Page 35 - 1959-05

DRUMUL SOCIALISMULUI Paof. 3

TO M A be C A R BU M C PL P O ST

oaáJa Z VáM>

pus în faţa cini. In cele 4 luni care au trecut din acest an Nouă cîmpuri de cărbune 9 iB pi
i i obiectivele în 24 ore
i lee/^roduc- ei au realizat o creştere a productivităţii cu 10,81 Toţi minerii, din sură tot mai mare
i să se la sută, ajungînd la 1,024 tone de cărbune pe'
it Jo/incV de o post. Lucrez la mina jul este pentru brigada mea sînt MICHIEV GHEORGHE rolul de conducător
D. if/dilL
»sţ i r i . primele In pagina de faţă publicăm cîteva din decla-S Petrila de mai bine CENUŞA CORNEL muncit nu pentru tineri. Aceasta nu şef de brigadă politic la locul de
asci acestei sar­ raţiile făcute de muncitorii, tehnicienii şi cadreie\
de conducere de la această mină cu ocazia unei{ de 33 de ani. Ga mi­ şef de brigadă dormit. Cei care înseamnă însă că muncă. Problemele
anchete făcute de ziarul nostru.
ner în vîrstă, ţinînd fac absenţe nemoti­ lucrăm de puţină vreme împreună. creşterii productivităţii muncii şi a re­

seama de grija care ni se poartă as­ vate, cei cărora le place să tragă chiu­ Brigada s-a format cu ciţiva ani tn ducerii preţului de cosi al cărbunelui

tăzi, aş fi putut să lucrez la un ioc lul în timpul lucrului, n-au loc în bri­ urmă, din tineri veniţi ¦din .diferite au stai şi stau in centrul preocupării

de muncă mai comod, care sa nu dea gada noastră. colţuri ale ţării, tineri care au învă­ grupei¦ de partid.

m HOTARITORI atîta bătaie de cap şi să las pe tineri Din experienţa mea. de miner bă- ţat bine meseria de miner. Organiza­ Analizind'posibilităţile de reducere a

unde e mai greu. Aceasta nu stă însă trîn vreau să arăt că atunci cînd este ţia de pariid şi ¦cea de Tineret ne-au preţului de cost, grupa de partid a

în firea noastră, a mine­ disciplină se poate munci ajutat să devenim cu toţii munciiori apreciat că sistemul de puşcare după

rilor comunişti. Din contră : cu spor, se pot organiza conştienţi şi să ne ridicăm nivelul de care lucra brigada nu era cel mai

neri la obţinerea unei productivităţi noi socotim că locul nos­ lucrurile bine. Tocmai a- calificare. Asiăzi, din cei potrivii. Din iniţiativa gru­
mai înalte. Rezultatul cel mai impor­ tru e acolo unde se cere ceasta ne-a permis şi nouă
ing. NICORICI NICOLAE tant al acestei măsuri luate de partid mai multă experienţă; chiar ca în perioada aceasta, 22 membri ai brigăzii, 19 pei. de pariid s-a irecui —
şeful exploatării miniere Petrila şi guvern este asigurarea stabilităţii dacă condiţiile de muncă cînd trebuie să forţării a-
muncitorilor mineri, ceea ce a însem­ nu sînt uşoare. batajul, să obţinem rezul­ au calificarea de miner după ce au fost consul­
nat totodată şi creşterea continuă a tate bune cu toate greută­
nivelului lor de calificare. La stabili­ Abatajul nostru este si­ ţile întîmpinate. In zilele sau afiiior miner. Acesta tate şi cadrele tehnice —
zarea cadrelor de muncitori mineri a tuat cu cîteva fîşii dea­ cînd putem puşca noi reu­
a seotoare şi un număr mare de brigăzi contribuit şi faptul că statul nostru a supra altor abataje, ceea şim să scoatem din cele este unul din factorii care ia reducerea numărului de
alocat importante fonduri pentru con­ ce provoacă greutăţi sec­ două aripi ale abatajului
R care nu-şi îndeplinesc sarcinile de strucţia de locuinţe. In anul trecut şi torului. Eu sînt conştient cîte 9 cîmpuri de cărbune au făcut ca brigada noa­ găuri bătaie in frontul de
în primele luni ale anului curent, mi­ că abatajul trebuie forţat în 24 de ore, cu un ran­
că plan. Intr-o astfel de situaţie s-a aflat nerii din Petrila au primit spre folo­ pentru a se lichida deni­ dament de 5-6 tone de că­ stră să obţină realizări lucru de la 22—25, cile se
sinţă 225 de noi apartamente. velarea produsă, fapt ce ciulă.
se mina noastră un timp destul de înde­ va permite să se obţină Pentru aceasta în echipă am stabilit din ce în ce mai bune. băteau înainte, ia 16. Re-
Sub îndrumarea comitetului de par­ o productivitate mai mare peîntregul o regulă: fiecare schimb lasă la şut
ei. tid, colectivul minei noastre şi-a pro­ sector. In anii aceştia însă, noi zul/alţle obţinute s-au do­
pus drept obiectiv principal ca pînă ortul armat, chiar dacă puşcă de două
ent Cum am procedat ? iui am crescui numai ca mi­ vedit foarte bune. In fieca­

