Page 36 - 1959-05
P. 36
Fa*r. 4 DRU MU L SOCI AU S MU LU!
«SH»BBW>v-'A*fl
Acordul dintre Japonia SituaţiainternaţionalăaHaini Sovietice
şi Vietnamul de sud in problema
este mai bună ca oricînd
plăţii reparaţiilor de război este nevalabil
Declaraţia M. A. E. al R. D. Vietnam Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov la Kiev le
HANOI 12 (Agerpres). — nistrul Afacerilor Externe al Ja kongf
TASS a n u n ţă : Agenţia vietna poniei, Fujiyama, intenţionează
meză de informaţii anunţă că să semneze cu autorităţile sud- KIEV 12 (Agerpres) TASS să poată obţine rezultate pozi geţi de noi, şi noinu/5^e delegat?
Ministerul Afacerilor Externe al vietnameze la 13 mai, la Saigon, anunţă: Luînd cuvîntul la 11 tive.
Republicii Democrate Vietnam a un acord cu privire la reparaţiile mai la Kiev cu prilejul ceremo tinge niciodată de vc precu
dat publicităţii o declaraţie în de război datorate Vietnamului. niei înmînării Ordinului „Lenin“ Dacă conferinţa miniştrilor, a
care subliniază că orice acord spus N.S. Hruşciov, nu va da rat N.S. Hruşciov. / ¦' 31 tuturor
dintre guvernul japonez şi au Guvernul Republicii Democra
torităţile lui Ngo Dinh Diem te Vietnam declară din nou că In lumea întrea/mocrab’ce Hali,
(sud-vietnameze — N.R.) în autorităţile sud-vietnameze nu
problema plăţii reparaţiilor de cu care a fost distinsă R.S.S. rezultate pozitive importante, la N.S. Hruşciov, crţ delegaţii ale ,
război datorate Vietnamului de pot reprezenta întregul Vietnam.
către Japonia, va fi nevalabil. Ucraineană pentru succesele im- ordinea zilei va fi întîlnirea şe- mult numărul oamri exnei din rr
Guvernul R.D. Vietnam îşi re filor de guverne. Probabil, a jung la convinge;.
Potrivit unor ştiri din străină portante obţinute în sporirea spus N.S. Hruşciov, această în-
tate, se spune în declaraţie, mi zervă dreptul de a cere guvernu producţiei agricole, N.S. Hruş tîlnire va avea loc. în toate acţiunile { lsa Cinc/ărf
ciov, prim-secretar al Comitetu Ie Uniunea Soi11 a Uniunii femt
lui japonez plata reparaţiilor de lui Central al P.C.U.S., şi pre Desigur, a arătat N.S.Hruş lăuzeşţe după a Prezentat un n
ciov, nu toate problemele pot ti mai paşnice şi d,ro^ cuvînfărj
război datorate Vietnamului. şedintele Consiliului de Miniştri rezolvate în cadrul unei singure
al U.R.S.S., a declarat că situa întîiniri. Noi vrem, a subliniat mijloace pentr.raGerude VăiiIan
C on fe rin fa anuală a A sociafiei pentru ţia internaţională a Uniunii So el, să soluţionăm fără război îşi dau seama , Pre??dintă a F.
prietenia anglo-sovietică vietice este mai bună ca oricînd.
toate problemele litigioase sau să facem aces’ r° Va’.seci‘efara n
LONDRA 12 (Agerpres). — de la Geneva a miniştrilor Afa Avem o bună situaţie in nerezolvate. statele imperialis\0ni,ţe^iîuj antif;
ternă, a declarat N.S. Hruş N.S. Hruşciov a declarat că iese cu bazele lor°Vie^,Ce-
ciov, şi o situaţie interna în prezent imperialiştii se tem pentru rachete, ne anw
ţională a ţării noaste la îndeosebi de succesele Uniunii armele lor.
