dJ n. fecf“-’«f:zee !*an farcleTstA t U J j le f mşie neguţători cti ochi de
f Dar •
sNoşi de avuţie, care
G.A.G. „1 Mai“ din con- -- ¦ ,n Ba'ata au î n " J . de partid si rU 0rgane)
strucţiile planificate drti anul H a  . Panifícate S ! ^ lt »cord. ceea ce Ins
în curs nici n-au î n ^ încă. l'fWăMr'ano^Jrn' drilccaaiifţou,dinpeUuplluruia’ic™tîiăco^ră. a, dsePve‘idn.asş-!' nnCăă0rrliieiicti.cv.ue. îunnpePrlreoob.bmt!ecamtSea°S.aTpeor°doăvvriizíiilao°r-
Mii de ţărani muncitori din re şi-au început la timp construc- sip, au tăiat 96 stejari buni
giunea noastră îndrumaţi de că bile. Pînă în prezent ei au Ier- pentru construcţii. Din crengile O situaţie aser^^are se
tre organele de partid şi de stat minat (în roşu) două fîntîni be- acestora s-a sortat lemnul ncce- găseşte şi la G.A. ”Br- Petru
s-au convins de superioritatea tonate, o maternitate pentru 24 sar arderii cărămizilor. In ac- Groza“ din Băci1,ci iov. Ga- uinaşcroar-,zăndneerteneanlinzngasrreepauefănţtjmm Ce,as^a frî- Sare. îndemnîndu • -13 e nece-'
muncii în colectiv şi au păşit cu scroafe şi sînt pe terminate cu ţiunile amintite s-au evidenţiat ^ f ^'or, timp pe colectivişii să
lucrările ha grajdul de 60 bovi- colectiviştii Petru Slobodaş, Ioan vrilă Torok, pre.nieie sfatului ca din Dlin r. ? foI°sea/
încredere pe calea gospodăriei popular, susţir3 - e;sfe timp, " n,Ce —
colective. De asemenea, în ve ne. Odată cu terminarea aces- Bucşa, Gheorghe Bărboni (Şo- prin august“ -rj n[rJu începerea b! J ‘* t S J ma S L aK> ' '»«fe. i
chile gospodării colective s-au tuia, angajamentele colectivişti şoi) şi alţii.
¦onslradiilo,'' ' ,le însă că t i Ş j 11! cauzS Mre facT ! i
înscris numeroase noi familii. lor din Apoldu de Sus, în ceea Sfatul popular al comunei Că p>llaannui,l g(rooss;’e P. . . ^ d e._ în
Din experienţa gospodăriilor J *™narea c o n l.H
colective mai vechi, reiese că a- esfe lipsa d e arl f w ,]sl"K%
nimalele îngrijite în comun a- ce priveşte construcţiile din a- lan şi al raionului Hunedoara acest an u'l;irf ee aVouIunmui de lu
duo colectiviştilor mari venituri. nul 1959, vor fi îndeplinite. nu sprijină însă în suficientă cran s * “» ,a0
Dar pentru ca animalele înscri
Munca de înfăptuire a cons măsură însufleţirea şi hotărîrea pentru 6(? a UneJ materni- P[|nderea comercială rp •
trucţiilor planificate se desfă- tâti peni2 ^coafe, a u •
colectiviştilor din Batiz, care şi- f/comrcgjocoop) în L u ? g,0nal
şoară într-un ritm corespunză- au propus să construiască in
pătul cuc'fc,iaie de io VJ ! ^ U comenz/?0rPr^ ema «
se de către colectivişti să poată tor şi în gospodăriile colective prima urgentă grajduri cu o ca goane ^ at,van Pentru 200 , coIecHve. Asa J f-apcoedari
fi adunate şi îngrijite în comun, nin Pricaz, raionul Orăştie, Sînt- pcicitate de 100 vite şi magazii
dOpă regulile zootehnice înain andrei şi Strei-Călan, raionul pentru 10 vagoane cereale. Gel aceste
, daca nici a• - a a de CG, A nr n>.Widá co
tate, sînt necesare în primul Hunedoara etc. puţin tov. Ioan Tuza, preşedin- cum cei f t ,emn de stejar I aPnlie, întîrzie sV q 'nda’
rînd -construcţii corespunzătoare Dornici să realizeze cît mai tele sfatului popular comunal, primiţi d’ c- n ' aH fost a- beneficiar, iar c n iJ r , 0seasca -
pentru adăpostireă lor. grabnic construcţiile planificate nici nu a fost măcar pe la co- duşi d in -l* ar Piatra, ba sdau cu fundaţii ' 'Vl?di de aici
Acolo unde organizaţiile de pentru adăpostirea animajelor, lectiviştii din Batiz, în ultima lastul, L n da- cimentul te r- ta
partid şi de stat au sprijinit con majoritatea colectiviştilor din re- vreme.'El se mulţumeşte să „re
siliile de conducere ale gospo giune vin cu iniţiative creatoare zolve“ problema’ construcţiilor >¦-sfiii]
dăriilor colective, în ceea ce pri şi depun eforturi sporite pentru din G.A.C. „1 Mai“, prin tele- !a « f i ţ Ă * « * * *
2hoo,
">* înlîr?je Sj 'a 'l,n Tîmpa
veşte întocmirea documentaţiei,
stabilirea locului construcţiilor, rea lizarea lor. _ fon. Dacă aşa se „interesează“ Ro^TT?ed!nfe »1 sfa ?°n cu cim ent ' m Va'
procurarea diferitelor materiale Aşa de pildă, colectiviştii din Sfatul popular comunal din Gă-
şi mobilizarea colectiviştilor Ia lan, cam în acelaşi 'fel'proccdea- tul/ rai°nal, care e şi stcucjiilor acesta realiza cea d in «ouat
efectuarea construcţiilor planifi G.A.C. „1 Mai“ Batiz au hotă- din
cate, rezultatele sînt grăitoare. rît să participe la munci volun tă şi statul raional. Acesta a »omis/ei rai0fla)e con- oiri Vil
Aşa de pildă, cu sprijiniţi orga trimis în urmă cu mai multe • ~ l l colective
tare pentru procurarea unor ma săptămîni cîtiva tehnicieni care ^ ;''"™, T:z
teriale de construcţii din resurse au stabilit locul construcţiilor.
locale. Pe timp nefavorabil lu
nelor comunale şi raionale de crărilor agricole, ei au transpor Documentaţia necesară n-a fost D ““o n c t r ?,! anu d e v a r a i ca nu sînt u?oară nPorar
partid şi de stat, colectiviştii din tat voluntar de la rîul Strei 36 trimisă însă nici pînă acum. Go- scădere
Apoldu de Sus, raionul Sebeş, care cu balast şi 30 care cu ni- lectiviştii din Batiz nu au fost
lin e co .n s tru c fiile 01111 p u
pe caLe colec