pe neri. Organizaţia de partid, re zi noi economisim Intre

1în comuniştii din sectorul II, 18—27 amorse a trei

că s-au ocupat cu dragoste şi lei bucaia. Totodată, se

t fi . căldură de noi tinerii mi­ mmmiimm scurtează şi timpul de ba­

!ite. neri, de educarea noastră politică, a tere a găurilor necesara scoaterii unui

ter- juiîndu-ne să înţelegem şi să preţuim cîmp, se economiseşte munca, se reduce
politica justă a partidului şi guvernu­ consumul de aer comprimat — cu alte
reş- lui nostru, grija părintească pa care

ia 23 August să atingă un randa­ Am căutat ca în brigadă să am oa­ ori pe schimb. o poartă tinerelului. Ca urmare a aces­ cuvinte se obţine o produciivUale mai
Şi după cum îi munca e. şi plata.
că meni buni, harnici. Nu numai harnici, tui fapt, mai mult de jumătate din mare şi un preţ de cosi mai scăzut.
ani- ment pe exploatare de 1,100 tone p e \ Luni 1a rînd, minerii din brigada mea
nun-* au cîştigat între 90-120 lei pe şut.
i de ci şi disciplinaţi. La noi în brigadă
fac-
jrea post, pentru a aduce o contribuţie cît am statornicit un obicei: cui îi place membrii brigăzii au devenit membri In felul acesta reuşim să realizăm
şi candidaţi de partid. lună de lună ciie o tonă de cărbune
mai substanţială Ia îndeplinirea sar­ să doarmă, să doarmă acasă. Abata-
Grupa de partid care. a luat fiinţă
cinii trasate de __________ Luna aceasta a-
Conferinţa regională în brigada noastră¦exercită intr-o mă- în plus pe fiecare post.
de partid minerilor vem un angaja­
•eti- din Valea Jiului Avem realizări, dar şi
oa- Din experienţa colectivului ment — să dăm
600 tone de căr­
Ş*
ţie. minei Petrila în ridicarea pro­ bune peste plan. A-
lat în ceea ce priveşte
cest angajament îl posibilităţi dea Ie mări
lit ductivităţiisporirea productivi­ vom îndeplini nea­