Iei de bună. Relerindu-se la Sovietice în dezvoltarea paşnică,
de creşterea nestăvilită a econo N.S. Hruşciov a men,
Conferinţa de la Geneva a mi
O 'oamenii de ştiinţă sov
colaborare cu inginerii, tt
TASS anunţă : La Londra a a- cerilor Externe, să elaboreze un niştrilor Afacerilor Externe ai miei paşnice sovietice. Ei nu nii şi clasa muncitoare au
vut loc cea de-a V-a conferinţă acord în problema Berlinului oc celor patru puteri, N.S. Hruş sînt însă în stare să oprească o admirabilă tehnică militai ^
anuală a Asociaţiei pentru prie Avem rachete bune, a spus e,<\o'
tenia anglo-sovietică. La confe cidental care să satisfacă toate ciov a declarat: Am pregătit înaintarea noastră.
rinţă au participat 118 delegaţi
şi oaspeţi reprezentînd organi părţile, precum şi alte măsuri totul pentru ca ministrul nostru Amatorilor de aventuri mili şi în număr suficient. Noi cons-
zaţii care întrunesc 331.000 de
persoane. - în vederea destinderii încordă al Afacerilor Externe, Gromiko, tare noi le spunem : Nu vă atin- tatăm însă, a adăugat N.S. 9'
Hruşciov, că ele nu ne sînt ne
Conferinţa a adoptat o rezolu rii internaţionale. După confe
ţie care salută recenta călătorie
ia Moscova a primului ministru rinţa miniştrilor Afacerilor E- cesare în număr chiar atît de l
englez şi a ministrului Aface terne, se spune în rezoluţie, tre Mare miting al tinerilor luptători mare. S-ar putea, a remarcat Zf
rilor Externe, precum şi hotărî- pentru pace din Italia
buie să aibă loc conferinţa la N.S. Hruşciov, să nu mai trea M
rea guvernului englez de a tri nivelul cel mai înalt.
că mult timp pină vom începe în
mite în U.R.S.S. pe ministrul
Doctorul Hewlett Johnson, să reducem producţia de rachete. ţie
Comerţului pentru a duce trata decan de Ganterbury, a fost re
ales preşedinte al Asociaţiei. ROMA 12 (Agerpres). — La aici, a spus el, tendinţa ţărilor Ţara Sovietică, a spus N.S. s t1
tive comerciale. 10 mai a avut loc la Livorno un capitaliste de a continua politi
mare miting al tinerilor luptă ca „războiului rece“, încercările Hruşciov, a făcut în aceşti ani
Rezoluţia se adresează guver
tori pentru pace, organizat de forţelor reacţionare din Italia de un mare pas înainte. Ne face 4 po
nului cerîndu-i să colaboreze cu
Federaţia Tineretului Comunist a reprima avangarda clasei mun- plăcere să constatăm că avem depăs
Uniunea Sovietică la conferinţa din Italia şi de mişcarea socia ciloare — partidul comunist.
Vii profesie în Anglie listă a tineretului. La miting au Ingnao a subliniat uriaşa con toate posibilităţile să păşim şi i de
împofriva prezenfei
mai repede spre ţelul nostru, în c
pentru a asigura poporului sovie \
lui Speidel luat cuvîntul socialistul Tragetti, tribuţie pe care tineretul italian tic tot ce îi este necesar, pentru (nd,
vicepreşedinte al camerei depu poate s-o aducă cauzei păcii.
ca oamenii muncii să trăiască Urg
LONDRA 12 (Agerpres). — taţilor, şi P. Ingnao, membru în Aşa cum în anii rezistenţei ita în îndestulare, pentru ca ei să
Agenţia France Presse relatea conducerea Partidului Comunist lienii, unindu-se, au reuşit să
ză că în seara zilei de 11 mai Italian. Tragetti a arătat că în zdrobească fascismul, a spus în fie asiguraţi nu numai din punct dis
a sosit la Londra generalul timp ce în lumea întreagă se ex încheiere Ingnao în aplauzele a-
Vizita preşedintelui Sukarno Hans Speidel, comandantul for tinde mişcarea pentru destinde sistenţei, tot aşa şi acum ei vor de vedere material, ci totodată ?'