3. lungat cînd sectorul IV — unul din tăţii muncii. lGB5E5SSES3BESEÍ părat 1
cele mai importante sectoare nu-şi în­
ll deplinea planul, trăgînd înapoi reali­ Com uniştii ia locurile Cifre si fapte SOMOGY IUL IU
zările minei. In urma indicaţiilor pri-> şef de brigadă
ea mite din partea comitetului de partid, im hotărăsc soarta producţiei! o In cursul anului curent, la
conducerea tehnică a minei a pus, la mina Petrila s-au înregistrat în­ Brigada noas­
?. O începutul acestui an, un accent deose­ continuu progrese tehnice. Prin­
bit pe reorganizarea muncii în acest, tre alte noi utilaje cu care a tră dc săpări şi
t, nepro- sector. fost înzestrată mina se pot nu­
j^anizarea La începutul anu- __ _ de cărbune pe post măra : 2 maşini de extracţie, betonări îşi de­
muncitorii Vorbind de factorii care au deter­ mai mare decît 5 locomotive de mină, 6 cra­
--iştiaţi prin minat creşterea simţitoare a producti­ lui, organizaţia noa-........... CENARU GHEORGHE tere, 14 motoare electrice şi 70 păşeşte lună' d’e’
. în eicîte 2 — vităţii la mina noastră, trebuie să sub­ vagonete de mină.
,i" pvroiau, în liniem rolul deosebit al introducerii stră de bază a dez- secretarul organizaţiei de bază nr. 2 atunci cînd brigada lună randamen­
!•mat de între- sistemului îmbunătăţit de salarizare şi o Ridicarea calificării mun­
normare a muncii. In urma introdu­ bătut pe larg sar- ----- era condusă de ve- citorilor şi tehnicienilor con- tul plair :lcat •'ci.i
•ii. c< preg„ăti,ri, cerii acestui sistem a crescut cointe­ stiluie una din principalele căi
resarea masei largi de muncitori mi­ cinile puse în faţa minerilor de con­ chiul ei şef, un om pasiv, lipsit de de sporire a productivităţii cel puţin ,15-20
^ sneaza iu- muncii. In prezent la mina Pe­
ferinţele regională şi raională de par­ răspundere politică. trila urmează cursurile de cali­ la sută. Ga să
ţjta'bot fi ob- ficare pentru ajutori mineri,
u f. fié. fţQjcît există tid. In urma acestei dezbateri, de a- Rezultate asemănătoare sînt obţinute mineri şi artificieri, un număr obţinem aceste
de circa 200 oameni.
no .^înir-o cord cu conducerea sectorului, am re­ şi de alte brigăzi a căror conducere a realizări, am pus
luie succese atîta o Datorită îmbunătăţirii con­
partizat membri de partid în posturile fost întărită cu comunişti. diţiilor de muncă şi aplicării accentul pe or­
iniţiativei minerilor din brigada
cheie ale producţiei din sector. Vreau să arăt însă că în mobiliza­ lui Mihai Tucaciuc de la Ani- ganizarea raţio­
noasa, numărul brigăzilor sub
Organizarea întrecerii In conducerea brigăzilor care aveau rea minerilor din sector la obţinerea plan de la mina Petrila a scă­ nală a muncii în
zut în intervalul ianuarie-apri-
rezultate mai slabe au fost numiţi unor rezultate bune (sectorul nostru lie cu 42 ia sută. brigadă, în aşa îel ca fiecare mi­ 'Am vorbit la început despre

membri şi candidaţi de este fruntaş, pe mină şi în ® Un număr tot mai mare ner să folosească din plin tim­ rezultatele pe care le obţinem.
de brigăzi obţin randamente
şi a consfătuirilor de producţie — partid destoinici, care au perioada ianuaric-mai a mari şi cîştiguri frumoase. pul de lucru. La noi nu există Vreau să subliniez că aceasta nu
Io centru! atenţiei muncii sindicale Printre acestea se numără bri­
dovedit că sînt hotărîţi depăşit productivitatea pla­ găzile conduse de luliu Haidu, om care să nu aibă ce face, care e tot ceea ce putem face. Dacă
Erou al muncii socialiste, Chi-
să ducă ta îndeplinire nificată c.u 323 kg. pe riţă Enache, Gheorghe Michiev, să se plimbe fără rost pe gale- brigada noastră, spre exemplu,
Victor Peter, Francisc Bartha şi
toate sarcinile trasate de post şi a dat în plus altele şi care în medie reali­ rii. Repartizarea sarcinilor pe s-ar transforma într-o brigadă
zează cîştiguri lunare cuprinse
partid şl au o califica­ 12.860 tone de cărbune), între 2.400 şi 3.200 iei. schimburi s-a făcut în aşa fel complexă, în care o parte din

Intr-unui din aba­ bunălăţirea organi­ re corespunzătoare. Din­ organizaţia de bază nu ® Printre inginerii de frunte îneît toate trei schimburile să fie oameni să execute săparea, iar
ai minei Petrila, care au depus
tajele sectorului III GIURGIU GHEORGHE zării consfătuirilor tre aceştia amintim pe to­ s-a limitat la această mă­ eforturi deosebite pentru spriji­ la fel de tari. De asemenea, s-a cealaltă parte lucrările de lăr­
varăşii : Vasile Sidorov, sură. Ea a acordat o a- nirea brigăzilor de mineri în
s-a defectat craţe- preşedintele comitetului sindical de producţie pe Ernest Cozrna, membri de tenţie deosebită creării ţi­ obţinerea de randamente spo­ avut grijă ca în fiecare schimb gire şi betonare a galeriei —
rite se numără tov. Emil Muru,
rul. Din cauza căr­ sectoare şi pentru Ştefan Tenczler, Gheorghe Ce- să existe cîte un membru sau bineînţeles în galerii de profile

bunelui mărunt şi umed care s-a lipit aplicarea în viaţă a propunerilor juste partid, loan Firoiu, can­ nui' puternic activ în jurul naru, Cornel Florian şi alţii. candidat de partid. mari cum ar fi cea de la orizon­

de scocuri, lanţul s-a ridicat şi a că- făcute de muncitori în cadrul acestor didat de partid şi alţii. său. La adunarea gene­ Ca şef de brigadă, am căutat tul 14 — randamentul în bri­
Această măsură organi­ rală pe care am ţinut-o să atrag la organizarea mai gadă ar putea să crească cu cir­
'ut de pe steana de acţionare. Aseme- consfătuiri. Incepînd din luna martie, în luna aprilie, spre exem­ bună a muncii pe toţi oamenii ca 30 ia sută.
zatorică a dat rezultate plu, în cadrul căreia am c.n brigadă. Aceasta se reali­
a defecţiuni s-au repetat îngreunînd comitetul sindical al E. M. Petrila a bune şi iată d cce: In analizat posibilităţile spo­ zează prin consfătuirile pe care S-ar mai putea vorbi şi de alte
cerut conducerilor sectoarelor şi comi­ fruntea actualei brigăzi le organizăm în fiecare lună la posibilităţi de mărire a randa­
m,ca minerilor. Minerul Adalbert club, consfătuiri de la care nu mentului şi vitezelor de înain­
lipseşte nici un membru al bri­ tare în galerii. De exemplu, în
,^a .lV sezisînd cauza acestor defec- tetului de secţie să se îngrijească ca găzii. In aceste consfătuiri noi galeriile duble, în steril, eu con­
sider că se poate realiza o vi-
•lun,> .^propus în consfătuirea de pro- fiecare consfătuire de producţie să fie conduse de Sidorov se afla un om ririi pe mai departe a productivităţii
ucţie p, scc[or ca ja aces[ crajer sa urmată de hotărîri care să cuprindă
îmbîcsit de concepţii mistice care re­ în sector au participat 83 tovarăşi din
M _montez^ palele mai .... ............. măsurile concrete ce se vor
fuza să lucreze sîmbătă, dezorganizînd activul fără de partid.
ţnian'’ Pentru a împiedica | f lua pentru aplicarea pro-
în felul acesta el însuşi munca în bri­
xarea cărbunelui mărunt §§ punerilor făcute de muncl- gadă. In fruntea altei brigăzi se gă­ Un însemnat număr de tovarăşi din discutăm rezultatele muncii, şe- teză de înaintare de 80-100 me-
' V ^ r i . AsifeT, .cauza | | tori, cine răspunde de în- sea un element care în trecut a dus activul fără de partid al organizaţiei
| | făptuirea lor şi termenul o politică antimuncitorească şi care fo­ de bază (peste 50) desfăşoară în ca­ fii de schimburi apreciază felul ri pe lună dacă se aduce linia
cGIo- r fost înfătu- losea şi în prezent metode neadmise, dru! Sectorului o activitate politică rod­ în care a muncit fiecăre miner ferată dublă pînă în frontul de
înjura oamenii, îi brusca etc. Prin adu­ nică cu agitatorii. Printre aceştia men­ în parte, se analizează şi lipsu­ lucru, dacă brigada este dotată
din abataj H de executare. Aceste holă- cerea comuniştilor în fruntea acestor ţionez pe tovarăşii Petre Budai, Emil ri.c care le mai avem, se fac cu mijloace de încărcare (căru­
propuneri .pentru înlăturarea cioare cu bandă) şi cu un arti­
randament rîrl sînt afişate la loc vlzl- greutăţilor. ficier care să asigure puşcarea
la timp. ,Şi, bineînţeles, dacă se
| | bll în cadrul fiecărui sec­ Aceste consfătuiri constituie asigură o aprovizionare cores­
un schimb de experienţă, un punzătoare cu materiale şi va­
e de pro­ tor, pentru ca minerii să brigăzi s-a asigurat o conducere poli­ Biaga, Gheorghe Chelaru, Goloman mijloc de creştere a simţului de gonete goale.