ţelor terestre ale N.A.T.O. din rea încordării internaţionale, gu cîştiga bătălia pentru pace. să progreseze pe plan spiritual, să
Europa centrală şi fost general vernul italian continuă vechea
în Uniunea Sovietică sa linie politică şi nu a ştiut să pentru ca cultura şi ştiinţa să ,i prr
în armata nazistă. Potrivit ace tacă altceva decît să pună teri
leiaşi agenţii, prezenţa lui Spei toriul ţării la dispoziţia impe continue să înflorească. | cor
rialiştilor americani în vedera
YALTA 12 (Agerpres). — lui Suprem al Ucrainei, precum del la Londra a întîmpinat vii amplasării bazelor pentru rache ni
TASS a n u n ţă : Dr. Sukarno, şi cu persoanele care îi însoţesc,
preşedintele Indoneziei, care se au vizitat sanatoriul „Livadia“ proteste din partea opiniei pu P>
află pe ţărmul de sud al Cri- unde se odihnesc în prezent 750
raeei, a vizitat la 11 mai monu persoane. blice londoneze. In momentul în te. Acestui act provocator la a- r;
mentele culturale şi istorice din I
Yalta. Preşedintele, împreună cu Oaspeţii au fost salutaţi de care Speidel a sosit la palatul dresa ţărilor socialiste, a decla WASHINGTON. — Agenţiile veanu, reportaje de Geo Bogza, r
A. I. Mikoian, prim-vicepreşe- persoanele aflate la odihnă şi de lordului primar al Londeri pen rat Tragetti, trebuie să i se răs- de presă transmit Că un bom povestiri de Liviu Rebreanu, cu
dinte al Consiliului de Miniştri un grup de pionieri care tru a participa la un banchet a pundă prin crearea unei largi bardier al marinei militare ame scrieri, de Alexandru Sahia. Ma
al ILR.S.S., S .A. Kovpak, vice- a sosit la Yalta din Artek — ta fost oprit de un grup de demon mişcări populare ricane s-a prăbuşit şi a luat foc joritatea acestor opere sînt tra 92 0 .'
preşedinfe al Prezidiului Sovietu băra pentru copii de pe ţărmul stranţi care purtau o pancartă după decolarea de pe aeropor duse pentru prima oară în lim
sudic al Grimeei. pe care se putea c iti: „Nazis- Ingnao, care a luat., apoi cu? tul bazei navale din insula ba rusă. înalt i
tule Speidel, cară-te acasă !“. vîntul, a arătat că •încercările Whidbey. Nouă din cei 10 mem In comp
............ . imperialiştilor de a opri înainta MOSCOVA. — După cum s-a numărul
rea lumii socialiste au eşuat. De- mai anunţat, MajeStatea sa 200.000. ¦- -
Conferinţa muncitorilor portuari din Haile Selassie, împăratul Etio
piei, a acceptat invitaţia lui TOKIO. ?
i<. E. Voroşilov, preşedintele
Prezidiului Sovietuiui Suprem ţă posturile'-
al U.R.S.S., de a face o vizită
regiunea Pacificului şi din Asia bri ai echipajului au fost ucişi. oficială în Uniunea Sovietică. la baza de
MOSCOVA. — In editura S-a căzut de acord ca împăratul
Aneurin Bevan cheamă din nou Etiopiei să sosească la Mosco Hokkaido s „v.t un avion
va la sfîrşitul lunii iunie a. c.