be în ca- le cunoască şi să le poa­ tică, s-a întărit răspunderea colectivă răspundere al oamenilor din bri­ Conducerea întreprinderii noa­
faţă de îndeplinirea sarcinilor de plan, stre n-ar avea decît de cîştigat
k la mina lă urmări. s-a îmbunătăţit disciplina, a crescut Raicu şi alţii. gadă faţă de sarcini şi chiar a
etanul muncitorilor. Iată, spre exemplu, Biroul organizaţiei noastre de bază
%i şi zeci Organizarea mai bună a brigada condusă în prezent de tov.
loan Firoiu despre care am amintit consideră că garanţia îndeplinirii cu
smeri. To- consfătuirilor de producţie succes a sarcinii de răspundere pusă
în faţa noastră de Conferinţa regio­
jVtarian, a dat un suflu nou nivelului lor de calificare.
vL ştajul 13 diri ăce- întrecerii socialiste. Iri cinstea zilei de mai înainte,. Noul brigadier a intro­ nală de partid, de a spori , producti­ dacă ar încerca acest lucru.
,e' să se monteze 1 Mai, în primele 4 luni ale acestui

Sţ troliu oare să an, a participat în întrecerea socia­ dus o organizare mal bună în brigadă vitatea muncii, o constituie ridicarea
listă 97 la sută din efectivul subteran care a dus la folosirea mai judicioasă continuă a nivelului muncii de partid
a ^ sa telo r goale şi al minei — cu 17 la sută mai mult a lucrului, în special atunci cînd aba­ şi, de aceea, vom depune şi de acum
decît în ultimul trimestru al anului tajul intră în podire, prăbuşire şi ata­ înainte toate eforturile în direcţia a-
i>.'. a nnltiinn FPllpeşixcanrni., trecut. care. Aceasta a avut drept urmare ob­

< *’ ca fixarea

'<\V* ţ pe tăvă­

l i -' cA \f a c ă cu Ridicarea nivelului întrecerii socia­ ţinerea unui randament cu 750-1.000 kg. ceasta.
liste este .oglindită şi de faptul. că nu-
V* # —«j—î n r ’r ' n « r-*r^/—*r~*r~*r J
ărtil brigăzilor care aplică iniţiativa

! .privire Iq depăşirea planului în fie­ t Experienţa colectivului minei Petrila, care a reuşit să de-ţ
re z i,. de către fiecare om, a eres-' [•păşească productivitatea planificată în primele 4 luni ale aces-ţ
t. de,1a 26, brigăzi în lupa februarie [tui an cu 10,8 la sută arată că direcţiile principale în care tre-ţ
Lbuie acţionat pentru realizarea şi depăşirea acestui indice sînt j
49 în luna mai.

in prezent, munca politică de masă [ CREŞTEREA RANDAMENTELOR ÎN ABATAJE SI REDUCE-)

comitetului.,nostru • sindical esle în- [REA LA MAXIMUM A POSTURILOR NEPRODUCTIVE. ^

ptată spre . antrenarea brigăzilor de [ In această privinţă există încă mari rezerve ia toate mi- ¦[

ieri şi a colectivelor sectoarelor ta Lnete din Valea Jiului, dat fiind faptul că o mare parte din bri-j

inoirea angajamentelor luate în în- [• găzile de abataje nu-şi realizează încă planul, îar corelaţia din- T
erea socialistă pentru a întîmpîna
i minerului şi cea de-a 15-a ani- [tre muncitorii direct productivi şi personalul din serviciile au-)
are a eliberării patriei cu noi suc-
[ xiliare poate fi mult îmbunătăţită. ^
în lupta pentru creşterea produc-
L Se recomandă colectivelor miniere din regiune să tragă în- ^

[•văţăminte din experienţa colectivului minei Petrila precum şi]

[din experienţa altor colective fruntaşe în lupta pentru o pro-11

îţii muncii, pentru reducerea pra­ [ ductivitate mai înaltă,

de cost al cărbunelui. f t— 1 u J <~~J k»7 c—J 1 -7 1—7 k—7 l«J uJ u i+J i+J l—7 u -/ t—1 1—J l—' m

'~ J u J u J v v—/ i—/ v_/ u_V <-~J \— 1 1— t i—J i—1