TOKIO 12 (Agerpres). —¦ La tele Unite ale Americîi, Austra pentru literatură beletristica din cu reacţie istructaj şi an-
11 mai s-a deschis la Tokio con lia şi din alte ţări. Moscova a apărut în limba ru KREMENGIUG. — Delegaţia
ferinţa muncitorilor portuari din încetarea experienţelor Comitetului Republicii Arabe U- trena ment 33“ aparţinînd
regiunea Pacificului şi din Asia, H. Bridges, preşedintele sin nite pentru construcţia baraju
care va discuta problemele apă dicatului american al muncito cu arma nucleară să o culegere în două volume lui de la Assuan a părăsit la forţelor mi e aeriene japo-
rării păcii în întreaga lume, ale de nuvele şi povestiri de scrii 11 mai Ucraina plecînd la Sta-
dezvoltării şi întăririi legături rilor portuari şi al muncitorilor lingrad. înainte de plecare, neze. Cei meinbri ai echi-
de la antrepozite, a prezentat' membrii delegaţiei, conduse de
lor internaţionale între sindica raportul cu privire la caracterul LONDRA 12 (Agerpres). - care unele elemente din Germa tori romini datînd din secolul Musa Arafa, ministrul lucrărilor pajului şi-; găsit moartea.
te precum şi problemele luptei şi sarcinile conferinţei. Rapor p-ublic.e al regiunii egiptene a
In cadrul unui discurs rostit în nia, care ar fi trebuit să fie con a! XlX-lea şi începutul secolu R.A.U., au vizitat şantierul hi PEKIN La 12 mai a pă
împotriva ofensivei asupra drep tul asupra vieţii şi activităţii seara zilei de 11 mai la postul trolate îndeaproape, vor căpăta lui al XX-lea. Culegerea cuprin drocentralei de la Kremenciujr. răsit Pekinul plecînd în patrie
turilor vitale ale oamenilor muncitorilor portuari sovietici a de televiziune, liderul laburist din nou influenţă“. de aproximativ 100 de opere, pe bordul unui,avion „TU-I04“
iost prezentat de A. I. Koetkin Aneurin Bevan a chemat din printre care nuvele, istorice de delegaţia parlamentară a R. D.
muncii din ţările capitaliste. preşedintele Comitetului Cen nou la încetarea experienţelor cu Bevan a calificat drept „e- Costache Negruzzi şi Alexandru
La lucrările conferinţei parti tral al sindicatului muncitorilor arma nucleară. normitate“ o declaraţie a gene Odobescu, momente şi schiţe Germane condusă de Johanes
din flota maritimă şi fluvială. ralului american Norstad, co Dieckmann, preşedintele Prezi
cipă delegaţii sindicale din Ja
ponia, Uniunea Sovietică, Sta Conferinţa îşi continuă lucră Referindu-se în continuare la mandantul suprem al forţelor ar umoristice de Ion Luca Cara- diului Camerei Populare a R.D.
rile. Germane.
problema germană, Bevan a de mate N.A.T.O. în Europa, care giale, pamflete de Alexandru
clarat : „înarmarea Germaniei a afirmat că plecarea aliaţilor Vlahuţă şi Anton Bacalbaşa, CAIRO. — După cum anun
occidentale constituie o calami occidentali din Germania ar fi nuvele şi povestiri de Ion Crean ţă agenţia MEN, ministrul de
Interne al R.A.U. a anunţat că
tate. Ea va duce la o situaţie în fost „o catastrofă“. , gă, Ion Slavici, Mihail Sado- vasul „Dandara“ s-a scufundat
îti Nil. 93 de persoane şi-au gr
In legătură cu Conferinţa de la Geneva TOKIO. — Biroul de statisti sit moartea în această ca^*
că de pe lîngă cancelaria pri- trofă. '
Comentariile presei noului. Iar noul se face sim deschis lă 11 mai. In comen pe care popoarele o doresc din S.U.A. în legătură cu JOI 14 MAI 1959
din ţările socialiste ţit la fiecare pas. tariile lor majoritatea ziarelor atît de mult“. perspectivele tratativelor de
repetă cu insistenţă ideea că la Geneva, Cook, corespon Spectacole cinematografice
Presa sovietică, poloneză, Opini3 publică mondială, nu trebuie să se aştepte de la Numeroase ziare occidenta dentul ziarului „New York
cehă şi din R.D.G. publică co conchide ziarul, aşteaptă ca Conferinţa de la Geneva rezul le de cele mai diferite ten Herald Tribune“, scrie că de DEVA: Nauris: PETROŞANI : lui părăsit: SIMERIA Fata cu
respondenţe ale trimişilor lor miniştrii Afacerilor Externe să tate prea importante. Unii co dinţe critică politica rigidă a la anterioarele conferinţe F.st- D-ale carnavalului: AAisterul cas tara ; 1LIA u LegL,
la Conferinţa de la Geneva în dea dovadă de o înţelegere mentatori declară făţiş că „a- Occidentului. Corespondentul Vest raportul de forţe pe a- telului părăsit: HUNEDOARA: Mo LONEA : Anul 19LcU
legătură cu atmosfera ce dom realistă a situaţiei internaţio ceastă conferinţă va fi lipsită ziarului „New York Post“ rena mondială s-a schimbat ralitatea doamnei Dtilska: ALBA IU- rile : ZLATNA : (
nea în preajma deschiderii ei. nale, de o atitudine lucidă fa de un rezultat practic“, şi „nu scrie că deşi miniştrii de Ex considerabil. LIA : Pe Donul liniştit • Prima z i : Comunistul; APOţ ^
ţă de această problemă şi să va realiza nimic“. Totodată a- terne occidentali au căutat la SEBEŞ : Fata căpitanului; ORAŞ- aventuri ale motaf
Referindu-se la poziţia pu pornească în mod practic la ceşti comentatori condiţionea conferinţa lor de la Paris să „De data aceasta, scrie el, T IE : Viaţa nu iartă: HAŢEG: Zile
terilor occidentale,' ziarul rezolvarea celor mai urgente ză convocarea conferinţei şe înfăşoare „pachetul lor de pro Europa se găseşte la o răs- furtunoase; BRAD : Misterul casteJu- 6 car
„Pravda“ scrie că, potrivit u- probleme ale contemporaneită filor de guverne de succesul puneri" într-un ambalaj cit pînfie şi nu există nici un di MARE : Cei trei
nor ştiri strecurate în presă, ţii. mai atrăgător, „acest pachef plomat care să nu remarce a- Jucătorul de loto.
„planul global“ al puterilor Conferinţei de fa Geneva a mi rămîne în continuare „destul cest lucru şi să nu reflecteze
occidentale care urmează să Corespondentul l a , Geneva niştrilor Afacerilor Externe, de gol“. asupra lui. Vechile poziţii a- RAD IO t
z fie prezentat la conferinţă a- al ziarului „Trybuna Ludu„ re propunînd astfel să se închidă le politicii aliate provoacă în
> re ia bază vechea tactică a în- levă faptul că propunerile so calea spre conferinţa la nivel In acelaşi timp ziarul „Was doieli, ele fiind mai mult ca Programul 1 : 6,25 Duete instru populară romîneaj ^
ţ grămădirii unui mare număr vietice în vederea încheierii u- înalt. Alţii consideră că întîl hington Post and Times He oricînd puse în discuţie. In mentale : 7,15 Marşuri pentru fanfară: pentru toţi"; 15, ^
< de probleme mondiale com- nui tratat de pace cu Germa rald“ îşi exprimă îndoiala a- primul rînd situaţia este îngri 7,30 Jocuri populare romîneşti: 8.30 orchestralii n o i: (. c
> pîicate cu scopul de a nu ad- nia şi rezolvării problemei nirea Ia nivel înalt este inevi supra eficienţei adoptării de jorătoare, deoarece puterea so M u zică :.9,00 Muzică din opere; 10,00
Berlinului occidental reprezin tabilă. Middleton, corespon către puterile occidentale a u- Muzică populară romînească; 10,30. tra „Plaiurile desBpijfUgf!
Muzică de estradă: 12,25 Cotidiene: 18,05 Cîntece
12,35 Muzică populară romînească:
19,15 „Floarea m
Pop Simion ; 19.30
< mite rezolvarea nici uneia din tă condiţia indispensabilă a dentul ziarului „New York nor poziţii rigide în cadrul vietică a crescut nemăsurat 13,05 Prin sălile de concert ale Capi-’ muzică chiliana : l0/f
<> ele. Problemele cele mai ur- stabilizării în Europa. Oprin- Times“, scrie, de pildă, că conferinţei. In general în co după întîlnirea precedentă .a la ic i: 14,00 Concert •i,ai-stradă : 14,40 romînească: 2l,3(ty
> gente — reglementarea paşni- du-se asupra poziţiei puterilor „orice progres real pe calea mentariile presei americane se miniştrilor“. & „Viaţă nouă, cînte” ^ ')-5 Din Uni-
l că cu Germania şi lichidarea occidentale, ziarul subliniază spre slăbirea încordării depin observă o anumită îngrijora „Uniunea sovietică, scrie în V
operele lui Gamil jenţa” propuneri m Vr
unda clapelor" - / totuşi, monta- cu L?/ :V-/>
? regimului de ocupaţie în Ber- printre altele vizita secretaru de de şefii de guverne“. re în privinţa poziţiei pute încheiere Cook, se prezintă la uşoară : 18,06 de bază a dus ca Xr /
lui de stat Herter la Bonn ca Ziarul „New York Herald 19,20 Muzică: -merilor din aba- cu
} linul occidental — nu îigu- re „nu este un preludiu opti rilor occidentale la conferin Geneva poate că pe cea mai sala Ateneului os,U l;(afea să ob- la e ZV*
mist“ pentru Conferinţa de la Tribune“ scrie printre altele ţa de la Geneva. Apărînd aşa- puternică poziţie diplomatică
/ rează în nici un caz pe pri- Geneva. într-un articol redacţional ; zisul „plan global“ al Occi pe care s-a situat vreodată în simfonlce Rar' bune. Fixarea 1
„Pare sigur că hotărîrile vor dentului de reglementare a şi dansurile cu scoabe a dus
^ mul loc în „planul global“. Ar Comentariile presei ti lăsate pe seama unei vii problemei germane, ziarul comparaţie cu puterile occi PROGRA!defct'u n i care pro a i
) fi regretabil, scrie în continua- occidentale toare conferinţe a şefilor de „New York Times“ conjură li dentale de la cel de-al doilea ,ocuri,°r de n:un- die
^ re corespondentul „Pravdei“, guverne“. Ziarul englez „Daily război mondial încoace. Acea _ . ,a îmbunătăţirea mir,
J clacă puterile occidentale ar Ziarele americane publică Express" scrie de asemenea că teralmente pe aliaţii S.U.A. să
numeroase articole şi cores miniştrii de Externe nu sar rămînă „fermi“ şi să nu între stă schimbare în raportul de T i m p ? 1* vinerilor. reír,
/ depune pe masa conferinţei de pondenţe consacrate Conferin forţe diplomatice a provocat în
> la Geneva „bagajul“ lor in prindă în nici un caz „acţiuni Pentru S'3 co'h trec
alianţa occidentală divergenţe
> lorma în care îl prezintă pre- diplorpatice separate“. serioase şi esenţiale în pro stabilă cu cenoat?'t) care Ziuc
ş sa mondială. Aceasta ar în-
ş semna că diplomaţii occicDu- ţei de la Geneva a miniştrilor cina „să pregătească calea Părînd a explica cauzele blema atitudinii faţă de mo- ros. Ploi loca^ W 3 con~ vers
> tali au pierdut complet simţul Afacerilor Externe, care s-a spre conferinţa la nivel înalt nervozităţii cercurilor oficiale mentui actual al istoriei.“ nară. ziua va Wfie. De cese
¦Ws ’V'V'v/N de, iar n o a p t e ——-lani/estă tiviti
---------------- ...... ţ j e ^ ’Tu îm- tuIui
Rediclia si administrata ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul :